19,515 matches
-
Deutsche Oper Berlin, Konzerthaus Berlin, Operele de Stat din Stuttgart, Düsseldorf, Frankfurt, Hannover, Operă de Toulon, Capitole din Toulouse, Operă de Nice, Operă municipală din Marsilia, Operă Royal de Wallonie-Liege, Teatrul Național Praga, Operă din Cairo, Concertgebouw Amsterdam și Opera Regală Amsterdam, în Italia în teatrele de operă din Palermo, Cagliari, Cătănia, Brescia, Como, Pavia, Cremona, Reggio Emilia, Novarra, Modena și Piacenza, în Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, China și Chile. S-a remarcat în roluri precum: Contessa - Nunta lui Figaro, Arminda - La
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
susținând nenumărate recitaluri pe scene internaționale în programe ce acoperă repertoriul clasic, modern și contemporan. Pe 3 martie 2017, Angela Drăghicescu revine pe prestigioasa scenă de la Carnegie Hall după ce a debutat acolo în 9 iulie 2016. După masteratul de la Colegiul Regal de Muzică din Londra, Virgil Boutellis-Taft (vioară) și-a continuat studiile postdoctorale la Universitatea din Țel Aviv. Repertoriul violonistului francez cuprinde creații de Bach, Beethoven, Mozart, Ceaikovski... Virgil Boutellis-Taft susține concerte solo și de cameră în Europa și în Statele Unite
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
Ingmar Bergman. A urmat cursurile Academiei de Balet din Stockholm. Apoi, a părăsit dansul pentru 10 ani și a studiat actoria la colegiul Marieborg, în Norrköping. La terminarea studiilor a lucrat ca regizor la Teatrul de Păpuși și la Teatrul Regal, în capitala Suediei. Abia în 1973 se alătură companiei fondate de mama sa, Cullberg Ballet, în calitate de coregraf și, ulterior, de director artistic (1981-1993). Pentru această companie va realiza câteva reinterpretări în cheie contemporană a celor mai cunoscute balete din repertoriul
Două legende ale dansului onorate cu titlul de Doctor Honoris Causa la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105823_a_107115]
-
dansului. De altfel, a fost invitat să regizeze și spectacole de operă sau teatru dramatic. Producțiile lui au fost prezentate pe cele mai importante scene ale lumii: Opera din Paris, Baletul din Stuttgart, Netherland Dance Theater, Opera din Zürich, Baletul Regal Suedez, Les Grands Balletes Canadien de Montréal, Metropolitan Opera, Teatrul Bolshoi. Activitatea lui artistică a fost recompensată cu importante premii, printre care: Emmy Award (pentru Carmen), Dance Magazine Award, Premiul „Benois de la Danse“, Olivier Award pentru Dans, Premiul „Europa“ pentru
Două legende ale dansului onorate cu titlul de Doctor Honoris Causa la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105823_a_107115]
-
de la Curte să instaurezi „această societate a plăcerilor care oferă persoanelor de la Curte o familiaritate onestă cu suveranul, le emoționează și le farmecă mai mult decât s-ar putea crede”. Antoine Dieu, Căsătoria Ducelui de Bourgogne Era nevoie, pentru evenimentele regale extraordinare, de mereu mai multă grandoare, de surpriză și de fantastic, cu scopul de a ului Curtea, regatul și Europa. În funcție de gusturile proprii și de evoluția modei, fiecare dintre succesorii marelui suveran a întreținut această tradiție de fast și de
Serbări fastuoase la Versailles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105845_a_107137]
-
mic râu sinuos, acest loc era menit să suscite o meditație de tip panteist. A fost inugurat în 26 iulie 1781, a fost apoi, timp de un deceniu, locul în care se desfășurau vestitele serbări nocturne, în onoarea membrilor familiei regale și a suveranilor străini. Teatrul Reginei Marie-Antoinette de la Micul Trianon În 2011-2012, ansamblul a beneficiat de restaurări atente. Cea a edificiului Belvedere, cu decorul lui interior delicat, dă o imagine despre modul în care, la Versailles, concepția și executarea, mergând
Serbări fastuoase la Versailles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105845_a_107137]
-
în limbile engleză, română și franceză (cu supratitrare în română și engleză). Celor patru actori cunoscuți pe scenele bucureștene - Ilinca Manolache, Ruxandra Maniu, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță - li se alătură Bogdan Zamfir - absolvent al Școlii Superioare de Actorie a Conservatorului Regal din Liege, în prezent colaborator al cunoscutului regizor francez Joël Pommerat. Scenografia este semnată de Dorothee Curio, artista recunoscută pe scena germană, câștigătoare a Premiului Hein-Heckenroth în 2013. Proiecțiile video șunt realizate de Mihai Păcurar, iar muzică este creația lui
„Artist Talk”, noul spectacol al Gianinei Cărbunariu, în premieră la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105844_a_107136]
-
de două ori Filarmonica din Viena la Concertul de Anul Nou, în 2008 și în 2010. De-a lungul carierei sale, francezul a dirijat la Opera din Paris, la Metropolitan Opera din New York, la Scala din Milano sau Orchestra Filarmonicii Regale din Londra. Cu Maria Callas În 1969, la Teatro alla Scala, a dirijat Romeo și Julieta de Berlioz, cu Liliana Cosi, în coregrafia lui George Skibine, în 1970, Samson și Dalila de Saint-Saëns, cu Shirley Verrett și Pier Miranda Ferraro
