19,364 matches
-
mai tare propune Craven în (1982): „dacă adopt viziunea potrivit căreia, atunci când vecinul meu trebuie să decidă dacă să citească o carte ‚a’ sau o carte ‚b’, și dacă el preferă ‚a’ lui ‚b’, eu voi exprima, de asemenea, o preferință pentru ‚a’ în defavoarea lui ‚b’. [...] dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Craven, 1982, p. 358] 3.4. Restricția Breyer-Gigliotti În (1980), Breyer și Gigliotti propun o altă restricție de domeniu. Punctul de plecare este individul care respectă drepturi [Sen, 1976]. Un individ care respectă drepturi dorește ca doar o parte din preferința sa să fie luată în seamă, și anume acea parte care nu este opusă ca sens preferinței unui alt individ asupra alternativelor care se află în sfera sa personală. În cuvintele lui Breyer și Gigliotti, „spre exemplu, ai putea dori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de domeniu. Punctul de plecare este individul care respectă drepturi [Sen, 1976]. Un individ care respectă drepturi dorește ca doar o parte din preferința sa să fie luată în seamă, și anume acea parte care nu este opusă ca sens preferinței unui alt individ asupra alternativelor care se află în sfera sa personală. În cuvintele lui Breyer și Gigliotti, „spre exemplu, ai putea dori să porți ciorapi care nu se potrivesc. Un individ care respectă drepturi poate prefera ca tu să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personală. În cuvintele lui Breyer și Gigliotti, „spre exemplu, ai putea dori să porți ciorapi care nu se potrivesc. Un individ care respectă drepturi poate prefera ca tu să porți ciorapi care se potrivesc, dar să nu își exprime această preferință în cadrul procesului de decizie socială.” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 59]. Un individ cu preferințe empatice este asemănător celui care respectă drepturi, cu o singură diferență importantă. În exemplul anterior, cel legat de obiceiurile în ceea ce privește purtatul ciorapilor, un individ cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care nu se potrivesc. Un individ care respectă drepturi poate prefera ca tu să porți ciorapi care se potrivesc, dar să nu își exprime această preferință în cadrul procesului de decizie socială.” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 59]. Un individ cu preferințe empatice este asemănător celui care respectă drepturi, cu o singură diferență importantă. În exemplul anterior, cel legat de obiceiurile în ceea ce privește purtatul ciorapilor, un individ cu preferințe empatice nu numai că nu va fi în dezacord cu tine în a purta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cadrul procesului de decizie socială.” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 59]. Un individ cu preferințe empatice este asemănător celui care respectă drepturi, cu o singură diferență importantă. În exemplul anterior, cel legat de obiceiurile în ceea ce privește purtatul ciorapilor, un individ cu preferințe empatice nu numai că nu va fi în dezacord cu tine în a purta ciorapi care nu se potrivesc, ci, mai mult, va avea exact aceeași preferință ca tine. Ea sau el va dori ca tu să porți ciorapi care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În exemplul anterior, cel legat de obiceiurile în ceea ce privește purtatul ciorapilor, un individ cu preferințe empatice nu numai că nu va fi în dezacord cu tine în a purta ciorapi care nu se potrivesc, ci, mai mult, va avea exact aceeași preferință ca tine. Ea sau el va dori ca tu să porți ciorapi care nu se potrivesc [Breyer și Gigliotti, 1980, pp. 59-60]. Altfel spus, „o persoană cu preferințe empatice este de acord cu orice persoană care este decisivă într-o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ciorapi care nu se potrivesc, ci, mai mult, va avea exact aceeași preferință ca tine. Ea sau el va dori ca tu să porți ciorapi care nu se potrivesc [Breyer și Gigliotti, 1980, pp. 59-60]. Altfel spus, „o persoană cu preferințe empatice este de acord cu orice persoană care este decisivă într-o alegere între două stări x variante ” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 61]. De aici, o teoremă de posibilitate exprimată informal: „Așadar, un singur individ empatic elimină paradoxul liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aici, o teoremă de posibilitate exprimată informal: „Așadar, un singur individ empatic elimină paradoxul liberal, așa cum un singur individ care respectă drepturi îl elimină în modelul lui Sen” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62]. Diferența între cele două tipuri de preferințe, este următoarea: „individul care respectă drepturi din modelul lui Sen ia o decizie conștientă de a exclude o anumită parte din preferința sa din procesul deciziei sociale. Individul își partiționează preferința pe baza unei reguli care nu este fundamentată pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îl elimină în modelul lui Sen” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62]. Diferența între cele două tipuri de preferințe, este următoarea: „individul care respectă drepturi din modelul lui Sen ia o decizie conștientă de a exclude o anumită parte din preferința sa din procesul deciziei sociale. Individul își partiționează preferința pe baza unei reguli care nu este fundamentată pe propria preferință, ci pe un anume criteriu etic. Individul care respectă drepturi nu are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1980, p. 62]. Diferența între cele două tipuri de preferințe, este următoarea: „individul care respectă drepturi din modelul lui Sen ia o decizie conștientă de a exclude o anumită parte din preferința sa din procesul deciziei sociale. Individul își partiționează preferința pe baza unei reguli care nu este fundamentată pe propria preferință, ci pe un anume criteriu etic. Individul care respectă drepturi nu are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
următoarea: „individul care respectă drepturi din modelul lui Sen ia o decizie conștientă de a exclude o anumită parte din preferința sa din procesul deciziei sociale. Individul își partiționează preferința pe baza unei reguli care nu este fundamentată pe propria preferință, ci pe un anume criteriu etic. Individul care respectă drepturi nu are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o anumită parte din preferința sa din procesul deciziei sociale. Individul își partiționează preferința pe baza unei reguli care nu este fundamentată pe propria preferință, ci pe un anume criteriu etic. Individul care respectă drepturi nu are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
baza unei reguli care nu este fundamentată pe propria preferință, ci pe un anume criteriu etic. Individul care respectă drepturi nu are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are nici o restricție asupra preferințelor sale, ci asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de drepturi va fi coerent. Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de drepturi va fi coerent. Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că eliminarea acestor preferințe nu este suficientă pentru rezolvarea paradoxului Sen. Aceasta pentru că, în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de drepturi va fi coerent. Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că eliminarea acestor preferințe nu este suficientă pentru rezolvarea paradoxului Sen. Aceasta pentru că, în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian, preferințele sunt separabile. De aceea, Breyer amendează suplimentar condiția domeniului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]