20,565 matches
-
a războiului, insă Rusia și celelalte guverne vor insista să fie aduse modificări ale Tratatului în favoarea lor, inclusiv deschiderea strâmtorilor, independentă Bulgariei, concesii teritoriale Șerbiei, abolirea limitării suveranității Muntenegrului din articolul 29. Bertie l-a informat pe Ministrul de Externe Britanic că nu-l consideră pe Izvolsky complet cinstit. Pe 5 octombrie, Bulgaria și-a declarat independența față de Imperiul Otoman. Pe 6 octombrie, împăratul Franz Josep anunțase populația Bosniei și Herțegovinei că intenționa să le ofere un regim autonom iar provinciile
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
a desființat conceptul de „imperiu universal", a început epoca statului-națiune, care a avut ca scop obținerea unei puteri politice și economice care să depășească spațiul european. America, Africa și Asia au devenit regiuni de expansiune și competiție pentru europeni. Coloniștii britanici și francezi au ocupat coasta de est a Americii de Nord, iar conchistadorii spanioli au cucerit America Centrală și America de Sud, presărând întreagă lume cu agenții comerciale europene, exceptând Japonia. Europa era cuprinsă de războaie, revoluții și devastări, dar și de o extraordinară dezvoltare
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
pământ și punând bazele unor colonii ce încă depindeau de Franța și Marea Britanie, ce aveau să ducă la dese confruntări pentru controlul deplin asupra Americii de Nord. Fiind inițial dependente de metropole, datorită fiscalității împovărătoare, coloniile și-au câștigat independența față de coroana britanică, formând o națiune federală - Statele Unite ale Americii. Și coloniile din America de Sud și America Centrală au luptat pentru eliberarea de sub dominația Spaniei și Portugaliei. În Europa, Austria, Prusia și Rusia au devenit mari puteri continentale, iar Revoluția Franceză din 1789 a marcat
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
altele mai mici, iar populațiile zulu și asanti aveau o atitudine agresivă față de vecini. Datorită dezbinarii, europenii i-au învrăjbit. Secolul al XVIII-lea a fost martorul apariției SUA și Canadei. Revoluția americană a avut drept cauze neajunsurile guvernării coloniale britanice. SUA au devenit primul stat cu adevărat democratic din lume, guvernat constituțional, conform declarațiilor de drepturi aplicate tuturor, exceptând nativii americani și sclavii. S-a declarat independența și în scurt timp, s-a format o nouă republică federală ce și-
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
a descoperit bucuria ei pentru naturism. La data de 3 octombrie 2009 Humble a fost numită președinte al "Royal Society" pentru "Protecția Păsărilor" Ea este absolventă de onoare a "Open University". Humble devine o apicultoare și membră a Asociației Apicultorilor Britanici. În 2011 avea panouri solare instalate pe acoperișul fermei sale din Monmouthshire, pentru a practica metodele energetice mai durabile de aprovizionare.
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
germană că s-ar fi găsit prizonieri germani împușcați, cu mâinile legate la spate. În noaptea de 3-4 octombrie 1942, zece oameni ai „British Small Scale Raiding Force” au executat un raid de recunoaștere pe insula Sark ("Operațiunea Basalt"). Militarii britanici au luat cinci prizonieri în timpul raidului. Membrii comandoului au dorit să nu lase un membru să păzească prizonierii și le-au legat mâinile acestora din urmă. În conformitate cu versiunea britanică, unul dintre prizonierii germani a început să strige ca să îi prevină
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
executat un raid de recunoaștere pe insula Sark ("Operațiunea Basalt"). Militarii britanici au luat cinci prizonieri în timpul raidului. Membrii comandoului au dorit să nu lase un membru să păzească prizonierii și le-au legat mâinile acestora din urmă. În conformitate cu versiunea britanică, unul dintre prizonierii germani a început să strige ca să îi prevină de atac pe camarazii săi și a fost împușcat. Celorlalți patru prizonieri li s-a umplut gura cu iarbă, pentru a-i împiedica să vorbească. În timp de grupul
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
decorarea lui F. F. E. Yeo-Thomas a descris în detaliu procedurile naziste în detaliu Primele victime ale acestui ordin au fost șapte ofițeri participanți la Operațiunea Musketoon executați prin împușcare pe 23 octombrie 1942 în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen. Supraviețuitorii britanici ai Operațiunii Freshman au fost executați în noiembrie 1942. În decembrie același an, membrii comandourilor marinei britanice capturați în timpul Operațiunii Frankton au fost de asemenea executați la Bordeaux. După acest eveniment, amiralul Erich Raeder a notat în jurnalul de război
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