Celebrul dirijor Georges Prêtre, care a fost la pupitrul marilor orchestre de la Scala, Viena și Metropolitan, a plecat să dirijeze în ceruri by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105872_a_107164]
-
Culturii polonez și Fundația Czartoryski, care gestionează o foarte bogată colecție de artă din care face parte și tabloul pictat la Milano la sfârșitul secolului al XV-lea, acesta și-a schimbat proprietarul în cursul unei ceremonii oficiale de la Castelul Regal al Poloniei. “Pot să declar, cu mare emoție, că noi toți, cetățeni ai Republicii poloneze, suntem de acum proprietarii Colecției Czartoryski", a anunțat Piotr Glinski, ministrul Culturii din Polonia, în fața prințului Adam Karol Czartoryski, a personalităților prezente la eveniment și
Doamna cu hermină, de Leonardo da Vinci, răscumpărată de Polonia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105878_a_107170]
-
Piesele lui Matei Vișniec sunt traduse în peste 30 de limbi. Unele dintre piesele sale au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Național din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatro Stabile din Catania (Sicilia). Din 2006, piesele sale sunt montate în ritm de una la fiecare doi ani de Teatrul Kaze din Tokyo
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]
-
București, reușind în câteva săptămâni să obțină angajamentul României alături de Antantă. A contribuit decisiv, împreuna cu Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul Berthelot, la netezirea relațiilor României cu Aliații și la reorganizarea țării atât în timpul refugiului la Iași, împreună cu familia regală, cât și după încheierea războiului. Și-a pus în mod deosebit amprenta pe destinul țării noastre în cursul negocierilor de pace, în urma cărora s-a înfăptuit România Mare. „A cunoscut suferința noastră supremă, mizeria noastră de neînchipuit. A cunoscut frământarea
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
(„Ziua Vulturului”) a fost prima zi a „Operațiunii Atacul Vulturului” ("Unternehmen Adlerangriff"), care a fost numele de cod al operațiunii aeriene a Germaniei Naziste executată de "Luftwaffe". Operațiunea urmărea distrugerea Forțele Aeriene Regale britanice. În iunie 1940, aliații occidentali fuseseră înfrânți în Europa Occidentală și Scandinavia. Liderii britanici au hotărât să respingă orice propunere de negociere a păcii cu germanii și au continuat lupta. Hitler a emis pe 16 iulie Directiva nr. 16
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
în București" a început să fie scris în iarna anului 1935, redactarea sa fiind întreruptă după numai două capitole, „din cauze din afară de voința autorului”. Primele două capitole au fost publicate unitar în numărul din decembrie 1939 al "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Din „Cartea lui Ion Sântu” (fragment)”. Textul cuprins în cele unsprezece pagini publicate în revistă era asemănător în proporție mare cu textul primelor două capitole din versiunea finală a cărții. Sadoveanu a reluat lucrul la roman în primăvara
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
într-o factură tradițională de mare rafinament”. Succesul cărții l-a determinat pe Ion Marin Sadoveanu să continue acțiunea, prezentând destinele unor personaje ca Matei și Ion Sântu până în perioada Primului Război Mondial. Astfel, în numărul din august 1944 al "Revistei Fundațiilor Regale", a fost publicat un fragment de 14 pagini intitulat „Din «Încercările lui Matei Sântu»” ce va forma începutul viitorului roman "Ion Sântu", având deosebiri minore față de primele pagini ale versiunii definitive cu excepția faptului că acțiunea romanului începea în toamna anului
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
demisia de la tribunal și devine șef de cabinet al noului ministru, fiind ales apoi ca șef al Corpului Funcționarilor Publici. El este decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler și invitat la balul de Anul Nou de la Palatul Regal. În urma unei crize suferite în Parlament, baronul Barbu este diagnosticat ca bolnav de cancer, iar medicul afirmă că nu mai are mult de trăit. O anchetă dispusă de intransigentul și ambițiosul procuror Hangiu pe baza informațiilor oferite de Jurubița și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
și-a dorit „să rămână credincios înfățișării realităților de atunci, cu ciudățeniile, scăderile și contrazicerile lor, și cu îmbrățișarea largă și critică a întregii înlănțuiri”. Primele două capitole au fost publicate unitar în numărul din decembrie 1939 al "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Din „Cartea lui Ion Sântu” (fragment)”. Textul cuprins în cele unsprezece pagini publicate în revistă era asemănător în proporție mare cu textul primelor două capitole din versiunea finală a cărții, singura diferență importantă fiind suma cerută de baronul
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
