18,911 matches
-
A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și Mama-Pădurilor). IV.3. Raporturi sintactice 133 (a) Raportul de interdependență/ inerență se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Ii, Rodico, te-ai făcut mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s-o dea împăratul." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu oaste și veniră în ajutorul socrului lor. Făt-Frumos trimise și el pe soția sa ca să roage pe împăratul a-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noastră fericire. Și vai, câtă psihologie de doi bani ne împinge spre această direcție! Însă viața creștină este orientată spre ceea ce Emmanuel Mounier numea „optimism tragic”: un optimism radical pe ultima sută de metri a peregrinării noastre, însoțit de amintirea norilor și a obstacolelor întâlnite pe cale. Credința creștină ia în serios suferința și moartea!». Apare, astfel, o întrebare imperioasă: «Cum putem asfinți în mod sănătos și sfânt?». Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să fim conștienți că nu există un
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ianuarie 1938. Redactor responsabil: Gaby Michailescu. De la numărul 9/1938, director este Ion Rotaru. În loc de articol-program se publică un desen sugestiv, în care un bărbat tânăr amenință cu pumnul o seamă din mărimile politice ale zilei, reprezentate caricatural plutind în nori. Procedeul de a înlocui textul cu imaginea e folosit frecvent, desenele unor plasticieni talentați, între care Victor Ion Popa, ilustrând temele zilei și exprimând totodată spiritul insurgent și tonul polemic al publicației, ale cărei ținte sunt politicianismul și oportunismul. Dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
Risse, Thomas; Daniela, Engelmann-Martin; Hans-Joachim, Knopf; Klaus, Roscher (1999), „To Euro or Not to Euro? The EMU an Identity Politics in the European Union”, European Journal of International Relations, vol. V, nr. 2, pp. 147-187. Risse-Kappen, Thomas (1994), „Ideas do nor Float Freely: Transnational Coalitions, Domestic Structures and the End of the Cold War”, International Organization, vol. XLVIII, nr.2, pp. 185-214. Rittberger, Volker (ed.) (1993), Regime Theory and International Relations, Oxford University Press, Oxford. Roberts, Adam (2003), „Order/Justice at
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul tradițional, cu pregnante rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
E. Goodin și Carole Pateman. Cambridge University Press, Cambridge, 2004, pp. 40-58 --. "The Supposed Right to a Democratic Say", în Contemporary Debates in Political Philosophy, (ed.) Thomas Christiano și John Christman. Lanham: Wiley-Blackwell, 2009, pp. 197-212. --. "Basic Equality: Neither Rejectable nor Acceptable", în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff. Oxford University Press, Oxford, 2014, pp. 30-52. Bacon, Michael, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fundamentale în Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. Îmbrățișez aproape în întregime și argumentarea oarecum similară pentru o versiune a acestei teze oferită recent de Richard Arneson, în "Basic Equality: Neither Rejectable nor Acceptable", în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff (Oxford University Press, Oxford, 2014), pp. 30-52. 3 De altfel, după știința mea, puținele tentative ale filosofilor contemporani de a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Dumnezeu a zis: «Iată semnul legămîntului pe care-l fac intre mine și voi, și între toate viețuitoarele care sînt cu voi, pentru toate neamuri- le de oameni în veci; 9,13 curcubeul meu pe care l-am așezat în nor, el va sluji ca semn al legămîntului dintre mine și pământ»”. În Cartea lui Enoh varianta slavonă Belgrad la capitolul 12 avem descrierea însoțitorilor solari astfel: ,, Am observat apoi alte două făpturi ale Soarelui... avînd cap de crocodil și picioare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din mijlocul neamu- rilor, care are turme și moșii și locuiește în mijlocul pămîntului”. Peste acești puigănei neprihăniți care trăiau fără cetăți, supăratul ivrit prooroceș-te să vină Gog cu toate neamurile ale cărui Domn/Dumnezeu este, ,,ca o furtună...ca un nor negru care va acoperi țara”, ,,38,6 Gomerul cu toate oștirile lui, țara To-garmei din fundul miază-noaptei, cu toate oștirile sale, popoare multe împreună cu tine!” Aceste