18,847 matches
-
malefice, care, Într-un fel sau altul au contribuit la drama cosmică a sfârșitului unei etape și a Începerii alteia noi. Măștile consacrate din sărbătorile de iarnă trimit fie la evenimente cosmogonice - precum Țurca și Capra -, fie la ipostaze ale duhurilor subterane - precum măștile compozite de moși, babe, urâți etc. Măștile din sărbătorile calendaristice de primăvară trimit la figuri mitice ale fecundității - Sântoaderii sunt o ipostază a Centaurilor și a altor divinități semiumane, semicabaline din spațiul indo-european (G. Dumézil, 1929; M.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pocituri și ologeală (6 zile), lovituri (5 zile), șerpi (4 zile), strigoi (3 zile) etc. În sfârșit, a treia mare familie de rituri este dată de ofrande: acestea vizează relația cu lumea celor dispăruți, liniștirea sufletelor plecate și asigurarea protecției duhurilor strămoșilor. Spre exemplu, Într-o sărbătoare calendaristică precum Sfânta Maria Mare (15 august) se Împart la biserică fructe și alimente și se țin praznice pentru sufletul morților. Se caută o anume insectă (goanda de câini) care, ascunsă sub icoana Maicii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consum ostentativ: În timpul sărbătorii sunt pregătite și consumate cantități uriașe de alimente și băutură. Deseori, acestea pot include mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor; g) dramatizări ritualice: În diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca dramatizări calendaristice ale confruntării dintre viață și moarte. Ele musteau de rituri magice care vizau asigurarea fertilității, alungarea duhurilor malefice (reprezentate de măștile grotești), stimularea bogăției prin consumul excesiv de alimente și băuturi, suspendarea sau inversarea atât a ordinii sociale, cât și a celei cosmice. La fel, În Evul Mediu catolic, Între Crăciun și Epifanie avea loc (În Anglia) Sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
milenariste); b) prezentarea sfârșitului vieții individuale și a călătoriei sufletului către „lumea de dincolo”. Imaginile lumii de dincolo sunt activate de numeroase rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Iancu, dizolvă o vagă atmosferă de Ev Mediu românesc în mit. Forțele chemate să ducă înainte acțiunea sunt până la urmă tot stihii, de la puterile diavolești și divine conlucrând, conform credințelor bogomilice, la prozelitismul catolic, lumesc, și transcendentalismul ortodox și la duhurile pustei și ale pădurii. Jertfa cu efect moral metamorfozant intervine în toate trei piesele. Prima și ultima dramatizează din nou „eresuri”, practica magică păgână a sacrificiului uman slujind înălțării unui edificiu (aici, sacru) și sugerând „frăția” Diavol-Dumnezeu sau aducând în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
exclusiv în plan discursiv, prin recursul la calambururi și flori de spirit, tipul Mitică înveselește atmosfera unor schițe ale lui A.O. Teodoreanu, un autor de descendență caragialiană clară. În Costică sau Pietate, amicii reuniți în berării emit vorbe de duh și veritabile culmi miticiste: Unde te duci, Costică? Costică răspunde invariabil: La destinație! sau: Câți ani ai, Costică? Cât a avut și tata la vârsta mea. E o chestie de ereditate. În școală încă, ne asigură Jenică, fiind întrebat de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amator de șotii mai mult sau mai puțin periculoase, tipul Mitică primește o ilustrare inedită în piesa lui George Ciprian, Capul de rățoi. Ciriviș, Macferlan, Bălălău și Pentagon sunt în aparență pușlamale vesele, inofensive și amuzante prin sclipitoarele vorbe de duh și paradoxurile care șochează trecătorii inoportunați. Această conduită marcată de neseriozitate, cinism, zeflemisire ireverențioasă, este însă impulsionată de pornirea legitimă de răzvrătire adolescentină împotriva conformismului, a șabloanelor convenționale de comportament, a ipocriziei și a rutinei care macină trăirea autentică. Așadar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în mod surprinzător, eroul camilpetrescian se îndepărtează printr-o stranie dedublare de modelul caragialian, evoluând spre statutul de "om" cu preocupări, ambiții și sentimente autentice. Schematismul, artificialitatea, construcția de marionetă sunt depășite aici prin configurarea dimensiunii interioare. Farsele, vorbele de duh, veselia contagioasă, disimularea, optimismul