mai valoroase și mai desăvârșite creații epice ale literaturii române. Construcția solidă a cărții înlătura ideea unui amatorism superficial și era asemănată de critici cu cea care se întâlnește în operele marilor scriitori universali. Octav Șuluțiu afirma în "Revista Fundațiilor Regale" că "Sfârșit de veac în București" are un caracter complex (roman social, roman de atmosferă, roman psihologic și roman artist), realizând o „frescă socială și psihologică monumentală”. Scriitorul Victor Papilian exprima și el o opinie superlativă, evidențiind calitățile artistice ale
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
nimic să îl împiedice. Ion Marin Sadoveanu realizează în acest roman descrieri de locuri și personaje în culori de epocă, creând o frescă a societății bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prezentarea unui bal de Anul Nou de la Palatul Regal îi oferă scriitorului ocazia de a portretiza perechea regală formată din regele Carol I și regina Elisabeta. Scriitorul fusese subsecretar de stat la Ministerul Cultelor și Artelor (28 septembrie - 23 noiembrie 1939) în guvernul condus de Constantin Argetoianu și susținuse
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
acest roman descrieri de locuri și personaje în culori de epocă, creând o frescă a societății bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prezentarea unui bal de Anul Nou de la Palatul Regal îi oferă scriitorului ocazia de a portretiza perechea regală formată din regele Carol I și regina Elisabeta. Scriitorul fusese subsecretar de stat la Ministerul Cultelor și Artelor (28 septembrie - 23 noiembrie 1939) în guvernul condus de Constantin Argetoianu și susținuse cultul personalității regelui Carol al II-lea. Astfel, el
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
la sfârșitul anilor '30 „dragoste și nețărmurit devotament și recunoștință Marelui Stăpân și îndrumător al sufletului românesc”. Cu prilejul aniversării unui deceniu de la Restaurația din iunie 1930, Ion Marin Sadoveanu publică un articol omagial de cinci pagini în "Revista Fundațiilor Regale" în care afirmă că regele Carol al II-lea întruchipează „disciplina și legământul părinților și bunicilor noștri, Țara, trecutul și rostul nostru întreg”, iar cuvântul său „naște o aceeași vibrare în toți și pretutindeni, căci e ca o taină pe
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
El”. Exprimarea scriitorului este laudativă, slăvindu-l pe „Marele Rege Cărturar”, care „cu talismanul intimei experiențe neîmpiedecată de nici o înălțime, se așează pavăză și călăuză tuturor alor Săi”. Cu toate acestea, Ion Marin Sadoveanu realizează o prezentare malițioasă a perechii regale în "Sfârșit de veac în București". Astfel, regele Carol I avea "„trăsături aspre”" și "„purta vădit o voință în ochii vii, sub sprâncenele arcuite și ridicate”". Suveranul manifesta un dispreț profund față de supușii săi români, pe care-i considera inferiori
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
făptură "„grasă și afânată, ascunsă în faldurile largi ale unei rochii cenușii”", ce era menită să-i ascundă obezitatea. Scriitorul considera că îndeletnicirile ei literare erau mediocre, fiind lăudate doar de cei care sperau să obțină un gest de bunăvoință regală: "„De curând începuse să se afle prin mica lume românească de numele ei de scriitoare: Carmen Sylva. Toți cei care nutreau nădejdea vreunui câștig - profesorași de tot felul și iarăși gazetărași abili - dădeau buzna la neprecupețite laude în jurul regalei literaturi
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
bunăvoință regală: "„De curând începuse să se afle prin mica lume românească de numele ei de scriitoare: Carmen Sylva. Toți cei care nutreau nădejdea vreunui câștig - profesorași de tot felul și iarăși gazetărași abili - dădeau buzna la neprecupețite laude în jurul regalei literaturi dulcege, cu eroine despletite și lălâi”". Analizând subiectul și personajele romanului " Sfârșit de veac în București", unii critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
habsburgice din Mexic (1864-1867). Conservatorii și mulți din nobilimea mexicană, au încercat să reînvie forma monarhică de guvernământ (a se vedea: Primul Imperiu Mexican), atunci când au ajutat la aducerea în Mexic a Arhiducelui Maximilian Ferdinand, sau Maximilian I al Casei Regale a Austriei. Franța a avut diverse interese în această afacere mexicană, cum ar fi căutarea reconcilierii cu Austria, care a fost învinsă în timpul Războiului franco-austriac din 1859, a contrabalansa puterea protestantă americană în creștere prin dezvoltarea unui puternic imperiu catolic
Intervenția franceză în Mexic () [Corola-website/Science/333952_a_335281]
-
producție "organică" se distinge prin "claritatea poetica". Henri Dutilleux este al treilea compozitor francez (după Olivier Messiaen și Pierre Boulez) onorat cu acest premiu, fiind acordat prima dată lui Benjamin Britten, în 1974. Din 1973, devine membru asociat al Academiei Regale din Belgia, iar din 1981, membru de onoare al Academiei Americane și al Institutului de Arte și Litere din New York. De asemenea, este membru de onoare al Academiei Naționale "Sfântă Cecilia" din Romă (Academia Nazionale di Santa Cecilia) (1993), al
Henri Dutilleux () [Corola-website/Science/333972_a_335301]