19,622 matches
-
le pun dorința sub semnul întrebării. Dar ce importanță are? Te îndoiești cumva? Cele aflate îi dădură un răgaz lui Czinczar; nu-și dăduse seama cât de încordat era. În ultimă instanță, își spusese, situația era destul de simplă. Adresase o invitație deschisă oamenilor de știință ai templului să vină și să aibă grijă de "câteva vestigii metalice ale zeilor", care căzuseră în mâna cuceritorilor. Fusese o cerere inteligent formulată, menită să câștige aprobarea generală din partea înfrânților, chiar dacă atrăgea pe oamenii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
de știință ai templului spre propria lor ruină. Se stipula doar, formulat foarte precaut, că în schimbul privilegiului de a împărți paza vestigiilor, experiențele ar trebui continuate ca și când nu s-ar fi dus nici un război. " Zeii - spusese Czinczar cu fățărnicie în invitație - sunt deasupra unor certuri meschine ale omenirii." Aparent, se realizase cel puțin unul din scopuri. Clane însuși făcuse cerere pentru slujbă. Czinczar medita prudent asupra tacticii. - Adu-l aici - spuse în final. Nu putem risca să stabilească controlul asupra tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
binecuvînteze pe istorici,/ Ca să trăiască și ei în bună înțelegere/ cu ceilalți oameni./ Dumnezeu să-i binecuvînteze pe poeți,/ Ca să nu fie ca istoricii". M. Sadoveanu, Divanul persian joi, 1 noiembrie, 2001 Îmi pare rău că Șichy n-a acceptat invitația de-a gusta ceva împreună. Poate pentru că i-am spus (gafă?) că, în ce mă privește, am trecut și prin sărăcia socialistă (de revelion, musafirii veneau cu mîncarea de-acasă; aveai prieten măcelar, ți-era bine; Magda U. descoperise "delicatesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un erou comunist făcea opt vagoane de cărămizi în două ore. Seara, cu mîini impecabile de violonist, cînta Ciocîrlia. "Poate-n struna lui Leonte Răutu, magicianul!" hohotea Iordan, aflat într-o dispoziție infernală. Tata a apucat reîntemeierea Conservatorului ieșean, dar invitația a venit cu poșta de-a doua zi. Ca un ultim scuipat pe speranțele lui, pe o viață de artist, trimis cotidian pe cruce în Epoca Marii Scîrbe. Sărbătorirea (25 de ani de activitate a Filarmonicii), din '67, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ani de activitate a Filarmonicii), din '67, n-a apucat-o. Murise de doi ani (tata le-a supraviețuit: și lui Mihai Codreanu, mort în '57, și lui Păstorel, care s-a stins la 5 dimineața, în 15 martie, '64). Invitația a venit, de astă-dată, în preziua festivalului, dar tata murise de doi ani. M-a dus, în ultima lui toamnă, la Bucium. Sus, în rezervație. Pe "acoperișul lumii", cum îi spunea platoului așezat parcă pe palma lui Dumnezeu. Am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Fa ceva! Și s-a mai ivit o fobie: mi-e groază de cutia poștală. Nici așa nu puteam suferi plicurile înguste și lungi, pe care le găsesc mereu în cutie. Conțin luări de prost de către societăți de binefacere false, invitații de-a deveni Who's Who, contra a nu'ș cîți dolari; conțin indicii peste indicii cum să-ți schimbi viața cu... 360 de grade, petrecînd o vacanță în Bermude, reclame unde totu-i Cool și K lumea, dacă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
L-am întîlnit în fața unui afiș ars pe jumătate. Era afișul pentru lansarea cărții Camera Sambô. Îmi amintesc și data, 7 aprilie 2000, atît de tare m-a șocat gestul de-a da foc, cu bricheta, în holul universității, unei invitații. Am avut, atunci, revelația tembelismului universitar iașiot. "Din cinci afișe, puse la patru etaje diferite, trei au fost arse." "Constanți mai sîntem. Ne-am ocupat din moși strămoși cu otrăvitul fîntînilor și cu arderea grînelor. "Ces Latins des Carpates"! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
place să-i aud sporovăind pre limba lor, a dragostei. Limbă pentru doi. Numai gânduri albe la zintîi, îmi recomand. O să pun la gramofon vechile plăci ale tatei. Recitesc, a cîta oară, inscripția: Columbia. Made în England. Vita-tonal. Grafonola. Da, Invitație la vals de Weber, exact asta voiam. Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două viori și pian de Bach. Sau Andante cu variațiuni în si bemol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acuma. Pe "clasici", spune G. Călinescu, îi înțelegi la bătrînețe. E un adevăr cu multe carate. Se potrivește și muzicii. Avea de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu continuu. Ambiție. Inteligență afectivă. Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația... Cu haină albă și cu lavalieră. Pe pian-un buchet de trandafiri albi: "puțin parfum de roze albe, în declin", zumzăie un vers uitat. "Să nu lași tehnica să te obsedeze. S-o stăpînești tu pe ea, nu ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
