21,512 matches
-
optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește prin angoasa în fața democratizării nelimitate a accesului la scris. A căuta cu orice preț "bogăția" literaturii implică inevitabil riscul inflației... Faptul că cel care a întemeiat literatura română se teme tocmai de forțele pe care le-a invocat era înscris în însăși natura mecanismului de productivitate literară. Visul literaturii nutrit de o societate necultivată era menit să se transforme în coșmar. De aceea, descoperirea sarsailismului nu implica pentru Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
joacă niciun rol - nici pentru stigmatizarea autorilor, nici pentru încurajarea lor. În fața inflației de scriitori, teama lui rămâne elementară, determinată de proliferarea scrisului, ca o activitate practicată fără pasiune și fără imbold interior de o populație abstractă. Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru încurajarea lor. În fața inflației de scriitori, teama lui rămâne elementară, determinată de proliferarea scrisului, ca o activitate practicată fără pasiune și fără imbold interior de o populație abstractă. Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ceva în comun cu un obiect sau o ființă ca să fim mișcați în același sens. Dacă el face ceva, facem și noi același lucru. În cuvintele lui Spinoza, "cel ce fuge fiindcă vede că alții fug, sau cel care se teme fiindcă alții se tem"27. Nu trebuie să se înțeleagă că e vorba de o procedură mecanică, o formă de maimuțăreală. Îl imităm pe celălalt pentru că în fond percepem ceea ce îl mișcă, ceea ce îl "afectează". Chiar dacă ceea ce îl face să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un obiect sau o ființă ca să fim mișcați în același sens. Dacă el face ceva, facem și noi același lucru. În cuvintele lui Spinoza, "cel ce fuge fiindcă vede că alții fug, sau cel care se teme fiindcă alții se tem"27. Nu trebuie să se înțeleagă că e vorba de o procedură mecanică, o formă de maimuțăreală. Îl imităm pe celălalt pentru că în fond percepem ceea ce îl mișcă, ceea ce îl "afectează". Chiar dacă ceea ce îl face să acționeze nu ne comunică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nobili. Aceste idei au stat la baza proiectului liberal și au influențat constituirea unui ideal al democrației. Ceea ce arată Compagnon e că de-a lungul secolului al XIX-lea o asemenea reprezentare rămâne o resursă importantă pentru cei care se tem de democrația radicală a maselor. Cei pe care îi sperie ideea unei egalități a tuturor, fără discriminare, găsesc sprijin în ideea unei egalități distribuite în comunitatea indivizilor superiori. E și resursa politică pe care se sprijină Heliade Rădulescu. În proiectul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și mănâncă!" Mâncam și eu, mânca și el. Ce era mâncarea? Coji de mămăligă: trei sferturi cărbune și un strat foarte subțire de mămăligă! Aveam o piatră specială, pe care o ascundeam pentru că nu aveai voie să ai așa ceva, se temeau caraliii să nu le dai cu ea în cap, și pisam și puneam în "cafeaua de seară" câte o cană de aluminium. Rația de zahăr pe cap de deținut era de un gram pe zi, dar gramul acela era furat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eu îl cunoșteam, dar atunci n-am știut cu cine vorbește ea. Rusoaica știa binișor românește iar locotenentul ăsta o întreba în română. Și când a plecat milițianul rusoaica a bătut la mine strigând: "Radik, Radik, partizan, partizan!". Ei se temeau ca nu cumva să izbucnească și la noi o revoltă precum cea din Ungaria. "Ce partizan, Zâna?" Am luat papucii și am fugit după sectorist. Când am ajuns aproape de el, s-a întors și m-a întrebat ce caut, iar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hambarul și am adus lemnele la Bârlad de le-am pus pe foc. Pentru că mi-am zis că decât să-l ia scândură cu scândură, am preferat să-l aduc acasă. Fratele meu nici n-a vrut să audă, se temea că or să mă aresteze dar i-am zis: "am fost deportat 12 ani pentru proprietatea asta a lui tata. Cum să las pe alții să mă jefuiască așa, nu m-au jefuit suficient comuniștii?" C. I.: Exact acesta este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-o să-l publicăm, putem rămâne doar cu inițialele, M. T. D. B.: Mă rog. M. T. tot comanda Cazacioc și eu m-am enervat și am comandat muzicanților să cânte Deșteaptă-te române. Dar nu au vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i pe muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române, eu i-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A. și a văzut ferma împrejmuită și-a cerut și scuze și mi-a zis că-mi dă apartament și mi-a și dat după aceea. Cu toate că la angajare el mi-a zis că am bube în cap, că se temea că o să-și piardă postul dacă se afla că a angajat un fost deținut politic. Dar Dumnezeu nu bate cu ciomagul! Cine se prezintă odată, într-o noapte, la spitalul de neurochirurgie în Tătărași, unde lucra soția mea, cu capul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Panda%20-%20Partoc/Parasog%20Dumitru/index.php accesat octombrie 2014. 7 Evident este vorba despre cei care, manipulați de informatorii securității, au plecat după Movilă și Țonea la Iași pentru a pleca și ei în munți. 