20,391 matches
-
contrarii, citîndu-i pe preopinenți, și adaugă că "simpatiile mele ideologice m-ar așeza mai aproape de criticii decît de glorificatorii criterioniștilor". Dar ține să menționeze că această înfruntare canonică între ultranaționaliști și radical-democrați ar putea să abată atenția de la trecutul imediat, comunismul și sechelele sale de astăzi. Și relevă judicios, că majoritatea proeminentelor personalități cultural-științifice și artistice dintre războaie (și le citează) nu s-au lăsat atrase nici de extrema stîngă, nici de extrema dreaptă, ci s-au păstrat, curajos sau șovăielnic
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
că-l poate călca în picioare. Se spuneau multe despre el, pe la spate, dar prezența lui Mircea Zaciu îți reamintea ce înseamnă romana dignitas." Prețul pe care l-a plătit în lupta de uzură cu adversitățile proiectelor sale, în vremea comunismului dar și după 1989, este evocat de mai mulți scriitori, între care și Ioan Moldovan: "A fost mereu un om neliniștit, neîmpăcat, încordat să facă bine și temeinic, și revoltat și dezgustat cînd vedea că nu se poate. El, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
ca să situez spiritul european într-una din componentele lui cele mai probabil imperceptibile, dar cele mai decisive: contractul cu temporalitatea. Vorbeam odată, vă aduceți aminte, cînd a ținut o conferință acest simpatic dar nu prea éclairé oaspe francez, Karnooh: problema comunismului a fost lipsa de simț al temporalității, care impunea, cerea imperios faptul de a menține ceea ce ai construit. Dădeam exemplul care i-a fascinat pe occidentali în anii '30: rușii au construit primul mare baraj pe Nipru - Dnieprostroi -, cum nu
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
anii limbajului de lemn, ceva din entuziasmul adevărat al întemeietorilor și din încrederea lor în carte. Că zidurile școlii care domină partea de sus a Brașovului păstrează amintiri vechi am simțit-o atunci cînd am fost elevă "la Șaguna". Deși comunismul nu lăsa nimic nepervertit (am prins reforma prin care liceele de cultură generală s-au transformat în semi-industriale), la Șaguna domina încă un spirit liberal și o remarcabilă lipsă de compromis în privința formării culturii generale. Indiferent spre ce facultăți se
Litteris et virtuti by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/16609_a_17934]
-
Nu pot să găsesc motive de învinuire a cuiva, afară de vina acestui "Imperiu al Răului" (după expresia fostului președinte american, Ronald Regan) - cum a fost numită țara noastră, din păcate, care răspândea acest rău peste tot. Pentru că ideea principală a comunismului, ideea egalității, idealul apropierii între oameni au fost deformate, denaturate de realitatea a tot ce s-a făcut în fostele țări comuniste prin amestecul acestui Imperiu al Răului în afacerile interne ale altor popoare. Și de aceea nu pot să
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
am constatat cu surprindere că atât la Sankt Petersburg, cât și la Moscova, aceste simboluri sunt încă foarte multe: statui, fresce și basoreliefuri cu Lenin, numele străzilor și ale instituțiilor publice etc. Răspunsul la întrebare nu este ușor de dat. Comunismul a fost învingătorul fascismului, deși ambele regimuri aparțin totalitarismului. Cu cât cunosc mai adânc "moștenirea" lăsată de fascism și de comunismul stalinist, cu atât descopăr similitudini mai mari. Sunt două capete ale aceluiași toiag, cu care Domnul Dumnezeu a binevoit
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
și basoreliefuri cu Lenin, numele străzilor și ale instituțiilor publice etc. Răspunsul la întrebare nu este ușor de dat. Comunismul a fost învingătorul fascismului, deși ambele regimuri aparțin totalitarismului. Cu cât cunosc mai adânc "moștenirea" lăsată de fascism și de comunismul stalinist, cu atât descopăr similitudini mai mari. Sunt două capete ale aceluiași toiag, cu care Domnul Dumnezeu a binevoit să pedepsească omenirea în secolul 20. La alegerile din decembrie 1999, 25% din populația Rusiei a votat pentru comuniști. Există deci
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
secțiunea Berlin - din față și din profil, remarcabile prin calitatea literară sînt textele a două prozatoare stabilite în Germania, una venind din Bosnia, Dubravka Ugresic, alta din România, Herta Müller, ambele adînc marcate de țara de origine și viața în comunism. Dar cele mai originale și tulburătoare impresii despre Berlin aparțin unui nume necunoscut nouă pînă acum, scriitorul și fotograful sloven trăitor în Franța, Evgheni Bavcar. Autorul eseului Berlin și vîntul e orb din copilărie și cunoașterea capitalei germane (comparată mereu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
