19,631 matches
-
anumite state occidentale, care demaraseră promițător. De asemenea, polonezii nu se manifestau la fel de critic ca restul partidelor comuniste la adresa "revizioniștilor", noțiune prin care se făcea trimitere la "tovarășii" iugoslavi. Aceștia, așa cum urmează să vedem, avuseseră o atitudine ambivalentă față de revoluția maghiară, fapt care a afectat încă o dată relațiile dintre Belgrad și Moscova, deși nu la aceeași intensitate ca în timpul conflictului Tito-Stalin. "Dogmatismul" trebuia considerat la fel de periclitant ca și "revizionismul" pentru comunismul internațional, argumentau reprezentanții Poloniei, care nu aprobau nici "tezele despre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gomułka, care avea susținere în partid și, parțial, și la nivelul societății. Revoluția din 1956 va rămâne însă pentru Kádár și partidul pe care îl conducea un moment inexpiabil, a cărui imposibilă surmontare va reprezenta o tară permanentă a comunismului maghiar, până în clipa sfârșitului său lipsit de glorie. Am văzut cum noua formă de leninism pe care Moscova încerca să o impună "democrațiilor populare" s-a tradus prin amplificarea conflictelor politice din cadrul partidelor comuniste est-europene, fapt care le-a slăbit coeziunea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
le conducă înspre viitorul comunist. În continuare vom vedea cum au reușit comuniștii români să "simuleze" leninismul europenizat, menținându-se în același timp cu fermitate pe poziții leniniste post-revoluționare. 4.4. Pe culmile "vigilenței revoluționare". Republica Populară România și revoluția maghiară Pentru conducerea PMR, moartea lui Stalin nu a echivalat cu depășirea moștenirii politice a acestuia. Dimpotrivă, Gheorghiu-Dej și acoliții săi, profund tributari, atât ideologic cât și politic, Weltanschauung-ului post-revoluționar leninist, au încercat să limiteze cât mai mult posibil impactul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
numai după obținerea acestei garanții s-a simțit liderul român suficient de încrezător pentru a organiza Congresul (Țîrău: 2005, 456-457; Fischer-Galați: 1967, 51). Însă testul principal pentru convingerea Moscovei de fidelitatea sa a fost susținut de Gheorghiu-Dej cu ocazia revoluției maghiare, împrejurare în care acesta s-a arătat deosebit de zelos și de docil în sprijinirea prin orice mijloace posibile a Armatei Roșii care îi zdrobea pe insurgenții maghiari, mai ales că regimul de la București se număra printre beneficiarii direcți ai intervenției
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
convingerea Moscovei de fidelitatea sa a fost susținut de Gheorghiu-Dej cu ocazia revoluției maghiare, împrejurare în care acesta s-a arătat deosebit de zelos și de docil în sprijinirea prin orice mijloace posibile a Armatei Roșii care îi zdrobea pe insurgenții maghiari, mai ales că regimul de la București se număra printre beneficiarii direcți ai intervenției sovietice (Tismăneanu: 2005, 191). Efectele noului curs s-au făcut simțite în România mai degrabă la nivel economic decât politic. Sovieticii erau nemulțumiți de accentul disproporționat pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Uniunea Sovietică în special după 1945 (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 266-267). Gheorghiu-Dej a încercat să eludeze temerile pe care le avea cu privire la noua orientare politică a Mosocovei. Precaut, observând conflictele cauzate de către măsurile reformiste ale lui Hrușciov în interiorul elitei politice maghiare și poloneze, acesta "a sporit contactele cu centrul moscovit, dând asigurări că el este liderul potrivit să implementeze politica preconizată de Congresul al XX-lea". Mai mult, a pretins că l-a susținut pe prim-secretarul sovietic împotriva competitorilor politici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conducerea Partidului Comunist Român a fost întotdeauna caracterizată de precauție, discreție și o utilizare șireată a armei terorii; probabil că de aceea este singura conducere de Partid care a supraviețuit morții lui Stalin" scria, la câțiva ani după consumarea revoluției maghiare și la un an după ce reușise să fugă în Occident scriitorul Petru Dumitriu (1961, 17). Într-adevăr, conducerea de la București reușise, datorită unui complex de împrejurări deja menționat, să facă față provocărilor leninismului pre-europenizat. Va surmonta până la urmă și dificultățile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
complex de împrejurări deja menționat, să facă față provocărilor leninismului pre-europenizat. Va surmonta până la urmă și dificultățile generate de procesul de destalinizare, dintre care cu siguranță cea mai amenințătoare pentru regim a constat în proximitatea și efectele contaminante ale revoluției maghiare. Când primele proteste ale studenților și muncitorilor români au început să își facă loc în marile orașe ale țării (București, Timișoara, Cluj), Gheorghiu- Dej se afla într-o vizită oficială în Iugoslavia. S-a discutat cu această ocazie, printre altele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