În decembrie același an, membrii comandourilor marinei britanice capturați în timpul Operațiunii Frankton au fost de asemenea executați la Bordeaux. După acest eveniment, amiralul Erich Raeder a notat în jurnalul de război al "Seekriegsleitung" (Comandamentul Marinei de Război) că executarea marinarilor britanici era ceva „nou în dreptul internațional, de vreme ce soldații purtau uniforme.” Istoricul american Charles Thomas a notat că remarca lui Raeder cu privire la execuții pare o reflectare a conștiinței încărcate a amiralului. Pe 30 iulie 1943, echipajul norvegian format din șapte oameni a
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
al unui asemenea ordin fusese acceptat de militari cu mult înaintea Convenției de la Haga din 1907. William Russel descrie în lucrarea sa The history of modern Europe momentul în care, pe 28 mai 1794, Ducele de York a cerut militarilor britanici participanți al Campania din Flandra să nu răspundă prin cruzime la ordinul inuman al parlamentului francez (care cerea uciderea prizonierilor britanici), cruzimea față de prizonieri nefăcâd decât să păteze reputația cucerită în luptă. După război, ofițerii germani care au acceptat să
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
sa The history of modern Europe momentul în care, pe 28 mai 1794, Ducele de York a cerut militarilor britanici participanți al Campania din Flandra să nu răspundă prin cruzime la ordinul inuman al parlamentului francez (care cerea uciderea prizonierilor britanici), cruzimea față de prizonieri nefăcâd decât să păteze reputația cucerită în luptă. După război, ofițerii germani care au acceptat să îi execute pe membrii comandourilor aliate au fost găsiți vinovați de crime de război, inclusiv la Procesele de la Nürnberg. Generalul Anton
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
german învinuit pentru punerea în aplicare a Ordinului comandoului a fost amiralul Erich Raeder. În timpul interogatoriilor, Raeder a recunoscut că a transmis ordinul to the "Kriegsmarine" și că a ordonat punerea lui în aplicare în cazul a doi pușcași marini britanici capturați după raidul de la Bordeaux din decembrie 1942. Raeder a afirmat în apărarea sa că a crezut că Ordinul comandoului este unul „justificat”, iar executarea celor doi militari britanici nu a fost o crimă de război în opinia sa. Un
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
ordonat punerea lui în aplicare în cazul a doi pușcași marini britanici capturați după raidul de la Bordeaux din decembrie 1942. Raeder a afirmat în apărarea sa că a crezut că Ordinul comandoului este unul „justificat”, iar executarea celor doi militari britanici nu a fost o crimă de război în opinia sa. Un alt militar nazist judecat pentru crime de război a fost generalul Nikolaus von Falkenhorst, comandantul trupelor germane din Norvegia în 1940 - 1944. În cadrul procesului ținut în Braunschweig, el a
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
militar nazist judecat pentru crime de război a fost generalul Nikolaus von Falkenhorst, comandantul trupelor germane din Norvegia în 1940 - 1944. În cadrul procesului ținut în Braunschweig, el a fost găsit responsabil, printre altele, pentru aplicarea Ordinului comandoului împotriva supraviețuitorilor atacului britanic eșuat împotriva uzinei de apă grea Vemork de la Rjukan, (Norvegia) din 1942. Von Falkenhorst a fost condamnat la moarte în 1946. Sentința a fost comutată mai târziu la 20 de ani de închisoare. El a fost eliberat pe motive de
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
00, iar la 10:50 comandourile aliate au fost forțate să înceapă retragerea. La atac au participat peste 6.000 de infanteriști, în cea mai mare parte canadieni, sprijiniți de un regiment canadian de blindate, un corp al infanteriștilor marini britanici și câteva grupuri de debarcare ale Royal Air Force. Obiectivele atacului vizau demonstrarea capacității de cucerire și păstrare a controlului asupra unui port inamic pentru o scurtă perioadă de timp, dar și culegerea de informații despre inamic - prin interogarea prizonierilor, cucerirea
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
al doilea front era o obligație pe care și-o asumaseră aliații occidentali în fața Uniunii Sovietice și urmărea scăderea presiunii germane asupra Frontului de Răsărit. Nici acest ultim obiectiv nu a fost îndeplinit și a demonstrat că armatele americană și britanică nu sunt capabile să desfășoare o debarcare încununată de succes în Franța, cel puțin nu în viitorul imediat. Un număr de 3.623 de militari aliați care au debarcat (dintr-un total de 6.086, adică aproape 60%) au fost
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
asume răspunderea planificării invaziei principale. În discuțiile cu amiralul Mountbatten, în condiții strict secrete, s-au pus bazele raidului de la Dieppe, după obținerea acordului autorităților canadiene. Imediat după înfrângerea trupelor aliate în Bătălia de la Dunkerque și evacuarea evacuarea corpului expediționar britanic din mai 1940, britanicii au început să dezvolte forțe de comando sub comanda Combined Operations Headquarters. Odată cu acestea au fost dezvoltate tehnici și echipamente pentru războiul amfibiu. La sfârșitul anului 1941 a fost pus la punct un plan pentru debarcarea