Gheorghe Grigurcu Două feluri de falsificări s-au aplicat, sub regimul comunist, clasicilor literaturii, inclusiv celor ruși, atît de mult traduși și mediatizați la începuturile comunismului pe meleagurile noastre. Mai întîi trunchierea operei, din care au fost eliminate pasajele neconvenabile interpretării procustiene, "marxist-leniniste". Apoi aplicarea canonului ideologic asupra construcției exegetice înălțate în jurul operei, astfel că rezulta ocultarea unor linii de forță ale înțelegerii acesteia. Așadar a
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
conștiințe religioase", pînă la anticomunismul său viguros, la protestul împotriva "cezaropapismului" proletar, în urma căruia a fost silit a se exila la Paris, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. O frază a eseistului rus este relevantă asupra raporturilor sale cu comunismul: Forța și slăbiciunea comunismului ca religie constau în faptul că el predetermină viitoarea creație socială și, în felul acesta, fără voie, închide în sine spiritul eternei mediocrități, al filistinismului, inevitabila consecință a pozitivismului ca religie, pe baza căruia el, socialismul
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
anticomunismul său viguros, la protestul împotriva "cezaropapismului" proletar, în urma căruia a fost silit a se exila la Paris, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. O frază a eseistului rus este relevantă asupra raporturilor sale cu comunismul: Forța și slăbiciunea comunismului ca religie constau în faptul că el predetermină viitoarea creație socială și, în felul acesta, fără voie, închide în sine spiritul eternei mediocrități, al filistinismului, inevitabila consecință a pozitivismului ca religie, pe baza căruia el, socialismul, este edificat." Azi putem
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
ne-am crezut esteți. Și am fost politicieni. Ne-am considerat cel mult lideri de opinie culturală. Și am devenit fără să vrem lideri de opinie politică. Nu întîmplător, scriitorii au dat cel mai mare număr de opere viabile în comunism și cel mai numeros contingent de disidenți.
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
sumbră și friguroasă amnezie națională. Dicționarul cu titlul Victimele terorii comuniste (din care publicăm în paginile 12-13 ale revistei, în avanpremieră, câteva extrase) reprezintă, alături de Asociația foștilor deținuți politici din România, revista Memoria, serialul TV Memorialul durerii și Muzeul Victimelor Comunismului de la Sighet, una dintre puținele forme de luptă cu uitarea generală. Autorul lucrării, Cicerone Ionițoiu (născut la 8 mai 1924 la Craiova) a fost el însuși închis multă vreme, petrecându-și prin penitenciare și lagăre de exterminare 10 ani (din
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
în gulagul românesc. A fost doar începutul. în străinătate, Cicerone Ionițoiu a continuat să adune și să sistematizeze informații, publicându-le în volume de mare răsunet, ca Morminte fără cruce, Persecuția bisericii din România sau Rezistența armată a românilor împotriva comunismului între anii 1944-1960. După 1989, această activitate de maximă importanță - care ar fi trebuit să intre în atribuția unei instituții de stat, cu un personal numeros - a fost susținută de cercetătorul solitar cu și mai multă fervoare, incluzând și strângerea
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
1989, revoluția română. întîmplarea a făcut ca, în finalul deceniului al noulea, să mă aflu de două ori pe an în casa unor prieteni, cu prilejuri aniversare, și să măsor, împreună cu ei, precipitarea ritmului istoriei care a condus la prăbușirea comunismului, țară după țară, în toată Europa Centrală și de Est. Aș putea spune că, în toate aceste momente, am simțit istoria, pulsul ei răsfrînt în ființa mea ca un ecou într-o peșteră. M-am gîndit nu o dată la felul
Pulsul istoriei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16656_a_17981]
-
planeta. Moartea tiranului de la Moscova a privit civilizația umană de pe toate continentele, la fel ca bomba de la Hiroșima sau revoluția din 1917. Nu există nici un război - nici el de o sută de ani - comparabil cu al doilea război mondial. Căderea comunismului e mai plină de consecințe planetare decît căderea Constantinopolului. A doua caracteristică este natura radicală a schimbărilor din istoria contemporană. Cei de vîrsta mea au trăit două răsturnări de regim politic, în 1947 și în 1989. Alegerea sau alungarea lui
Pulsul istoriei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16656_a_17981]
-
alegeri. Spiritul ofensiv pare a lipsi acestui partid care mizează pe fidelitatea alegătorilor și pe ideea că la alegeri Convenția, fie și în actuala ei alcătuire, va primi voturi "de la alegătorii care nu vor ca România să se întoarcă la comunism". Dar cine mai vorbește despre comunism în România? Sau, din punctul de vedere al partidelor cu mesaj de stînga, cine declară că vrea să întoarcă lucrurile din drum? Din cîte știu, nu există partid care să riște asemenea declarații. Așadar