extinderii sentimentelor revoluționare din Ungaria vecină pe teritoriul Transilvaniei și al României în general au fost deosebit de dure. Paza de frontieră a fost suplimentată, civililor nemafiindu-le permis, indiferent de motiv, să călătorească pe teritoriul RPU. De asemenea, corespondența și publicațiile maghiare au fost interzise, pentru a nu inflama starea de spirit a populației române, care începuse deja să fie "nesănătoasă". Sediile radiodifuziunilor și a centrelor de comunicații, dar și locațiile care adăposteau sediile PMR au fost puse sub protecția forțelor de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
chiar mult timp după înfrângerea revoluției și stabilizarea situației din Ungaria. Ne vom opri asupra protestelor studenților, mai ales a celor din Timișoara, cele mai intense dintre toate centrele universitare, imediat după evaluarea consecințelor sociale și economice pe care revoluția maghiară le-a indus în România. În timpul în care insurgenții maghiari luptau împotriva Armatei Roșii și a propriilor conducători, "Bucureștiul dădea impresia unui oraș mut și abandonat", își amintește Petru Dumitriu. "Noaptea nu era nimeni pe stradă cu excepția patrulelor de poliție
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ungaria. Ne vom opri asupra protestelor studenților, mai ales a celor din Timișoara, cele mai intense dintre toate centrele universitare, imediat după evaluarea consecințelor sociale și economice pe care revoluția maghiară le-a indus în România. În timpul în care insurgenții maghiari luptau împotriva Armatei Roșii și a propriilor conducători, "Bucureștiul dădea impresia unui oraș mut și abandonat", își amintește Petru Dumitriu. "Noaptea nu era nimeni pe stradă cu excepția patrulelor de poliție dotate cu arme automate ușoare și civili siniștri, întotdeauna perechi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Boca: 2001, 132; Duică: 2006, 38-39, 41; Anton: 2007, 99), amintindu-și subit de lipsurile a căror prezență devenise, cu trecerea anilor, tot mai puțin suportabile pentru populație. Un factor care ar fi temperat într-o anumită măsură contagiozitatea revoluției maghiare în România, susțin istorici ca Florin Constantiniu sau Alexandru Ghișa, a constat în pretențiile emise cu această ocazie asupra Transilvaniei. Pe străzile Budapestei începuseră să fie văzute "hărțile "Ungariei Mari"", iar în centrele de învățământ superior din capitala maghiară "se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluției maghiare în România, susțin istorici ca Florin Constantiniu sau Alexandru Ghișa, a constat în pretențiile emise cu această ocazie asupra Transilvaniei. Pe străzile Budapestei începuseră să fie văzute "hărțile "Ungariei Mari"", iar în centrele de învățământ superior din capitala maghiară "se lansase ideea introducerii în programul revoluției a unui punct distinct unirea Transilvaniei cu Ungaria", revendicări care nu puteau trece neobservate în România (Ghișa: 2006, 28). Într-adevăr, populația maghiară din această provincie, la fel ca și cea română, de pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ungariei Mari"", iar în centrele de învățământ superior din capitala maghiară "se lansase ideea introducerii în programul revoluției a unui punct distinct unirea Transilvaniei cu Ungaria", revendicări care nu puteau trece neobservate în România (Ghișa: 2006, 28). Într-adevăr, populația maghiară din această provincie, la fel ca și cea română, de pe întreg teritoriul țării de altfel, a fost receptivă la evenimentele din Ungaria, confirmând astfel temerile PMR, care a luat numeroase măsuri de securitate în vederea prevenirii unei revoluții române (Bottoni în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ungaria, confirmând astfel temerile PMR, care a luat numeroase măsuri de securitate în vederea prevenirii unei revoluții române (Bottoni în Cătănuș, Buga: 2006, 381-385). Pe de altă parte însă, este total improprie considerarea revizionismului ca unul dintre principalele imbolduri ale revoluției maghiare. Așa cum remarcă și Andor Horváth sau Tibor Méray, în documentele oficiale ale revoluției maghiare nu există referințe iredentiste la problema Transilvaniei (Horváth în Jela, Tismăneanu: 2006, 136; Méray: 2000, 338-339). Chiar dacă manifestări izolate de naționalism au existat printre revoluționarii maghiari
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unei revoluții române (Bottoni în Cătănuș, Buga: 2006, 381-385). Pe de altă parte însă, este total improprie considerarea revizionismului ca unul dintre principalele imbolduri ale revoluției maghiare. Așa cum remarcă și Andor Horváth sau Tibor Méray, în documentele oficiale ale revoluției maghiare nu există referințe iredentiste la problema Transilvaniei (Horváth în Jela, Tismăneanu: 2006, 136; Méray: 2000, 338-339). Chiar dacă manifestări izolate de naționalism au existat printre revoluționarii maghiari, acestea au fost în primul rând antisovietice, nu antiromânești. Regimul a pedalat însă pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
