187,656 matches
-
apatrizi care dobândesc cetățenia Republicii Moldova dobândește cetățenia la aceeași dată cu părinții. În cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia Republicii Moldova, părinții vor hotărî, de comun acord, asupra cetățeniei copilului. În cazul în care părinții nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținând cont de interesele acestuia, în cazul cînd există o declarație expresă în acest sens a părinților. Pentru copilul care a împlinit vîrsta de 14 ani se cere consimțămîntul
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
ai Republicii Moldova și anume: Copilul apatrid dobândește automat cetățenia Republicii Moldova prin înfiere dacă înfietorii săi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid înfiat de soți unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin, hotărăsc înfietorii, de comun acord. În cazul în care înfietorii nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținând cont de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțămîntul lui
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
prin înfiere dacă înfietorii săi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid înfiat de soți unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin, hotărăsc înfietorii, de comun acord. În cazul în care înfietorii nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținând cont de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțămîntul lui, autentificat de notar. Copilul cetățean străin înfiat de soți, ambii
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
tutela soților unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt apatrid devine automat cetățean al Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid care se află sub tutela soților unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin hotărăsc, de comun acord, tutorii. În cazul în care aceștia nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținînd cont de interesele lui. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțământul
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
apatrid devine automat cetățean al Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid care se află sub tutela soților unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin hotărăsc, de comun acord, tutorii. În cazul în care aceștia nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținînd cont de interesele lui. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțământul lui, autentificat de notar. Copilul cetățean străin care se află sub
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
lungi, pluriarticulați, paracercul lipsește. Culoarea corpului adulților este în general închisa: fumurie-brunie, neagră, cenușie - colorit de tip homocrom. Se cunosc peste 2000 de specii, răspândite pe tot globul, dar mai cu seamă în zonele temperate. În România plecopterele sunt destul de comune în preajma apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
sau zglăvocul pestriț (Cottus poecilopus) este un pește dulcicol, de 6-10 cm (maximal 15 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 8 ani. Este o specie comună bazinelor fluviilor Mării Negre (Dunărea, Nistru), bazinelor fluviilor Mării Baltice (Vistula, Oder) și provinciei circumpolare; răspândită în întregul bazin al Oceanului Înghețat de Nord (Obi, Lena), dela Scandinavia până la Kolîma (Siberia), Amur, bazinul fluviilor pacifice, spre Nord de gura Amurului; bazinul fluviilor
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
În România, se întâlnește mai ales în apele de munte ale regiunii nord-estice (Moldova și Maramureș): Bistrița cu afluenți, Trotuș, regiunea superioară a Dâmboviței și Ialomiței, regiunea superioară a Bicazului la Lacul Roșu. Este o specie mai rară ca zglăvoaca comună. Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
cu afluenți, Trotuș, regiunea superioară a Dâmboviței și Ialomiței, regiunea superioară a Bicazului la Lacul Roșu. Este o specie mai rară ca zglăvoaca comună. Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
pietre mari. Lungime obișnuită 6-10 cm, ajungând rareori la 13-15 cm lungime. La vârsta de o vară, măsoară 3 cm, la două veri 5 cm și la trei veri 7-9 cm lungime. Masculii sunt mai mari. Specie asemănătoare cu zglăvoaca comună. Corpul alungit cilindro-conic, lat și rotunjit în partea anterioară, comprimat lateral în regiunea posterioară. Înălțimea maximă a corpului se cuprinde de 4,6-4,9 ori în lungime lui; înălțimea minimă a corpului intră de 2,2 -2,5 (rar 2
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
în lungimea corpului. Gura largă, terminală. Maxilele și vomerul cu dinți mărunți fini, așezați în mai multe serii. Fălcile de lungime egală. Pe bărbie sunt 2 pori senzoriali. Ochiul mijlociu, prezentând aceleași raporturi față de spațiul interorbital, ca și la zglăvoaca comună. Preoperculul cu 2 spini bine dezvoltați, îndreptați înainte.Vezica înotătoare lipsește. Atât capul cât și corpul sunt complet lipsite de solzi, în afară de țepișorii foarte fini, uneori abia vizibili, care se găsesc sub înotătoarele pectorale. Linia laterală este incompletă, ajunge până
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
este foarte scurtă, fără a egala jumătate din lungimea celei mai lungi. Înotătoarele pectorale mari, largi, în formă de evantaliu, ating începutul celei de a doua înotătoare dorsale. Înotătoarea caudală scurtă, rotunjită. Colorația variabilă, mai puțin marmorată ca la zglăvoaca comună. Coloritul spatelui și laturilor este uniform, verzui-măsliniu, cafeniu-verzui, bruniu, fără dungi transversale; uneori, se observă pete întunecate, neregulate. La baza înotătoarei caudale, se găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
Arhitectura medievală este arhitectura comună a Europei medievale. În Evul Mediu se dezvoltă două mari curente culturale care au principalele realizări în planul arhitecturii. Acestea sunt stilurile romanic-gotic. Arhitectura romanică este un stil arhitectural medieval european caracterizat de arcuri semicirculare. Nu există un consens în privința
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