profesor coordonator Culiceanu Georgeta În primăvara acestui an a venit poștașul cu un plic pentru mine. Am fost foarte mirată, de la cine puteam primi eu scrisoare?! Nerăbdătoare am deschis plicul și am avut parte de o surpriză. Înăuntru era o invitație de la fostul meu diriginte pentru întâlnirea de zece ani de la terminarea liceului. Am fost foarte bucuroasă cu gândul că îmi voi revedea foștii mei colegi și profesorii, dar bucuria a fost mai mare fiindcă reîntâlnirea a fost organizată la „Hanul
ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_697]
-
avea loc lansarea și am promisiuni solemne că vor fi prezenți neapărat. Printr-un alt telefon vestesc pe prof. Vasile Ghica din Tecuci (priponeștean și el) despre ziua lansării volumului, cu aceleași promisiuni că va veni. Voi începe să fac invitațiile pe plan local, plus ce vor mai convoca factorii de răspundere ai „Academiei Bârlădene”. Sper să fie destui invitați prezenți și totul să se desfășoare în condiții optime - ca participare. Pe canalul 2 la TVR nimeresc că se transmite concursul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
uneori e chiar răcoare. Acest fapt ne dă speranța că în ziua lansării ne vom bucura de o temperatură mai moderată, pentru ca toți participanții să se simtă bine. Pentru duminică 22 august e reprogramată vizita la Priponești și Liești, la invitația Florinei. E totuși cald și Mariana vrea să mă cruțe, făcându-mă să renunț la această vizită. N-am renunțat și bine am făcut, fiindcă totul a decurs în mod normal, fiind numai între noi, a fost mai relaxant. Am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
văzut dacă se va adeveri acest lucru și acum. În orele dupăamiezii au curs telefoanele de la prietenii ieșeni și din alte localități încât pot spune că încă n-am fost dat uitării, ba dimpotrivă! în ziua următoare rămân acasă, refuzând invitațiile primite de la rudele locale. În liniștea și confortul moral material din jurul meu simt nevoia să valorific o scrisoare îndemn din 1965, precum și unele informații din 1940-1941, când am fost chemat la comandamentul Corpului III armată cu sediul la Bacău - pentru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
fire spre a le oferi cu drag colegelor învățătoare, așa cum făceam eu pe când eram copil - oferind învățătoarei mele lăcrămioare din pădurea de la Ghidigeni - unde mergeam de Armindeni cu școala. Pentru grupul de colege al fiicei mele am făcut o altă invitație la cules majestuoșii Crini Imperiali - cărora le va veni rândul peste 3 săptămâni - și aceștia rodind și înflorind dublu față de anul trecut. În felul acesta îmi fac și mie o bucurie în plus din belșugul floral deosebit de anul acesta - convins
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
continuă, poftiți în Trenul Coșmarurilor Dumneavoastră! Călătoria nu vă costă niciun ban, poate doar câteva fire albe pe la tâmple și, uneori, chiar viața. Dar nu vă sfiiți, nu fiți iepuri, lăsați tremuratul la intrare... Poftiți, dragii mei! Tunetul care urmă invitației zgudui orășelul, iar Scriitorul tresări și... 6 Deschise ochii. Presupuse, instantaneu, că stătuse cu ei închiși în timpul... visului? Filmului? Leșinului Temporar din Anticamera Somnului de Veci? Doamne, o să ajung la balamuc, strigă în gând, dacă nu cumva sunt, deja, acolo
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Ace, cuțite cu lamă ascuțită sau cine știe ce alte instrumente de tortură extrase la minut din inconfundabilul jobenu. El și Lucia dansaseră pe acordurile melodiei Volare, în seara aceea minunată de vară când se cunoscuseră, încetul cu încetul, după ce ea acceptase invitația lui (făcută cu moaca unui adolescent emoționat) și ajunseseră, în sfârșit, acasă. Fusese o noapte memorabilă, ulterior, o noapte de dragoste nebună, nebună, nebună, pe care nu avea cum să o uite, mai ales că atunci și numai atunci (jurați