maghiare. Așa cum remarcă și Andor Horváth sau Tibor Méray, în documentele oficiale ale revoluției maghiare nu există referințe iredentiste la problema Transilvaniei (Horváth în Jela, Tismăneanu: 2006, 136; Méray: 2000, 338-339). Chiar dacă manifestări izolate de naționalism au existat printre revoluționarii maghiari, acestea au fost în primul rând antisovietice, nu antiromânești. Regimul a pedalat însă pe legitimarea retrospectivă a măsurilor represive implementate cu deosebit zel în 1956 prin intermediul naționalismului și a pretinsului "pericol maghiar" care ar fi amenințat integritatea teritorială a statului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost interpretarea ideologică dată de PMR evenimentelor din Ungaria? Ea poate fi dedusă cu ușurință din discursurile ținute, pe de o parte, de Miron Constantinescu în fața studenților din Cluj, respectiv pe de cealaltă parte de către Gheorghiu Dej în Regiunea Autonomă Maghiară, la jumătatea lunii decembrie și constă în adoptarea poziției lui János Kádár, noul prim-secretar al PSUM, pentru care revoluția începuse având în subsidiar cereri legitime ale "oamenilor muncii" dar, ulterior, fusese penetrată de "elemente contrarevoluționare" și devenise astfel indezirabilă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu se mai poate vorbi de revoluție, ci de "contrarevoluție". Exact acest fenomen s-a petrecut în Ungaria, conchidea Dej. Profitând de slăbiciunea structurală a PMM, argumenta acesta, "contrarevoluția" și-a putut face loc treptat nu numai în carul societății maghiare, ci și în interiorul partidului însuși. Astfel, "vigilența revoluționară" a coborât la cote îngrijorător de mici, ceea ce a permis un atac concertat asupra regimului, atât din interior, din partea "elementelor reacționare", "horthiste" și "carieriste", cât și din exterior, din partea "imperialismului anglo-american", fapt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încercarea contrarevoluționară ar fi reușit, ea ar fi dus la ruperea Ungariei de prietenii ei adevărați țările socialiste -, la izolarea ei în fața marilor puteri imperialiste și la aservirea economică și politică de către acestea, adică tocmai la subjugarea națională a poporului maghiar (Dej: 1960, 195-197). La fel cum a procedat în România, Dej a perceput principalul pericol pentru regimul comunist maghiar ca fiind originat de de cercul Petõfi, de către intelectualitate, căreia i se permisese să se contureze într-o opoziție din ce în ce mai organizată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
România, Dej a perceput principalul pericol pentru regimul comunist maghiar ca fiind originat de de cercul Petõfi, de către intelectualitate, căreia i se permisese să se contureze într-o opoziție din ce în ce mai organizată. Pentru RPR, două lecții erau de însușit din revoluția maghiară. Prima consta în "lupta pentru apărarea unității ideologice, a unității de voință și de acțiune a partidului", consolidarea cât mai profundă a PMR pentru a putea gestiona cu succes orice criză de genul care condusese la "destrămarea" PMM. Din acest
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru a îi determina să facă un compromis cu regimul în sensul necontestării sale directe și vehemente. "Clasa muncitoare asigură condiții favorabile de învățământ, dar nicicum nu vrea să întrețină huligani", afirma Nicolae Ceaușescu la câteva zile după înfrângerea revoluției maghiare. Atât studenții, cât și cadrele didactice care îi pregătesc ar trebui să fie conștienți de faptul că "ei sunt datori față de clasa muncitoare și toate cheltuielile suportate de stat fac un bun al poporului nostru și studenții sunt un bun
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Munca de educare a tineretului, de cultivare a patriotismului tinerei generații, a dragostei și devotamentului față de orânduirea democrat-populară, de combatere a oricăror încălcări ale disciplinei constituie o îndatorire fundamentală a profesorilor" (Dej: 1960, 205). Rolul RPR în facilitarea reprimării revoluției maghiare a fost considerabil, Bucureștiul dovedindu-se cel mai zelos aliat al Moscovei pe durata întregului eveniment (Deletant: 2006, 145; Deletant: 2001, 202; Deletant în Rusan: 2000, 602). Avea toate motivele pentru a da dovadă de un astfel de comportament: câștigarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europeană neatinsă de reverberațiile destalinizării. Așa cum scrie Misha Glenny, "stalinismul a rămas standardul [politic] românesc", deoarece Moscova a fost convinsă de "ortodoxia" ideologică a Bucureștiului și i-a permis lui Dej, în schimbul promptitudinii cu care a colaborat la înăbușirea revoluției maghiare, limitarea reformismului în plan intern (Glenny: 1999, 557; vezi și Tismăneanu: 1998, 111-112). Colaborarea dintre Dej și Hrușciov ar fi ajuns până în punctul în care liderul sovietic a pretins utilizarea trupelor române pentru înăbușirea "contrarevoluției", refuzată însă de Dej sub
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
557; vezi și Tismăneanu: 1998, 111-112). Colaborarea dintre Dej și Hrușciov ar fi ajuns până în punctul în care liderul sovietic a pretins utilizarea trupelor române pentru înăbușirea "contrarevoluției", refuzată însă de Dej sub pretextul numărului crescut de soldați de etnie maghiară existenți în armata română și a simpatiei generale a acesteia față de revolta poporului maghiar (Verona: 1992, 103; Deletant: 2006, 142; Deletant în Rusan: 2000, 600). Florin Constantiniu oferă o variantă total opusă, confirmată și de memoriile lui Hrușciov (Crankshaw: 1971
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]