8 Adică, securiștii se temeau de o ambuscadă din partea celor din "Mișcarea Oamenilor Dreptății" din România, ca și cum deținuții ar fi avut posibilitatea de a le comunica când și cum vor trece prin Bârlad sau prin apropiere. 9 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în cale localitatea Huși, iar bătălia cu Leșii, chiar la Movila Răbâia, în apropiere de Prut, s-a dat, nu fără pierderi și din partea populației locale. Apoi, se știe, după câștigarea bătăliei cu Leșii lui Petriceicu și retragerea armatelor, Dumitrașcu, temându-se de altă năvălire a lui Petriceicu cu polonezii, a cerut vizirului, pentru paza sa, să ierneze tătarii în Moldova. Și „intrară tătarii în tară, ca lupii într-o turmă de oi, de s¬au așezat la iernat prin sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
roșii pe fețele lor”. Ion Neculce referindu-se la cele de mai sus, și descriind întâia domnie a lui Mihai Racoviță scrie: „atunci a scos Mihai Vodă ruptă pe țară, pecetluituri roșii pe fața a tot omul, și oamenii se temeau să iasă la ruptă, ca să nu se înmulțească clevetirile, precum se înmulțiseră la Constantin Duca Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul, ținând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
celor 50 de ani de comunism, sunt subiecte care nu trebuie să lipsească din manuale. Dacii de pe columna Traiană rămân simbolul perenității, chiar dacă sunt arătați a fi înfrânți. Cunoscători de astronomie, de medicină, indivizi care credeau în nemurire și erau temuți dar și admirați de toți vecinii, inclusiv de cei puternici, au rămas și sunt nemuritori pentru poporul român. Bărboșii de pe columnă, cu portul lor tradițional, ni l-au transmis și nouă iar doinele și obiceiurile lor, sunt duse astăzi mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
continent - suverană - e Biblia." Deci, atenție, americani, care v-am așteptat zeci și zeci de ani să fiți alături de noi, ca scut de protecție, Biblia nu iartă nici chiar pe învingători, dar fapte ca cele la care ne-am referit! Teme de studiu și la români Pierderea, în zilele noastre a sute de mii de hectare din pădurile statului, dăruite după 1989 unor entități juridice care nu-și pot justifica pretențiile, poate fi temă de studiu și acțiune pentru cercetători pornind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
investi bani pentru a ieși unul care să conteze cu adevărat? (Înțeleg că în primăvară a avut loc unul, dar până și eu - care scrisesem scenariul unui film proiectat în cadrul festivalului - am aflat de el abia după două luni.) Mă tem că am pierdut trenul festivalurilor de film. În schimb, săptămâna trecută am avut ocazia să întrezăresc o altă posibilitate. Pornit la o inițiativă germană (Fundația Culturală Allianz, Colocviul Literar Berlin, Institutul Goethe și Centrul German de Carte), după București, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde exista o mare influență raționalistă și protestantă. Mai târziu, în proaspăt-unificata Germanie (1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Au fost abordate două probleme fundamentale referitoare la presa catolică. Prima se referea la subiectele ce trebuiau evitate de o publicație catolică, iar a doua la prezentarea unui model pentru presa catolică, punctându-se caracteristicile principale. Autorul a explicat ce teme să omita un ziar catolic pentru a se putea numi astfel și ce subiecte putea să abordeze. Nu era vorba despre un ziar specializat pe o temă, ci despre unul care trata diverse subiecte, precum politică, religie și multe altele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1896-1916), acesta din urmă înființat și condus de don Luigi Sturzo 223. Tot la Florența, a fost publicată revista Rassegna Nazionale (1897-1915)224 în care s-au unit mai multe curente catolice conciliante, sub îndrumarea lui Da Passano. Ea dezbătea teme precum relațiile știință-religie și autoritate-libertate, sau colonialismul 225. S-a creat o asociație a presei religioase care a promovat ziarele catolice, încurajând abonarea organismelor publice la acest tip de jurnale; tot ea a pus la dispoziția jurnaliștilor o asociație de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele ce tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și exprimau viziunea românescă asupra evoluției politice. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din societatea românescă (nu doar din punct de vedere spiritual, ci și politico-social, cultural și economic). Publicațiile catolice din România au fost în mare parte reviste cu o apariție lunară sau chiar la intervale mai mari, ce tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Erau și articole care apăreau în mai multe numere, ca o serie, până se epuiza tema respectivă, după care se trecea la alta. Se redactau însă și materiale care apăreau o singură dată și care epuizau respectivul subiect. Articolele vizau teme dintre cele mai diferite precum: Din staul la regalitatea mondială, Alegerile din Spania, Superficialitatea tineretului. În afară de apariția obișnuită (la început o apariție bilunară, ulterior săptămânală), s-au publicat și ediții festive, cu ocazia unor sărbători religioase foarte importante de cele mai multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]