19,706 matches
-
care a fost evocată personalitatea lui Fellini, și anume cele pe care Roma le-a găzduit până către sfârșitul lui noiembrie și la care am putut avea acces. Obiecte și amintiri În afișul expoziției La Roma di Fellini, Milo Manara imaginează un Federico colosal, care domină orașul și regizează până și grațiile fermecătoarei Anita Ekberg. Cu eșarfa roșie și pălăria neagră cu boruri largi, Fellini este deghizat într-un alt artist: este vorba de Aristide Bruant, unul din principii boemei franceze
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
aruncau în curte cărțile sfîșiate, mărturisește Ana Blandiana, mi se băgau pe sub ușă incredibile insulte și grosolănii, se revărsa asupra mea o cantitate de murdărie și de ură pe care n-aș fi fost niciodată în stare să mi-o imaginez sau să o cred posibilă. Păstrez aceste scrisori și sper că ele - împreună cu cearșafurile din revistele de scandal - vor fi studiate de viitorii istorici literari pentru a se putea medita asupra felului în care au știut românii să-și trateze
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
Linia de demarcație dintre viață și moarte, dintre actul simbolic (vezi spargerea celor șapte figurine de porțelan) și cel real (vezi în pandant uciderea celor șapte copii) este extrem de ușor de trecut, atît de ușor încît nici măcar nu observăm. Ne imaginăm că ajutăm pe cineva dîndu-i de lucru și în fapt nu facem decît să ne exercităm autoritatea pînă la manifestarea celei mai crude agresivități. Și mai mult decît atît: o facem cu mare plăcere. Orice încercare de a transpune Dogville
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
trezit, ei, spre bucuria mea, mai erau Încă acolo. M-au Învățat să fac primii pași, și i-am făcut. Mototoală, ca de obicei, m-am Împiedicat și am căzut, Însă bucuria a fost una de neînchipuit. Nu Îmi puteam imagina că voi apuca a merge vreodată. Mai târziu, ne-am jucat. Iba și Iva au rămas până seara târziu. La plecarea lor, iar am țipat. Plângeam din tot sufletul pentru că, În mintea mea, ei aveau loc acolo, cu mine, În
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
independenței justiției. De ani de zile, în capitalele europene se adună probe peste probe ce dovedesc reaua credință și minciunile puterii pesediste. În fond, n-am fost chemați, ci noi am vrut să intrăm în clubul european! Dacă ne-am imaginat că vom putea fenta regulile ferme ale lumii civilizate, ne-am înșelat amarnic. Nu e în stilul vesticilor să urle și să-și ridice poalele, precum țațele în bătătură. Ei tac și observă, iar atunci când și-au format o părere
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
vine să adauge documentului -masifest social, alte și alte date și evenimente creionând într-un mod excepțional rostogolirea tăvălugului roșu cu secerea și ciocanul în mijloc peste o societate care luată prin surprindere părea învinsă de mojiciile și fărădelegile de neimaginat. Într-o narațiune fluentă și expresivă, uneori de un realism brutal, autorul Grig Gociu te transpune în miezul evenimentelor, te face părtaș la trăirile personajelor, îți scoate lacrimi sau zâmbete, dar mai presus de orice se obligă și te obligă
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
doarme ! răspunse acesta, jucându-se cu mosorul de ață al mamei, pe sub masă. Trebuia să se grăbească! În curând era pauza mare la școală. Dăduse de dimineață tot și mai erau mulți care roiseră pe lângă coș. Avea o dexteritate de neimaginat. Făcuse într-o oră peste 80 de buchețele. Dă-mi ața! îi zise celui mare. Nu vreau! se alintă acesta, ascunzându-se și mai tare sub masă. Dă-mi ața, că n-am timp de joacă! spuse și se ridică
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
primeam din când în când vești prin cei ce treceau să mă vadă la Paris. Știam că totul se asumbrea, fără speranță. Mi-a trecut prin minte că, bunăoară, micul meu joc de a nu intra în partid devenise de neimaginat după 1975-1976. Când mi se transmitea a de sușa a prin 1971 și mai târziu a că un loc de redactor șef adjunct la ăLuceafărulă l-ar fi răsplătit pe noul comunist, era încă o vreme de ispita cinica și
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
a fost faptă), mentalul faustic conduce astăzi instalațiile ultramoderne care produc cu succes calculatoare, astronave, materii sintetice și ființe clonate. Sunt totuși, toate acestea, obiecte fatal mărginite, iar pe această cale Faust se îndreaptă spre un viitor de felul aceluia imaginat de Aldous Huxley în românul de anticipație A Brave new World (în franceză Le meilleur des mondes). Îl așteaptă o carieră de inginer șef la scară planetară programat de nu se știe cine. Evoluția lui Don Juan e diferită. Reprezentant
