20,085 matches
-
mai mari, într-o furtună de aplauze de un entuziasm atât de convingător încât, oprindu-se o clipă, vizibil emoționat, înainte de a fi invitat la catedra care îl aștepta, cu o voce întretăiată, nesigură, ne-a spus direct, cam așa: "Dragii mei, nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu omagiat doar ca om... am fost aplaudat ca artist... voi sunteți primii și mă bucură că se întâmplă în acest oraș al vostru și al meu". Era un om bolnav atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv. fiu ascultător, soldat Burcea T. Marin". Cu mici variante, dar respectând formula care era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv. fiu ascultător, soldat Burcea T. Marin". Cu mici variante, dar respectând formula care era un ritual al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Mecanismul nu va primi bacșiș, dar ne va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
va primi bacșiș, dar ne va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o suporta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bacșiș, dar ne va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o suporta. Nici umerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o suporta. Nici umerii femeii nu i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înaripat al lui Ionel Moța. Funerariile naționale, cu participarea unui reprezentant al Regelui și a numeroși fruntași legionari a fost singura recompensă primită de acest om după o viață de 70 de ani închinată toată neamului, bisericii și Ardealului său drag. Dacă ar mai exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spuneau adevărul. După conferință au defilat prin zăpada înaltă și înghețată, scânteind în soarele cu dinți și scârțâind sub pașii apăsați, miile de legionari veniți din diferitele sate ale județului, în minunatele costume bucovinene, cu sarica aceea brună atât de dragă Căpitanului. Către seară am avut o consfătuire cu preoții legionari, dintre care unii erau foarte înverșunați împotriva Mitropolitului și mi-am dat toate silințele să i potolesc. Când am rămas singur cu prefectul, am aflat că cei mai porniți erau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă dată Troienit sub al toamnei trist veștmânt, Iar în fund, lângă fântâna cea bogată Sălcii desfrunzite tânguiesc în vânt. M-am oprit la banca clipei neuitate Când ți-am spus: „Mi-ești dragă!” și ne-am sărutat Unde-s oare florile de poeți cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii, visuri ne-mplinite, Veștezi trandafirii dorurilor moarte, Galbeni ghioceii, nădejdi risipite, Ruginiți sunt macii patimei deșarte. Însă, dintre florile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
marilor probleme economice. Mai întâi privatizăm tot ce stă și tot ce mișcă. Pe când și Constituții private? Text publicat în Curentul, 6 mai 1998 Cetățeanul de rangul întâi Voi trata cetățenia de rangul întâi din punctul de vedere al categoriei dragi tuturor elitiștilor români: omul de pe stradă, omul de rând, alegătorul, gloata, prostimea. Nici nu consider că sunt tratată altfel (eu și alții incluși în această categorie). Atunci când mă lovește iluzia creștină, potrivit căreia în fața lui Dumnezeu și a normelor morale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ar trebui să ne mirăm că, pe această cale, unii oameni ajung până la negarea totală a instinctului de conservare și vor să moară „apocaliptic”, exact împreună cu cei care se fac „vinovați” de faptul că au toate motivele să le fie dragă viața. Din păcate, la toate acestea comunitatea internațională democratică a închis ochii, periodic și contextual. Fiecare comunitate în parte, inclusiv cele democratice, închid ochii periodic și contextual la metamorfozele totalitarismelor și cu atât mai mult la dimensiunea lor de gen
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este clar că cei care vrem „revoluție” nu facem o masă critică și nici nu ne solidarizăm pe o agendă coerentă de politică universitară. Text publicat în 22, 13-19 decembrie 2005 Patul academic a lui Procust. Răspuns lui Andrei Cornea Dragă Andrei, Voi încerca să urmăresc problemele ridicate de tine în numărul 841 al revistei 22 despre „cearta standardelor universitare”, dorindu-mi ca aceste discuții să se extindă substanțial în mediul academic și, de ce nu, ca GDS să le găzduiască. În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Ascultând zilnic refrenul „zarzavat, cereale, animale”, mediul gazetăresc nu-i priește, dar speră să-și facă un nume în literatură. De aceeași vârstă cu Labiș, Corneliu Sturzu (născut 26 ianuarie 1935) este elev la Pașcani. Scrisoarea o începe protocolar cu „Dragă Labiș”. Cuprins de „chinurile creației”, Corneliu adresează poetului întrebări seci și banale. Are grijă să transmită multe complimente și salutări lui Wyky (Victor Crăciun). Absolvent al Școlii de literatură și critică literară din Kiseleff 10, I. Friduș (Iacobitz) era redactor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca niște coloane de plumb». S-a împins puțin peste parapet, căutând să găsească cu privirea o veche biserică romanică din secolul IV, înghesuită între Ponte Pietra și Teatrul roman: «Iar acolo, unde Adigele se învălătucește șerpuit, iată biserica mea dragă Santo Stefano. Ce amintiri frumoase am în minte și în suflet despre primii mei 7 ani de preoție!». Rămâne o clipă tăcut, în tăcere, ca și cum ar fi răsfoit paginile tinereții sale prin jurnalul său imaginar. Apoi, cu o voce ușor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Într-o scrisoare, din decembrie 1951, adresată cardinalului Adeodato Giovanni Piazza, secretarul Consistoriului, don Calabria scrie: «Eminență Reverendisimă... Vă amintesc în chip deosebit pentru că aparțineți Părinților Carmeliți față de care mă simt foarte atașat și cărora le datorez foarte mult, pentru că dragul Părinte Natale a fost cel care a dat viață Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe... Mă rog Domnului ca toți să ne putem întâlni, Carmeliți și Slujitori Săraci, a căror Operă e Operă carmelită, în familia lui Dumnezeu în cer». Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