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fond, fata avea vina ei, toate avansurile acelea chemătoare îl făcuseră să sară din barca ce plutea pe o apă liniștită, într-o altă barcă ce putea să întâmpine vânturi neprielnice, chiar furtuni. Nu se absolvea de vină, dăduse curs invitațiilor, când putea foarte bine să treacă pe un alt trotuar, lăsându-i fetei posibilitatea de a găsi un cavaler, cam tot cu atâtea primăveri, lipsit de orice fel de obligații. Intră în biroul său modest din șantier purtând masca unei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
prietenul tău e un tip grozav, dar nu sunt foarte interesat să-l cunosc. — Nu, bineînțeles. Sigur, adică, știam ce voiai tu să... — Trebuie s-o iau din loc. Sună-mă dacă te răzgândești... sau dacă Îți schimbi „planurile“, bine? Invitația rămâne valabilă. A, da, și Îți urez o zi bună. Și, până să mai scot o vorbă, a Închis. Ce naiba se petrecuse? Am derulat mental toată scena: Scriitorul-Cel-Mai-În-Vogă-Și-Mai-Inteligent Îmi aflase cumva numărul mobilului, mă sunase și Îmi dăduse o Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să fie deja ceva mai cunoscători și trimiteau scrisori adresate direct Mirandei. Îmi trebuiau cam patru secunde să le citesc În zigzag și să‑mi dau seama dacă era vorba de o scrisoare adresată editorului Miranda, și nu de o invitație la un bal de caritate sau de vreo scurtă notiță din partea unei prietene de demult - pe astea le aruncam imediat. Azi erau tone de scrisori. Notițe scrise la repezeală de adolescente sau de casnice și chiar de câțiva homosexuali (sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
care a fost inițial un gând Îndreptat Împotriva Mirandei nu putea decât să mă facă fericită. Ultima scrisoare din mormanul masiv pe care aveam de gând să o analizez Înainte de a mă apuca să trec prin cele două duzini de invitații pe care le primea zilnic Miranda era scrisă cu o caligrafie specific adolescentină, ba chiar cu inimioare În loc de puncte pe „i“ și cu desene cu chipuri zâmbitoare. Am avut de gând să o citesc În treacăt, dar ea nu s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
asta, te‑am sunat ca să te Întreb dacă vrei să vii mâine la premiile PEN‑Clubului urmate de o seară de lectură a scriitorilor. Or să fie mulți oameni interesanți acolo și nu te‑am văzut de multă vreme. O invitație pur profesională, se‑nțelege. Pentru o fată care citise În Cosmo atât de multe articole intitulate „Cum să‑ți dai seama dacă el e pregătit pentru o relație pur serioasă“, era normal să se aprindă câteva beculețe de alarmă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
poate, poate, POATE, e sincer. La naiba. Îmi făcea plăcere să stau de vorbă cu un bărbat care nu mă critica măcar câteva minute, chiar dacă refuza să accepte că eram ocupată. Știam că nu am de gând să Îi accept invitația, dar câteva minute de flirt telefonic inocent nu putea face rău nimănui. — Zău? am Întrebat eu pe un ton jucăuș. Povestește‑mi. — Am să‑ți Înșirui toate motivele pentru care trebuie să vii cu mine, Andy - și primul este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În privința asta. Christian m‑a sunat În clipa În care am Închis telefonul după convorbirea cu Emily. El auzise, fapt deloc surprinzător, ce se petrecuse. Incredibil. Dar plăcerea pe care a resimțit‑o la auzul detaliilor sordide, precum și promisiunile și invitațiile de tot felul pe care mi le‑a oferit, mi‑au readus greața. I‑am spus, cât de calm am putut, că am multe pe cap În clipa asta, așa că Îl rog să nu mă mai sune deocamdată, că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu va profita de acest interval de timp pentru a se sfătui, peste rugămintea mea, cu cine nu ar trebui În ruptul capului și, pe de altă parte, cred că, oricum ar fi, va vorbi cu mine, va da curs invitației mele. Cum Îl pot determina pe el să vorbească? Faptul că el atunci n-a venit sau a Întârziat la Întâlnirea aceea hotărâtoare fără să-și calce orgoliul În picioare venind direct la mine și cerându-și scuze mă poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-o pe E. ca pe o femeie și a privit-o brutal ca pe o femeie: cu dorință, cu poftă, cu nerușinare. A privit-o direct, fără perdea, ca și cum ar fi fost goală. Ea a recepționat din plin provocarea sau invitația lui, a Înțeles perfect mesajul său (nu era atât de naivă ca mine) și a roșit toată, ca și cum ar fi făcut ceva nepermis, ceva ce se face pe ascuns și nu trebuie să știe toată lumea. Eu am intuit destul de vag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]