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
aceasta pînă în punctul în care unele devin adevărate mises en abyme ale clipei pe care încearcă să o înghețe. Acest tip de narațiune împiedicată, încetinita transforma în mod voit personajele - acele fragede vlăstare ale unei respectabile familii burgheze, care imaginează vinovate jocuri erotice, împărtășesc plăceri blasfematorii sau nutresc iubiri incestuoase - le transformă în simple figuri uitate din niște fotografii îngălbenite și acoperite de colbul trecerii. Apusul Imperiului Habsburgic este marcat în românele autorului polonez de aceeasi boală esteta ce se
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
ei fetide. (Eu insumi în această vară am facut o lamentabila impresie unor prieteni, în Germania, lăudându-mă că eclipsă putea fi percepută în întreaga ei măreție doar în România! Vorbeam și eu, jalnic îndoctrinat de presă și politicienii români, imaginându-mi că eclipsă româneasă devenise o problemă planetară! Când colo, amicii mei occidentali erau nu doar neinformați, dar și uimiți că ea urma să fie vizibilă și în România!) Mințim și în chestiunile mici, dar mai ales în cele mari
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
trebui să-și abandoneze o seama de proiecte private și să se angajeze în proiecte publice, fiindcă forțele, oricat ar părea de ciudat, nu șunt multe". Tragedia potrivirilor neînțelese Ce poți crede după ce citești titlul Guvernul stă să cadă ? Îți imaginezi că Executivul nu mai are zile multe. Dar cînd te uiți în articolul de sub titlu descoperi că de fapt nu Guvernul e în această situație, ci Palatul Victoria. Ziarul care vopsește acest gard este CURENTUL, sărind astfel pîrleazul în ograda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
grav deopotrivă, dacă era normal și de așteptat să fie înșelat. Alături de Bernard, el trăiește o viață prin procura: se emoționează de reușitele lui, îl tulbură și îl incinta succesele acestuia, are nevoie disperată de el pentru a-și putea imagina măcar o viață pe care nu o poate duce. Nimic frumos sau nobil în această prietenie, totuși. Oferindu-i procura de care are nevoie ca să își trăiască o viață imaginara, Bernard îi sabotează lui Jean, de fapt, adevărata să viața
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Poemele au un ton teatral ("se aud", cum observa cu finețe Nicolae Florescu într-o scurtă prezentare), dar până la urmă declamația se dizolvă în lirism. Aceste poeme pot fi recitate de actori, dar și mai impresionant este să ți le imaginezi recitate. Să le auzi în minte. Un poem că Tablou cu gară, de exemplu, poate constitui foarte bine textul unui spectacol interior: În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Din sine ruginițe cresc
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
diavolul, astfel încât ratează șansă de a fi repus în drepturi cu sprijin ocult. Așezarea laolaltă a unor personaje despre care nu ne-am fi putut închipui că se vor întâlni vreodată, nici măcar în spațiul literaturii, îi permite autoarei să-și imagineze situații dintre cele mai insolite, de genul: Ana povestește, din perspectiva ei, legenda mănăstirii Argeș; diavolul îi mărturisește lui Vlad Dracula, pe un ton plângăreț, cât de mult îl face să sufere dragostea lui imposibilă; Vlad Dracula încearcă să o
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
că unii dintre editorialiștii ziarelor de mare tiraj încep să confunde editorialul cu diverse genuri literare - stimabile altfel, dar nepotrivite cu acest rol. Mai nou, Cornel Nistorescu a brevetat în EVENIMENTUL ZILEI din 27 august editorialul fantastic. Autorul sau își imaginează nici mai mult nici mai puțin ce-ar putea face la poarta Raiului Ion Iliescu și Victor Ciorbea, dacă s-ar întîlni acolo cu Sf. Petru. Hazliu cît se poate, editorialul - să-i zicem totuși așa - pare scris de un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
să se schimbe ceva (în bine, firește!). I-am adresat un "chestionar" noului director al Arhivei, B.T. Rîpeanu, care - cu toate că era încolțit de gripă -, iată, ne-a răspuns, prin e-mail: În anii ^70, cînd erați "lucrător ANF", v-ați fi imaginat amploarea pe care o va lua degradarea instituției?... La începutul anilor ^70 credeam că nu este decît un pas - e adevărat dificil - pînă ce Arhiva noastră de Filme să atingă standardele și performanțele cinematecilor europene pe care le cunoscusem. După
