19,688 matches
-
legume pentru supă, morcovi, pătrunjel, țelină și o ceapă Toate se fierb în apă cu sare. Când sunt gata, se dau prin mașina de tocat și se amestecă cu condimente și puțin unt. Se face o pastă de uns pe pâine. PIEPT DE CURCAN CU ZARZAVAT IN ASPIC Piept de curcan fiert, tăiat fâșii lunguiețe, morcov, țelină, pătrunjel și brocolli. Toate se fierb în apă cu puțină sare și delicat. Se adaugă fâșii de gogoșar murat, ouă de prepeliță și măsline
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de Secretul Gustului, piper și puțină boia. Lăsăm să dea 2-3 clocote, apoi așezăm orezul fiert, pe platou, iar pe mijloc aranjăm ghiveciul. PIEPT DE VITEL UMPLUT CU GALBIORI 200 g bureți, 3 cepe, 3 linguri de unt, 150 g pâine, 2 cârnați de vițel, 200 g șuncă tăiată cubulețe, o legătură de pătrunjel, sare, piper, un ou, 1,5 kg piept de vițel fără os, 250 ml vin,500 ml supă și 5 linguri de smântână. Bureții se curăță, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vin,500 ml supă și 5 linguri de smântână. Bureții se curăță, se spală și se taie mărunt, apoi o ceapă fin tocată se călește într-o lingură de unt încins. Bureții se călesc împreună cu ceapa timp de cinci minute, pâinea se curăță de coajă și se taie cubulețe, după care se călește în unt. Se scoate umplutura de la cârnat, se amestecă cu smântână și ou, apoi se adaugă șunca, bureții, pâinea și pătrunjelul tocat. După ce se omogenizează, se dă gust
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Bureții se călesc împreună cu ceapa timp de cinci minute, pâinea se curăță de coajă și se taie cubulețe, după care se călește în unt. Se scoate umplutura de la cârnat, se amestecă cu smântână și ou, apoi se adaugă șunca, bureții, pâinea și pătrunjelul tocat. După ce se omogenizează, se dă gust de sare și piper. Pieptul se bate ușor, se condimentează, apoi se pune compoziția peste piept, rulăm și legăm cu ață. Se prăjește în restul de unt, după care se încinge
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se decorează cu pătrunjel verde. CHIFTELUȚE PRĂJITE 300 g carne, 100 g franzelă, 50 g ceapă, 1 ou, 20 g sare, 25 g făină, 100 ml ulei, verdeață, piper Carnea se taie cubulețe, apoi, împreună cu ceapa călită în ulei și pâinea înmuiată și stoarsă, se trec prin mașina de tocat, după aceea, se adaugă sarea, piperul, verdeața, oul și se amestecă bine, după care se fac chifteluțe mici, care se prăjesc în ulei pe ambele părți. Se servesc calde. CLATITE CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine - țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura de vânat cu sos picant se servește cu cruton de pâine la mijloc. MUSACA DE CARTOFI CU CARNE TOCATA 500 g carne de vită, 500 g carne de porc, 4 cepe, 4 cartofi mari, 200 g cașcaval ras, 2 ouă, 300 g smântână, 100 g unt, sare și piper Carnea o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de făină, ½ de pachet de praf de copt. Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, peste care putem pune orice fel de compoziție pentru pizza. PIZZA (1) Aluatul este bun dacă este făcut din compoziție de aluat pentru pâine lucrat mai molicel. Îl așezăm în tavă unsă și tapetată cu făină, peste el punem o ceapă tocată și călită peste care adăugăm o mână de ciuperci tocate. Se mai pun 12 măsline tăiate fâșii, 3 bucăți de cabanos tăiat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper, delicat, 300 g smântână bătută cu 4 gălbenușuri, 4 albușuri bătute spumă și 2 linguri de făină, dăm la cuptor, iar după ce s-a copt, punem deasupra ketchup (bulion, apă, zahăr, sare, piper, delicat). Dacă nu avem aluat pentru pâine, putem pune felii de franzelă înmuiate în supă condimentată sau lapte. PIZZA (2) Se face un aluat din 250 g margarină, 250 g brânză de vaci, 250 g făină, un vârf de cuțit de bicarbonat stins cu oțet, care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiarbă la foc mic timp de patru ore. Se servește cu mămăligă caldă. VARZĂ UMPLUTĂ Din 300 gr. de