inconștienței, iresponsabilitatea, lăudăroșenia puerilă, desfiderea autorității conturează imaginea unui Mitică arhicunoscut, caragialesc. Spre deosebire de acesta însă Mitică Popescu "place[...] E ca nuca, ... are coajă, dar are și miez...Ei, coaja o lapezi fără pagubă"50, după cum se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fac front comun ori de câte ori unul dintre ei se confruntă cu vreun terț: "Biliard nu joacă niciodată, fiindcă în orice caz tot o jumătate din ei ar trebui să păgubească ar fi absurd ca și când ar conspira tatăl împotriva fiului, ori sf. Duh împotriva tatălui. Când au poftă de joc, unul ia la carambolaj pe vreun agiamiu vădit, și cât ține partida, cel care nu joacă stă împrejurul biliardului, făcând toate chipurile să demoralizeze pe adversarul jumătății sale"51. Spre deosebire de Cotadi și Dragomir
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
evaporării joacă și el un rol În crearea așazisului miraj al deșertului australian, deosebit de mirajul optic saharian, cunoscut sub numele de Fata Morgana. Mirajul deșertului australian e cunoscut aborigenilor care au creat În jurul lui câteva legende În care apar acele duhuri „Ninya”, care iau formă de om sau animal, dar sunt văzute numai de vraci, după o noapte rece, senină și liniștită, dis-de-dimineață. După cum notează etnologul Charles Mountford, aborigenii se strâng În jurul focurilor executând dansuri și cântece care să-i izgonească
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dreptul de adăpostire și dreptul de tabu. Până la coacere, câmpul de recoltare e tabu și acest tabu Îl poate Înlătura numai căpetenia și sfatul bătrânilor, Într-o zi anume, când poate Începe recoltarea. Tabuuri sunt legate de anumite locuri ale duhurilor totemice sau ascunzători tainice ale sculelor totemice sfinte ale tribului, care se dovedesc „un azil pentru membrii tribului, cât și pentru străini”212. Certurile, bătăile erau privite cu o anumită blândețe de conducerea tribului (aplicarea de răni ușoare provocate de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
executate pe fond cromatic, cu ocru, sugerează ființe ancestrale, animale, pești, păsări ș.a., realizate Într-o tehnică specifică, numită intaglio, asemănătoare ca aspect cu ciupiturile păsărilor. Numele unui om are și el aceleași Însușiri magice ca umbra sau chipul său. Duhuri, demoni sau morți pot fi siliți să reapară dacă li se rostește numele, solemn, repetându-l adesea ceremonios. „Teama că unui om căruia i se știe numele ar putea să cadă jertfă unor farmece rele, a făcut ca unele triburi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
căci dacă obiectul nu se găsește În mormânt, tânăra, abia sosită În lumea cealaltă, va cere un soț, ceea ce va provoca moartea unui tânăr al tribului...” 238. Cultul măștilor cu dansurile sale și cu reprezentațiile sale dramatice, simbolizând sufletul mortului, duhul sau demonul magic, a descins din cultul craniilor. Abandonarea corpurilor În hățișuri, dezmembrarea lor, lăsarea lor pradă păsărilor răpitoare, fuga precipitată din locuințe și părăsirea În ele a corpurilor, nu Înseamnă absența 237 M.Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bolta cerească În chip de stele și din când În când au tainice Întâlniri cu vrăjitorii tribului. În diferite ținuturi ale Australiei, ca și În Africa și America de Sud, primii albi care au călcat pe teritoriul tribal au fost luați drept duhurile membrilor morți ai tribului. În Australia Centrală, băștinașii Își freacă picioarele cu pământ luat din morminte, ca „să nu obosească În vremea strămutărilor Îndelungate”243. 240 I.Lips, op. cit., p. 515. 241 Ibidem. 242 G.Iaru, op. cit., p. 156. 243
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă multe conotații mitice. Odată bolnav, băștinașul crede că a căzut pradă farmecelor unor duhuri rele și Începe să se pregătească de moarte. Atunci când nu recurg la vraci și vrăjitorii, spirite sau la izvorul totemic, aborigenii aplică diferite mijloace ale medicinii populare. Aborigenii În lungile lor peregrinări pe uscat și pe apă se tem de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un ou din cuibul lui Dinevan a fost aruncat spre cer cu toată puterea, acesta lovindu-se de un maldăr de lemne s-a spart, gălbenușul revărsat peste lemne le-a aprins Încât toată lumea fu luminată de rugul care ardea. Duhul cel bun care sălășluiește În cer a hotărât să aprindă