oștiri vor fi conduse de Gog, Dumnezeul lor ,,38,8 După multe zile vei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în amonte de gena VSG și transcrise în transcriptul primar. Mecanismul intim al activării și inactivării genelor VSG nu este totuși înțeles. Se sugerează implicarea ARN polimerazei I (pentru sinteza ARNr) și realizarea transcrierii active la nivelul regiunii organizator nucleare (NOR). Intrarea în situsul de expresie a unui segment purtător al informației pentru VSG ar reprezenta, în sine, mecanismul de activare a genei VSG, aici segmentul VSG fiind intens transcris și deci activ (fig. 15.4). În concluzie, evaziunea sistemului imunitar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și Adrian Maniu, la aceea a deplinei maturități, cu dramele și suferințele ei exprimate cu sobrietate. SCRIERI: Îngeri de lut, București, 1933; Fugarnice, București, 1935; Uzina umbrelor tangente. Cântece mecanice, București, 1937; Alter ego!, București, [1942]; Grădina cu portocali din norul 43, cu un portret de Eugen Drăguțescu, București, 1943; Portative pe sol, în văzduh și pe ape, cu un portret de Silvan, București, 1944; Experiențe, București, 1949; Sub sulițele stelelor, București, 1950; Litoral sintetic, cu cromaje, coperta și 14 grafointuitive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
wehn wie Siegesfahnen / Herunter von der Felsenwand. [Palatu-i e vechi și vrăjit, / S-a scufundat din mari adânci, A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sensibility that allows him to reach the perfect understanding of the divine order, and of the relation between Poetry and the Universe. Moreover, he is the only one capable of bringing here, on Earth, the idea of Beauty, neither pure nor perfect, yet adapted to our limited capacities of comprehension, în the form of the work of art. Closer în time to the age în which Ion Barbu lived, Henri Bergson, în the Creative Evolution (1888), identifies "the great mystery of
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
the rest, was the first obvious and certain step of the intemporal soul upon the threshold of the temporal Eternity". 50 Plato, "Symposium", în Complete Works, 1997, pp. 492-493: "The final and highest mystery; it always is and neither comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way and ugly în that way, nor beautiful at one time and ugly at another, nor beautiuful în relation to one thing and ugly în relation to another; nor is
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
first obvious and certain step of the intemporal soul upon the threshold of the temporal Eternity". 50 Plato, "Symposium", în Complete Works, 1997, pp. 492-493: "The final and highest mystery; it always is and neither comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way and ugly în that way, nor beautiful at one time and ugly at another, nor beautiuful în relation to one thing and ugly în relation to another; nor is it beautiful here and
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
the temporal Eternity". 50 Plato, "Symposium", în Complete Works, 1997, pp. 492-493: "The final and highest mystery; it always is and neither comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way and ugly în that way, nor beautiful at one time and ugly at another, nor beautiuful în relation to one thing and ugly în relation to another; nor is it beautiful here and ugly there; itself and by itself with itself, it is always one în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1997, pp. 492-493: "The final and highest mystery; it always is and neither comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way and ugly în that way, nor beautiful at one time and ugly at another, nor beautiuful în relation to one thing and ugly în relation to another; nor is it beautiful here and ugly there; itself and by itself with itself, it is always one în form; and all the other beautiful things share în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way and ugly în that way, nor beautiful at one time and ugly at another, nor beautiuful în relation to one thing and ugly în relation to another; nor is it beautiful here and ugly there; itself and by itself with itself, it is always one în form; and all the other beautiful things share în it". 51 Edgar Allan Poe, "The Phylosophy of Composition", în Essays and Reviews
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]