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]
-
imediat. Naivitatea președintelui Constantinescu era să ne coste pierderea a tot ce, de bine, de rău, s-a construit în zece ani de post-ceausism. A sosit vremea darii pe fata a cărților. Să se termine cu naivitatea de a ne imagina că oameni care au trădat în serie (precum acest general Lupu, specializat în cedări în fața minerilor: nu e, oare, acelasi ofițer care, în septembrie 1991, asigură pază clădirii guvernamentale în fața invaziei de atunci?) vor putea fi reformați. Eventual prin trimiterea
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
s-au suprapus ordine, ba că n-are informații etc. Explicații uluitoare: dar tocmai asta e marea problemă: cum se pot suprapune ordinele și ce e de neînțeles, cănd jandarmii aveau de executat o manevră atât de simplă?! Să ne imaginăm că în fața lor nu se află o gloata de mineri, ci un dușman al țării. Cine ar mai fi ascultat explicațiile scuipate printre dinți ale noului ministru de interne? E tragic că abia instalat în funcție el și-a luat
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
torționari ad hoc. Mă gîndesc la netrebnicii care îi declarau nebuni pe disidenți și le aplicau tratamente ca pentru nebuni. Medicul securist mi se pare infinit mai odios decît securistul pur și simplu. Imbecilii sau ticăloșii care și-au putut imagina că pot fi și medici și securiști ar merita ca, postum, celor mai mulți, să li se ia dreptul de practică. Sînt însă și medici în viață care și-au călcat odios jurămîntul, fără ca breasla să-i supere nici măcar cu aluzii, deși
Jurămîntul la poliție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14320_a_15645]
-
în timp ce "eminescienii" de școală nouă fac experiențe pe societatea românească. Ei seamănă cu alt "poet", Nicolae Ceaușescu care modifica blocurile de locuințe nu în faza de proiect, ci după ce le vedea construite și descoperea că nu arată așa cum și le imaginase. Singura lege importantă, necesară și atent gândită adoptată anul trecut este Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002. Ea consacră un sistem național de biblioteci și stimulează receptivitatea acestor instituții tradiționale față de achizițiile informaticii. În plus, prevede înființarea Comisiei
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]
-
și fără interviuri incendiare în presă. O ieșire din scenă demnă, cerebrală, de adevărat gentleman, deloc specifică vieții noastre politice. În momentul în care s-a anunțat că Valeriu Stoica a publicat o carte, mulți și-ar fi putut ușor imagina că și în PNL a sosit momentul marilor dezvăluiri de culise. Mai ales că această carte apărea după mai mult decât picantele memorii ale fostului președinte Emil Constantinescu și cele ale fostului premier Radu Vasile. Surpriză, însă. Spre dezamăgirea unora
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]
-
de la sine iar punctul unic — faimoasele „probleme organizatorice” — l-ar transforma pe atotputernicul Arogant de astăzi în ceea ce este: lutul întâmplător din care un politician infinit mai puternic decât el s-a distrat să modeleze un mic elefant ce-și imaginează că tropăie, neobservând că părintele său l-a creat fără picioare.
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
determinant. în momentul în care, după experiențele cumplite prin care a trecut, este eliberată de trupele americane, Blanka reflectează asupra libertății în termeni care ar putea fi foarte bine și cei ai unei judecăți retroactive a autorului: încercasem să-mi imaginez eliberarea. Mă așteptasem la o imensă ușurare, la o transfigurare a tuturor lucrurilor: cerul, pămîntul, ceilalți oameni, eu. Totul avea să fie transformat dincolo de recunoaștere. Dacă metamorfoza s-a produs, a durat atît de puțin, încît în clipa următoare nici măcar
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
inspirației" devin argumente pentru poetul care se crede avion în timp ce scrie și deranjează vecinii prin zgomotul ca de motor pe care involuntar îl produce; prozatorul din Istoria unui cadavru intră fără să-și dea seama în lumea pe care o imaginase; naratorul din Arhitectul protestează cînd în parc se înalță o statuie chiar pe locul în care își proiecta fanteziile, ș.a.m.d. Ciorănescu aduce treptat cadrul riguros realist de la începutul povestirilor în plin absurd și răstoarnă spectaculos aparențele normalității în
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]