În fiecare zi un asemenea rug. Când e gata rugul, duhul cel bun trimite luceafărul de dimineață să vestească aprinderea neîntârziată a focului, urmat de râsetele lui Gurgurgaga (cocoșul) care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lemne s-a spart, gălbenușul revărsat peste lemne le-a aprins Încât toată lumea fu luminată de rugul care ardea. Duhul cel bun care sălășluiește În cer a hotărât să aprindă În fiecare zi un asemenea rug. Când e gata rugul, duhul cel bun trimite luceafărul de dimineață să vestească aprinderea neîntârziată a focului, urmat de râsetele lui Gurgurgaga (cocoșul) care Își strigă de trei ori numele: Gurgurgaga! Gurgurgaga! Gurgurgaga! „Dis-de-dimineață, când duhurile slujitoare din cer aprind lemnele, Încă nu e prea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiecare zi un asemenea rug. Când e gata rugul, duhul cel bun trimite luceafărul de dimineață să vestească aprinderea neîntârziată a focului, urmat de râsetele lui Gurgurgaga (cocoșul) care Își strigă de trei ori numele: Gurgurgaga! Gurgurgaga! Gurgurgaga! „Dis-de-dimineață, când duhurile slujitoare din cer aprind lemnele, Încă nu e prea cald. După amiază, căldura slăbește din nou. Numai spre amiază, când s-a Încins tot rugul, se face tare cald. Până seara nu mai rămâne decât puțin jar roșu care se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
păstrează considerente importante față de cultul strămoșilor. Lucrurile ne par șocante privind vechile lor concepții despre fenomenele fundamentale ale vieții și morții. Ei consideră că omul nu moare cu adevărat decât dacă este ucis și că bolnavilor li se ia de către duhurile rele ficatul și grăsimea interioară ceea ce Îi face să rămână veșnici. Ficatul era considerat așadar esența vieții. Dacă prindeau un dușman Îl ucideau și Îi furau ficatul și l mâncau pe nerăsuflate crezând că astfel devin nemuritori, că Își dublează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
provenea. În cartierul anticarilor la Isandong, poți găsi manuscrise vechi, frumos caligrafiate, până la cărți tipărite de toate genurile. Multă publicitate s-a făcut În legătură cu Biserica Unificării Înființată oficial la Seul (1954), de către Reverendul Sun Myung Moon. Adepții acestei secte, denumită Duhul Sfânt. Asociația pentru Unificarea Creștinismului, se numesc moonies. Moon s-a născut În Coreea de Nord și la vârsta de 15 ani susține că a avut o revelație În care Iisus Hristos i-ar fi Încredințat sarcina de a continua opera Începută
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
necesară (variola, tuberculoza, paludism), cu importante efecte negative, ducând În unele regiuni la prăbușirea demografică. Dar În același timp, prezența europenilor a facilitat răspândirea 744 I.Lips, op. cit., p. 360-361. 745 „Flautul sfânt brag din Noua Guinee trece drept glasul duhului atotputernic cu același nume, a cărui față este o mască deosebit de respectată. Alte forme de flaut din Noua Guinee sunt flautul de nas, flautul În care se suflă cu buzele și flautul În cruce”(ibidem, p. 401). 588 creștinismului, mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
om cu Dumnezeu prin Trupul și Sângele Domnului. Sfânta Împărtășanie se sfințește Întotdeauna numai În cadrul Sfintei Liturghii, prin prefacerea pâinii și vinului În Trupul și Sângele lui Hristos. De fapt, acesta este și scopul Sfintei Liturghii, să sfințească darurile prin Duhul Sfînt și să le prefacă În Trupul și SÎngele Domnului. Sfânta Împărtășanie se mai numește și Euharistie, adică mulțumire, sau recunoștință, pentru că ni se dăruiește din iubire, ca un dar de mulțumire și de recunoștință față de Domnul nostru Iisus Hristos
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
ne curățește de păcate și ne face să progresăm În viața spirituală, conform formulei de Împărtășire: „Se Împărtășește robul lui Dumnezeu ... spre iertarea păcatelor și viața de veci” (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur); - ne Înmulțește cel mai mult harul Duhului Sfânt primit la Botez, dacă ducem o viață cu totul curată și plăcută lui Dumnezeu; - ne ajută la despătimire, iluminare, desăvârșire, mântuire și sfârsit creștinesc minunat; - făgăduința Învierii și a vieții de veci: „Cel ce va mânca din pâinea aceasta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
George Lesnea) sau Marin Găiseanu. Pentru a stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]