Picătura chinezească în politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16674_a_17999]
-
acestui partid care mizează pe fidelitatea alegătorilor și pe ideea că la alegeri Convenția, fie și în actuala ei alcătuire, va primi voturi "de la alegătorii care nu vor ca România să se întoarcă la comunism". Dar cine mai vorbește despre comunism în România? Sau, din punctul de vedere al partidelor cu mesaj de stînga, cine declară că vrea să întoarcă lucrurile din drum? Din cîte știu, nu există partid care să riște asemenea declarații. Așadar PNȚCD se luptă, la nivelul declarațiilor
Picătura chinezească în politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16674_a_17999]
-
Gabriel Dimisianu Cartea consacrată de Al. Săndulescu memorialiștilor români apare într-un moment care ne îndreptățește să vorbim despre ecloziunea genului memorialistic, după ce multă vreme, la noi, înainte de 1990, acesta s-a aflat în dificultate și chiar în regres. În timpul comunismului, publicarea de memorii, de jurnale, ale clasicilor sau ale autorilor contemporani, era privită cu mefiență de cerberii ideologici. Genul li se părea excesiv de liber, prezentând riscul de a face să circule judecăți prea „subiective”, neortodoxe, fie privitoare la trecut, la
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Pandrea, Ion Ioanid, Lena Constante, N. Steinhardt, N. Carandino, Florin Constantin Pavlovici, protagoniști ai exilului politic (Al. Ciorănescu, Sanda Stolojan, Adriana Georgescu, N. Stroiescu-Stânișoară) sunt prezenți în carte cu depozițiile lor. Mărturiile despre închisoare sau acelea despre actele împotrivirii la comunism și la ocupația sovietică, din primii ani de după război, constituie pentru Al. Săndulescu elemente de raportare istorică și uneori de revizuire a unor stereotipii de gândire. Iată cartea de însemnări memorialistice a Adrianei Georgescu, fosta șefă de Cabinet a generalului
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
pirat”, așa cum se lăuda în urmă cu câteva luni. Oare de ce? S-o fi molipsit și omul de acțiune de la „Ziua” de boala românească a datului din gură și-a amenințărilor fără finalitate? În privința lui A. Păunescu, unul din stâlpii comunismului și ai neocomunismului pesedist, îți răcești gura de pomană. Individul pentru care legile sunt simple fițuici, ușor de mototolit (vezi enervarea cumplită împotriva CNA-ului, care nu-i mai îngăduie să reverse peste populație vedrele de naționalism rânced și rimele
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
fi măcar acum conștienți de impurismul câmpului literar românesc și să forțăm adecvarea critică! Era judecata critică a lui Lovinescu exclusiv estetică? De ce pare lovinescian criteriul lui Cărtărescu din Postmodernismul românesc? A fost canonul estetic impur prin condiționarea eticului sub comunism? Nicolae Manolescu însuși concepe canonul ca pe o suprapunere multiplă: valoarea dată de cota critică, succesul și o serie de factori variați, sociali, morali, politici și religioși. Cum putem noi accepta un canon politizat după experiența comunistă? Dacă postmoderniștii au
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
n-am trădat pe nici unul. Ei bine, oare nu fac eu mai mult decât o prejudecată? Sunt comunist, Lucia, și-mi iubesc crezul. Nu cred în proprietate, în familie, în religie. Și totuși pentru tine mi-aș renega credința în comunism și însăși demnitatea de om” (p. 189). Iubirea l-ar face pe îndrăgostitul devotat, care vrea cu orice preț să intre în grațiile iubitei, să-și reconsidere tot trecutul și să-și inventeze un alt fel de prezent. E numai
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
E ca și cu libertatea: nu interesează atât libertatea abstractă, ideea de libertate, care este atât de cuprinzătoare încât riscă să devină fantomatică, ci sentimentul libertății. Important e să ai sentimentul libertății. Acum îl am, dar au fost perioade, în timpul comunismului, când simțeam că plesnesc din pricina lipsei acestui sentiment. Atunci, nu puteai fi liber decât evadând într-o lume alternativă. “Vreau să descopăr zone mai puțin explorate” - Vă gândiți să strângeți nocturnele într-un volum ? - Deocamdată, nu le văd conturându-se
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
Europa de Est și de Sudest a căzut în sfera de influență sovietică după al doilea război mondial. Peste tot în țările fostului lagăr socialist, comuniștii au fost aduși la putere nu prin voința popoarelor, ci prin intervenția brutală a tancurilor sovietice. Comunismul a fost instalat de Kremlin și a devenit principalul său instrument de dominare, ipostaza modernă a unui vechi vis imperial. Însăși revoluția din 1917, după începuturi în care se amestecau curente antagonice a sfârșit prin a se așeza pe coordonata
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]