făină, un ou, două linguri de ulei, 100 ml de apă, drojdie cât o nucă facem o cocă asemenea celei de pâine pe care o întindem cu vergeaua, apoi o așezăm în vasul unde punem varza. Ungem vasul cu ulei, așezăm aluatul cu marginile pe dinafară, așezăm varza și desfacem frunzele până ajungem la mijloc. Facem o compoziție din 300 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cuptor până se întărește puțin albușul. Se lasă la rece timp de 12 - 14 ore, apoi se taie cuburi mari și se servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu 300 ml de apă. Separat într-o cratiță fierbem o cremă dintr-un litru de lapte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
2 ouă bătute bine, o ceașcă de vin spumant alb Se unge o tavă cu puțin unt, peste care se pune pergament. Se amestecă într-un vas făina, praful de copt și untul până se face compoziția ca fărâmiturile de pâine, apoi se adaugă zahărul, merele și stafidele. Se toarnă ceașca de vin, ouăle bătute și la urmă zmeura, apoi se amestecă ușor, ca să nu se strivească zmeura. Se toarnă compoziția în tavă și se dă la copt, la temperatură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tavă tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptor timp de patruzeci până la patruzeci și cinci de minute. La sfârșit, când este gata, se pudrează cu zahăr sau se poate așeza deasupra un strat de dulceață de fructe. PÂINE BOIEREASCĂ 400 g făină, 200 g unt sau 180 g untură, 100 g zahăr, 1 ou, 1 praf de copt, esențe Se frământă aluatul, se ia deoparte o bucățică mai mică de aluat, se unge tava cu unt și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar la final, se pudrează cu zahăr. PRAJITURA DELICIOASA Se ard auriu 10 linguri de zahăr, apoi se sting cu 100 g apă și se face un sirop. Se ia o pâine proaspătă, se taie felii, care se însiropează, apoi se așează într-o cratiță peste care se pune o budincă de vanilie făcută dintr-un litru de lapte, 3 prafuri de budincă și 100 g unt. La sfârșit când este rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă cu 250 g unt freacat spumă. Glazura: Se așează în ordinea: glazură rece - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I. Prăjitura se face în tavă pătrată. PELINCUTELE LUI ISUS (SAU POALELE MAICII DOMNULUI) Din cocă de cozonac sau pâine se fac pogăcele subțirele, care se coc în ulei puțin, la fel cum se fac clătitele. După aceea, se însiropează cu un sirop parfumat cu mirodenii, apoi le ungem cu o cremă din nucă opărită cu sirop de zahăr și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cei mai mari sfinți care au existat pe pământ. Iată cum Hristos reușește să combată cupiditatea (lăcomia, viciul proprietății). Trimițându-și apostolii în lume doi câte doi le-a poruncit să nu i-a nimic în afară de toiag: nici traistă, nici pâine, nici bani la brâu pentru că: „Vrednic este lucrătorul de hrana sa’’. „În dar ați luat, în dar să dați’. „Vedeți și vă feriți de lăcomie, că nu întru a prisosi cuiva din avuțiile sale este viața sa’’. „Nu adunați comori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rezolve cele patru puncte care constituiau mărul discordiei, convenindu-se că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și Fiul ca dintr-un singur principiu, fără obligația de a-l respecta ca simbol. Existența purgatoriului a fost admisă, Euharistia cu azimă sau pâine dospită a rămas la latitudinea fiecărei biserici. Primatul Papei a fost recunoscut ca singurul vicar a lui Hristos pe pământ. Din nefericire disputele dogmatice în rândul ecleziaștilor au antrenat și poporul care s-a alăturat unor patriarhi schismatici, lansând sloganul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care reprezentau mărul discordiei: 1. Sfântul Duh purcede din Tatăl și Fiul ca dintrun singur principiu, fără obligația de a-l respecta ca simbol. 2. Se admite existența purgatoriului ca etapă intermediară în mântuirea sufletului. 3. Euharistia cu azimă sau pâine dospită a rămas la latitudinea fiecărei biserici. 