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
două maree. Militarii aliați urmau să producă cele mai mari distrugeri cu putință obiectivelor inamice mai înainte să se retragă. Acest prim plan a fost aprobat de șefii statelor majore în mai 1942. Planul prevedea un atac efectuat de parașutiștii britanici împotriva bateriilor de artilerie inamice și un atac frontal amfibiu efectuat de canadieni. Mai târziu, operațiunea aeropurtată a fost anulată și a fost înlocuită cu atacul amfibiu a două comandouri britanice, care urmau să neutralizeze bateriile de artilerie. Guvernul canadian
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
mai 1942. Planul prevedea un atac efectuat de parașutiștii britanici împotriva bateriilor de artilerie inamice și un atac frontal amfibiu efectuat de canadieni. Mai târziu, operațiunea aeropurtată a fost anulată și a fost înlocuită cu atacul amfibiu a două comandouri britanice, care urmau să neutralizeze bateriile de artilerie. Guvernul canadian a exercitat presiuni pentru implicarea trupelor sale în acțiune. A fost selectată în aceste condiții Divizia a 2-a de infanterie canadiană de sub comanda generalului John Hamilton Roberts pentru efectuarea atacului
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
de infanterie, fără o pregătire preliminară de artilerie sau bombardament aerian. Absența unui bombardament de artilerie sau a unuia aerian a fost unul dintre principalele motive care au fost invocate pentru explicarea eșecului operațiunii. Este de presupus că responsabilii militari britanici și canadieni nu au planificat un bombardament aerian sau naval pentru limitarea pierderilor din rândurile populației civile din orașul-port. Planificatorii raidului de la Dieppe s-au temut că pierderile de vieți omenești din rândurile civililor francezi ar fi iritat mai mult
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
de mine, care să curețe ruta prin Canalul Mânecii. Primele debarcări au început la 4:50 în dimineața zilei de 19 august. Militarii aliați au atacat cele două baterii de pe flancurile principalei zone de debarcare. Au fost atacate Varengeville de către comandoul britanic nr. 3, Pourville de către Regimentele South Saskatchewan și Queen's Own Cameron Highlanders of Canada, Puys de către Regimenul Regal Canadian și Berneval de către comandoul britanic nr. 3. În timpul deplasării spre Puys și Berneval, militarii aliați s-au intersectat cu un
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
cele două baterii de pe flancurile principalei zone de debarcare. Au fost atacate Varengeville de către comandoul britanic nr. 3, Pourville de către Regimentele South Saskatchewan și Queen's Own Cameron Highlanders of Canada, Puys de către Regimenul Regal Canadian și Berneval de către comandoul britanic nr. 3. În timpul deplasării spre Puys și Berneval, militarii aliați s-au intersectat cu un mic convoi naval german, având loc un schimb de focuri. Comandanții distrugătoarelor aliate HMS "Brocklesby" și ORP "Ślązak" au interpretat în mod greșit schimbul de
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
debarcare să ajungă pe plajă. Nava de debarcare a comandoului nr. 3 nu a fost avertizată în timpul deplasării spre plajă că urmau să se intersecteze cu un convoi naval german, în ciuda faptului că acesta din urmă fusese reperat de radarele britanice încă la 21:30. Un vas torpilor german, care asigura escorta unui petrolier, a torpilat vasele de debarcare și a scos din luptă vedeta rapidă nr. 5. O vedetă lansatoare de mine și un vas de debarcare echipat cu tunuri
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
apărării eficiente germane. Nissenthall a reușit însă să se târască sub focul inamic până în spatele stației și tăiat toate cablurile telefonice. Echipa stației radar a fost nevoită să transmită informațiile prin radio, aceste transmisii fiind interceptate de stațiile de ascultare britanice. Aliații au aflat astfel informații importante despre locațiile și densitatea radarelor germane de-a lungul țărmului Canalului Mânecii, iar rezultatele obținute i-au convins pe comandanți să aloce resurse pentru bruierea lor. Din echipa de 12 oameni care au atacat stația
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
combustibil decât pentru cinci minute de zbor deasupra zonei de luptă. Cercetările făcute de istoricul militar David O’Keefe de-a lungul unei perioade de aproximativ 15 ani a dus la descoperirea a 100.000 de pagini de documente militare britanice clasificate care se refereau la o misiune secretă de sub comanda lui Ian Fleming (autorul de mai târziu al seriei de cărți de spionaj James Bond). Misiunea Comandoului nr. 30, care coincidea cu debarcarea de la Dieppe, viza capturarea unui rotor de la
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]