19,809 matches
-
execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu interzice episcopului să administreze averea, ci îi impune să aibă un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și, am adăuga, și controlor; căci după afirmația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu interzice episcopului să administreze averea, ci îi impune să aibă un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și, am adăuga, și controlor; căci după afirmația lui Zonaras, din Istoria lui Isac Comnenul marele econom, ca și skevofilaxul, se numea, cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie. Din punct de vedere al spiritului juridic al Ortodoxiei, este aberant să se delimiteze la un episcop atribuțiile spirituale de cele administrativ-juridice. Prin urmare, un episcop, mitropolit sau patriarh nu poate funcționa numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă perioadă de pauză, Nae Ionescu redeschide cazul patriarhului-regent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie. Din punct de vedere al spiritului juridic al Ortodoxiei, este aberant să se delimiteze la un episcop atribuțiile spirituale de cele administrativ-juridice. Prin urmare, un episcop, mitropolit sau patriarh nu poate funcționa numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă perioadă de pauză, Nae Ionescu redeschide cazul patriarhului-regent. Într-o scrisoare deschisă, adresată direct Patriarhului, filosoful îi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică, "totdeauna, de toți și pretutindeni"6. Reluând în discuție problema pascală, Sfântul Sinod fixează definitiv
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce pare, inițial, să conducă la o rezolvare a situației 28. Din păcate, intervine și aici "dizolvanta metodă a amânării"29, procedeu care se aplică în chestiunea pascală. Mai mult, are loc o contraofensivă a autorității ierarhice care, prin vocea episcopului Vartolomeu Stănescu, contestă autoritatea harismatică, prin argumentul imposibilității laicatului de a aborda o asemenea problemă teologică, aceasta formând o colectivitate care nu predă, ci doar primește toate învățăturile Scripturilor. O replică energică, dar foarte bine fundamentată teologic, semnată " Cuvântul" pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1, v. 8). Teza naeionesciană subliniază "neîndoielnic dreptul mireanului de a stărui în păstrarea neclintită a comorii bisericești ce a primit, chiar atunci când "îngerii din cer" i-ar cere să se lepede de dânsa"30. Urmează alte două intervenții ale episcopului Vartolomeu Stănescu care susțin ideea implicării Sinodului în problema calendarului bisericesc, chiar în absența ecumenicității, fără o înțelegere prealabilă cu celelalte Biserici. Astfel, îndreptarea calendarului din 1924 a condus invariabil și la modificarea datei pascale. În schimb, Nae Ionescu consideră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
flagrante de intruziune a religiosului în sfera politicului, au existat și chiriarhi care au refuzat tentația politică, chiar cu prețul suportării unor consecințe. Ca urmare a campaniei a presă duse de Nae Ionescu, au apărut ierarhi, precum P. S. Roman Ciorogariu, episcopul Oradei, care au cerut preoților să părăsească scena politică, fiind într-o contradicție totală cu misiunea lor harismatică 8. Lumea românească interbelică nu a dus lipsă și de unele aberații, la nivel clerical. Tentația înființării unui sindicat preoțesc nu este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era ferită nici de ispitele cezaropapismului, manifestări destul de grave pentru buna funcționare a așezării religioase, ce aveau să fie amendate de elita intelectuală interbelică. Ortodoxia nu se fundează pe autoritatea individuală, ci pe cea sobornicească, colectivă, care provine din adunarea episcopilor. Această autoritate sobornicească a ajutat Biserica Ortodoxă să-și păstreze ființa, scutind-o de eventualele manifestări discreționare ale unei singure persoane. "Cezarismul bisericesc" nu a fost inventat, pe drept cuvânt, la Roma. Nae Ionescu pleacă de la o analogie sugestivă dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a releva semnificația cezarismului bisericesc Sed is, qui amat primatum genere in eis, Diotrephes, non recipit nos (dar Diotref, care ține să fie primul între ei, nu ne primește) (A treia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan 9). Diotref, "un episcop orgolios și despotic", a căutat să submineze autoritatea Sfântului Apostol Ioan; el a excomunicat creștinii pe care apostolii îi numeau frați, a încercat chiar excomunicarea episcopilor potrivnici, dorind să întrupeze, el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu ne primește) (A treia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan 9). Diotref, "un episcop orgolios și despotic", a căutat să submineze autoritatea Sfântului Apostol Ioan; el a excomunicat creștinii pe care apostolii îi numeau frați, a încercat chiar excomunicarea episcopilor potrivnici, dorind să întrupeze, el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial. Dacă Sfântul Apostol Pavel ridică Biserica pe piatra lui Hristos și îi primește în interiorul ei pe vinovații Corintului, Diotref ruinează Biserica, plasându-se pe sine în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica intra în orizontul publicistic de preocupări numai cu ocazia unor "scandaluri răsunătoare care puteau fi exploatate de partidele politice". Atunci, centrele de polarizare ale interesului public pentru chestiunile strict bisericești erau constituite de cazul Ghenadie sau de cel al episcopului Gherasim Safirin. Modalitatea total contraproductivă prin care cazurile în discuție au fost rezolvate, prin sacrificarea acestor chiriarhi și a intereselor Bisericii, demonstrează "calitatea preocupărilor religioase ale vieții publice", în contextul premergător Primului Război Mondial. În schimb, situația s-a modificat sensibil în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ierarhic contribuie la instituirea unui stat papal universal. Raportul dintre Biserică și Imperiu devine unul identic, în măsura în care Ecclesia, ca și Statul, este interesată mai întâi de lumea de aici, realizând un soi de "stat al lui Dumnezeu pe pământ cu Episcopul Romei în frunte", aceasta ca o ilustrare a teoriei augustiniene a lui Civitas Dei. De fapt, Civitas terrena constituie modelul întrupării acelei Civitas Dei în plan uman, a realizării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un alt tip de reacție împotriva
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fundamentală pentru înțelegerea vechii organizări a Bisericii și a evoluției sale. Încă înainte de Sinodul ecumenic de la Niceea, Biserica devenise conștientă, îndeosebi începând cu Sfântul Ciprian, de rolul universal al episcopatului în calitate de colegiu, îndeplinind funcțiile colegiului celor Doisprezece. Acest rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îndeosebi începând cu Sfântul Ciprian, de rolul universal al episcopatului în calitate de colegiu, îndeplinind funcțiile colegiului celor Doisprezece. Acest rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau la diverse agape cu tăgăduitorii celor ȘAPTE TAINE, prin urmare, cu ereticii. Astfel, în Biserica lipsită de lucrarea duhovnicească a episcopatului luau naștere grupări cu tendințe de evadare din comunitatea de iubire, uneori cu încurajarea fățișă a unor Părinți episcopi. Dorința de revizuire a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se interpretau, liturghiile se revizuiau, iar canoanele se cereau revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele Ecumenice; că oamenii fie ei episcopi și patriarhi sunt supuși greșelii, că adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele Ecumenice; că oamenii fie ei episcopi și patriarhi sunt supuși greșelii, că adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din timpul celor șapte Sinoade Ecumenice se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte esențiale pentru a reliefa trăsăturile prin care se caracterizează ecumenicitatea unui sinod: prin numărul episcopilor participanți; prin reprezentarea lor la sinod; prin proporția justă a acestei reprezentări; prin participarea tuturor bisericilor la sinod sau prin cu totul altceva. În privința numărului, Ecclesia cunoaște șapte Sinoade Ecumenice: Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), unde au fost prezenți
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]