4. Primatul papal a fost recunoscut, prin urmare Papa, ca urmaș al Sfântului Petru, este singurul vicar a lui Iisus peste întreaga biserică. După cum subliniam mai sus, orgoliul național, atitudinea unor ierarhi și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Brașov, oraș industrial, apăruseră totuși mișcări de revoltă. În jur de două-trei mii de muncitori de la uzinele "Tractorul" și "Steagul roșu" îndrăzniseră să oprească lucrul, să iasă în stradă, ajungând până la sediul Partidului, să distrugă portretele lui Ceaușescu, să ceară pâine și să strige: "Jos Ceaușescu". Manifestațiile au fost reprimate de forțele de miliție și de unitățile militare de blindate, care au ocupat centrul orașului. Era prea târziu: în ciuda eforturilor autorităților de a bloca informația, au existat martori care au vorbit
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreaga țară prin periodicele "vizite de lucru", cu corolarul inevitabil al unui lung discurs solemn, declină neobosit principalele teme politice, și dezvoltă o scenografie inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
foarte important, anume acela de a reda gospodăriilor rurale autosuficiența alimentară. Ani îndelungați, în vremea regimului comunist, țăranii depinseseră de oraș (și de produsele pe care le "luau" de la Colectivă) pentru cele mai elementare nevoi ale propriei gospodării, începând cu pâinea cea de toate zilele. Acum, lucrurile au revenit la normal, mai ales că, datorită masivelor importuri, orașul e departe de a mai depinde de sat pentru susbzistența cotidiană. În coaliția de guvernare din 1996, Partidul Democrat condus de Petre Roman
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Copil din flori. Ambele cărți au fost considerate de autor ca „erori ale tinereții” și așa și sunt, raportate la scrierile dintre 1906 și 1910. Între acestea, Urlătoarea este o cuminte povestire vânătorească, într-o scriitură fără notă personală, iar Pâine albă anunță pornirea satirică, creionând câteva portrete de burghezi, în care nu lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
oricare din ele este "nu". Astfel, o bună parte din ceea ce mulți oameni cred că știu despre familie nu este adevărat. De fapt, numeroși oameni încă rămân atașați imaginii nostalgice a familiei românești ca fiind compusă din tatăl care câștigă pâinea pentru familie, mama care stă acasă și doi sau trei copii. Aceasta nu este o descriere realistă a majorității familiilor românești de astăzi și, bineînțeles, din oricare societate modernă. Trebuie să subliniem mai întâi că o familie stabilă este necesară
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii familiei sau cu alți oameni. În realitate, oricine putea servi ca "profesor": copiii învățau de la aceștia cum să are, să confecționeze arme sau să coacă pâinea. În societățile moderne, cea mai mare parte a procesului educațional a fost preluat din mâinile membrilor de familie și a prietenilor și dat specialiștilor în domeniu. De asemenea, în ziua de astăzi, adesea când se discută și se caută soluții
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și din Academia Româno-Americană de Arte și Științe. După o relativ bogată activitate de traducător din literatura engleză și americană, P. încearcă prin romanul Bitter Be Thy Bread (1989), publicat și în țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
adunată sub titlurile Corespondențe din New York (1999) și Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel (2001), P. încearcă să judece realitățile de acasă cu dorința de a fi obiectiv. SCRIERI: Bitter Be Thy Bread, New York, 1989; ed. (Aruncă pâinea ta pe ape), București, 1994; Imposibila reîntoarcere, București, 1996; Scriitori americani contemporani, București, 1997; Scriitori români la New York, București, 1998; Corespondențe din New York, București, 1999; Dosarul cu bârfe, București, 2000; Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]