confraților comunității le-a dat unele apelative puțin înțepătoare, atenuate de glasul simpatic al vocii sale: «Canalie mică, caraghiosule, vicleanule». Nu erau epitete ofensatoare, ci un mod familiar de a se relaționa cu ceilalți. Chiar și față de prietenul cel mai drag, don Giovanni Calabria, părintele Natale își permitea să facă o ironie binevoitoare. Bunătatea sa sufletească se manifesta prin gesturi simple și spontane care emoționau. Mulți dintre penitenții lui veneau la el de departe. Se spovedeau și voiau să primească sfânta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
murit în doar câteva ore. Era 8 mai 1908. O săptămână mai târziu, de parcă ar fi fost un dar postum trimis de mama-i sfântă, a devenit posibilă cumpărarea vastului complex edilitar de la San Zeno in Monte. Scria don Calabria: «Dragă don Diodato... Mi se spune că la San Zeno in Monte ar fi o casă frumoasă. Chiar azi am să merg să o văd. Iar între timp să așteptăm și să ne rugăm». Proprietarul acelei construcții era domnul Laschi, un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
chiar dacă și într-o formă redusă: un grupuleț eterogen, unit de respectul și de acceptarea caritabilă reciprocă. Și această activitate s-a încheiat odată cu închiderea Casei din Este. Când ramura surorilor a primit aprobarea diecezană de Congregație, don Calabria scria: «... Dragi surori, trăiți în spiritul pur și genuin al acestei Opere, care e spirit de credință, de abandonare în brațele iubitoare ale Divinei Providențe, în exercițiul continuu al virtuților sfintei umilințe, caritate, răbdare. Sunt slujitoarea lui Dumnezeu... ce mare demnitate; trebuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
popoarele s-au trezit cu o mulțime de văduve în veșminte de doliu și o generație de copii orfani de tată. În ziua armistițiului don Calabria a anunțat o liturghie solemnă de mulțumire. Veteranii s-au reîntors îmbrățișându-i pe dragii lor, sub privirea tristă a celor care, din păcate, nu și-ar mai fi revăzut propriul fiu sau propriul soț. Și frații religioși s-au întors la Casă. Câțiva dintre ei au decis să pornească pe alt drum iar unul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sănătății fizice a trupurilor, caută să ajungă sufletele și să le dea alinarea și bucuria vieții creștine. Isus Cristos își pleacă privirea binevoitoare și predilecția sa singulară asupra Casei din Negrar și asupra tuturor celor care lucrează aici. Ai grijă, dragul meu frate Consolaro, ca acolo să domnească mereu spiritul pur și genuin al Operei noastre a Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe și atunci se vor dezvolta alte planuri, alte noi progrese, spre slava lui Dumnezeu, spre binele fraților suferinzi în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mă rog pentru tine, dragul meu, și pentru toți ceilalți: medici, asistenți, colaboratori de orice fel, pentru ca toți să fiți incluși în misiunea nobilă și să simțiți bucuria spirituală de a vă consuma viața atât de frumos. Mă rog pentru dragii bolnavi, pentru ca Domnul să le redea sănătatea fizică și să-i ajute să-și sfințească zilele încercării, cu răbdarea creștinească și astfel să se îmbogățească de merite pentru ei și pentru cei dragi ai lor. Oh, cât de mare e
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
viața atât de frumos. Mă rog pentru dragii bolnavi, pentru ca Domnul să le redea sănătatea fizică și să-i ajute să-și sfințească zilele încercării, cu răbdarea creștinească și astfel să se îmbogățească de merite pentru ei și pentru cei dragi ai lor. Oh, cât de mare e binele ce se face la Negrar, numai Dumnezeu îl poate calcula. Eu, ori de câte ori vin la Negrar simt o deosebită bucurie spirituală gândindu-mă la binele pe care Providența îl face, prin voi, fericiților
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
amintiți-vă că don Giovanni este singurul care poate să vă dea explicații în acest sens, întrucât el este singurul interpret autentic al Divinei Voințe manifestată în Constituții. La el alergați și numai lui să-i expuneți orice dificultate posibilă... Dragii mei fii... vă recomand unirea fraternă, intimă, strânsă, indisolubilă, în dragostea lui Cristos. Să fim toți un singur trup, o singură persoană; uniți, așadar, în căutarea Împărăției lui Dumnezeu, care este scopul pentru care această Operă a fost fondată în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Dumnezeu. «Oh, cum freamătă satana împotriva Operei și împotriva acestui preot sărman - scrie în jurnal. - Simt și îmi cunosc toată mizeria, mă încredințez bunătății și milostivirii nemărginite a Domnului». Părintele său spiritual îl încurajează, scriindu-i mai jos acele rânduri: «Dragă don Giovanni în Cristos, Ego quos amo arguo et castigo [Eu pe toți cei pe care îi iubesc, îi mustru și îi pedepsesc, Apoc 9,19]. Așa și cu slujitorul său don Giovanni. Ultima etapă dureroasă a Operei Slujitorilor Săraci
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]