și domestice sunt rare, foarte puține supraviețuind în Anglia sau Franța. Multe castele au rezistat, chiar dacă sunt alterate sau au ajuns în stadiul de ruine. Cele mai multe clădiri ce au supraviețuit sunt bisericile, capelele și catedralele masive. În Occident, arhitectura ecleziastică comună, cuprinde bazilica romană ca un model primar cu evoluții ulterioare. Acesta constă dintr-un naos, transepte, iar altarul se situează la capătul din est. De asemenea, catedrale au fost influențate de stilul bizantin de domuri și stilul crucii grecești, cu
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
modestă și locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește și este consumată prăjita sau conservată. Specia este încă relativ comună și abundentă în mare parte din arealul său de distribuție. La nivel local există populații amenințate de poluare, mai ales de deversările de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi modificarea albiilor, crearea de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1 m/s. În pescuitului industrial și sportiv au o importanța redusă și locală. Carnea deși osoasă, este totuși gustoasă, și este apreciată la nivel local. Specia este încă relativ abundentă și comună în cele mai multe părți a ariei de distribuție. Populațiile din Austria centrală și de vest și ce bavareză sunt pe cale de dispariție, iar unele populații locale pot intra în declin. Principalele cauze ale declinului populațiilor de pești sunt reducerea debitului cursurilor
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Secțiunea B în tempo "Andante ma con ritmo deciso" introduce muzica blues americană și crize de dor de casă. "Allegro" care urmează contină să exprime dorul de casă într-un blues în 12 măsuri. În secțiunea B Gershwin utilizează măsura comună, ritmuri sincopatice și melodii blues cu sunete de trompetă, saxofon și tobă mică. "Moderato con grazia" este ultima secțiune A care marchează o revenire la temele din prima secțiune A. După o recapitulare a temelor "de plimbare" Gershwin suprapune temele
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
creierul uman s-a dezvoltat asemenea unui oraș, unde au rămas clădiri vechi, care împiedică într-o oarecare măsură construcțiile. Altfel și creierul uman, are reminiscențe vechi, ca de exemplu cerebelul sau bulbul rahidian care după părerea biologilor, ar fi comun cu cel al reptilelor, peste acesta s-a suprapus creierul specific mamiferelor ca de de exemplu hipocampus, care ar fi răspunzător de memorie. Așa se explică faptul că mamiferele își cresc și îngrijesc puii, pe când puii de crocodili trebuie să
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
între care nu există vreo legătură de rudenie. Din cauza acestei variații a ratei la care fiecare alelă HLA este detectată, s-a încercat categorizarea alelelor la fiecare locus HLA în funcție de prevalența lor. Rezultatul este un catalog bine documentat al alelelor comune și bine documentate și un catalog al alelelor rare și foarte rare. Alelele comune sunt definite ca alele ce sunt observate cu o frecvență de cel puțin 0,001 în populațiile studiate, de cel puțin 1500 de persoane. Inițial, alelele
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
care fiecare alelă HLA este detectată, s-a încercat categorizarea alelelor la fiecare locus HLA în funcție de prevalența lor. Rezultatul este un catalog bine documentat al alelelor comune și bine documentate și un catalog al alelelor rare și foarte rare. Alelele comune sunt definite ca alele ce sunt observate cu o frecvență de cel puțin 0,001 în populațiile studiate, de cel puțin 1500 de persoane. Inițial, alelele HLA comune au fost definite ca alelele identificate de cel puțin trei ori la
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
bine documentate și un catalog al alelelor rare și foarte rare. Alelele comune sunt definite ca alele ce sunt observate cu o frecvență de cel puțin 0,001 în populațiile studiate, de cel puțin 1500 de persoane. Inițial, alelele HLA comune au fost definite ca alelele identificate de cel puțin trei ori la persoane între care nu există vreo legătură de rudenie. Acum sunt definite ca alele ce au fost detectate de cel puțin cinci ori la persoane neînrudite și tipate
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
aceeași metodă) într-un haplotip specific la persoane neînrudite. Alelele rare sunt definite ca fiind alele care au fost raportate de 1-4 ori. Alelele foarte rare sunt cele raportate doar o singură dată. Cu toate că prezenta desemnare a alelelor ca fiind comune și rare/foarte rare a fost realizată folosind diferite seturi de date și diferite versiuni ale bazei de date IMGT/HLA, proporția aproximativă a alelelor fiecărui locus HLA din fiecare categorie este exprimată în tabelul de mai jos. Există două
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
legislației în legislativele din țările lor. Cu toate acestea, aceste propuneri nu au reușit și custodia sistemului metric a rămas în mâinile guvernului francez până în 1875. În limbile în care se face distincția, numele de unități de măsură sunt substantive comune (adică nu substantive proprii), indiferent dacă derivă sau nu dintr-un nume propriu. Ei folosesc setul de caractere și urmează regulile gramaticale ale limbii în cauză, de exemplu „"”", „"”", dar fiecare unitate are un simbol standard, independent de limbă, de exemplu
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
matematicianul Augustus de Morgan sintetiza avantajele unui sistem zecimal față de unul nezecimal: „În regulile "simple" ale aritmeticii, practicăm un sistem pur zecimal, nicăieri întrerupt de pătrunderea vreunui alt sistem: "de la coloană la coloană, nu transportăm nimic în afară de zeci"”. Un set comun de prefixe în bază zecimală, care au efectul înmulțirii sau împărțirii cu o putere întreagă a lui zece se poate aplicat la unitățile care sunt prea mari sau prea mici pentru utilizarea practică. Conceptul utilizării numelor clasice consecvente (latinești sau
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Recomandarea finală a comisiei a fost ca adunarea să promoveze un sistem de măsurare în bază zecimală. Liderii Adunării au acceptat punctul de vedere al comisiei. La început, Franța a încercat să coopereze cu alte state pentru adoptarea unui set comun de unități de măsură. Printre susținătorii unui astfel de sistem internațional de unități se număra Thomas Jefferson, care, în 1790, a prezentat un document de "Plan pentru Stabilirea Uniformității Monedelor, Greutăților, și Măsurilor în Statele Unite," în fața Congresului, document în care
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]