19,182 matches
-
indiferent de cultură, urmează, în general, același tipar, începând cu „chemarea spre aventură”, urmată de o călătorie în necunoscut și de un eventual triumf. În epoca modernă foarte populare sunt și producțiile cinematografice de aventuri precum seria Indiana Jones sau Stăpânul inelelor.
Aventură () [Corola-website/Science/324890_a_326219]
-
degetul lui Douglas lipsea, în timp ce celelalte inele erau prezente. Lângă mort a fost găsit un carton pe care era scris "VV 341". Barker le-a spus detectivilor că Douglas verifica ferestrele în fiecare noapte, înainte de a merge la culcare. Cum stăpânul casei era îmbrăcat în halat și avea în picioare papuci de casă, detectivii locali au ajuns la concluzia că acesta fusese surprins de prezența criminalului. Criminalul se strecurase probabil în casă după ce se înserase (pe la 16,30) și înainte de ridicarea
Valea terorii () [Corola-website/Science/324886_a_326215]
-
cu traducerea inscripției. Faptul că a rămas în sfatul domnesc și sub urmașii lui Dragoș și chiar ai lui Bogdan I, Volovățul probabil avea o anumita autoritate: era vechi, din Carpați. După dispariția lui Stanislav de Elova, este consemnat că stăpân al Volovățului boierul Giurgiu, fiul cel mic al lui Dragomir Albul, tot un nobil maramureșean din suita lui Dragoș Vodă. În 1421, după ce Papă a fost de acord cu desfacerea căsătoriei dintre Alexandru cel Bun și prințesa lituaniana Rimgailla, o
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
pe piciorul Bulmei; acesta îi scoate chiloții și strigă că nu "are bile". Bulma se trezește și ea, dar crede că cineva a furat Bilele Dragonului, panicandu-se. Între timp, Goku iese afară și întâlnește o broască țestoasă care își caută stăpânul. Deși plajă se află la 160 de kilometri depărtare, Goku este de acord să îl ducă pe Turtle (numele țestoasei) către casă, pe jos. Bulma îl urmează pe o motocicletă. 3. Kinto Un-ul Maestrului Țestoasă 4. Oolong, Monstrul Răpitor
Lista episoadelor din Dragon Ball () [Corola-website/Science/325001_a_326330]
-
prințesa Kivi este o fiică a pădurii ce vorbește cu căprioarele, se împrietenește cu țărcile și face baie goală sub cascada Borzei, pădurarul Peceneaga este un om singuratic și sălbăticit, ce înțelege graiul animalelor, în timp ce vechilul Sofronie Leca pare adevăratul stăpân al locurilor. Aflat pe o poziție opusă, inginerul francez Antoine Bernard este reprezentantul civilizației occidentale care încearcă să distrugă mediul natural dătător de viață în numele unor binefacerii iluzorii. El consideră pădurea doar ca pe o sursă de venit, nereușind să
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
schimbat pentru totdeauna literatura fantasy", în timp ce Steven Wu o caracterizează ca "lentă și pe alocuri copleșitor de întunecată". La începutul recenziei sale, Graeme Flory pune o serie de întrebări prin intermediul cărora realizează o radiografie perfectă a cărții: "Când ați citit "Stăpânul inelelor", v-ați întrebat vreodată dacă orcii stau și ei în jurul focului de tabără și recită poezii de-ale elfilor (așa cum par să o facă membrii Frăției)? Dați afirmativ din cap atunci când cineva vă spune că e nevoie de un
Compania Neagră () [Corola-website/Science/324394_a_325723]
-
inelelor", v-ați întrebat vreodată dacă orcii stau și ei în jurul focului de tabără și recită poezii de-ale elfilor (așa cum par să o facă membrii Frăției)? Dați afirmativ din cap atunci când cineva vă spune că e nevoie de un stăpân rău pentru a pune lucrurile în mișcare? V-ați întrebat vreodată ce fac cu adevărat mercenarii?". În aceeași notă, Dave Cesarano remarcă faptul că autorul "cercetează inimile și sufletele acelor forțe față de care cititorul obișnuit de fantasy este contra, făcându
Compania Neagră () [Corola-website/Science/324394_a_325723]
-
altă parte, apare cu claritate că el a participat la Bătălia de la Hattin din 4 iulie al aceluiași an, dat fiind că scrierea sa istorică oferă o narațiune asupra a ceea ce s-a petrecut în cadrul ariergardei armatei cruciate, comandate de către stăpânul său, Balian d'Ibelin. Potrivit istoricului M. R. Morgan, scutierul Ernoul ar fi același personaj cu Arnaix sau Arneis de Gibelet, care a fost un nobil important la curtea regilor cruciați ai Ciprului în prima jumătate a secolului al XIII
Ernoul () [Corola-website/Science/324434_a_325763]
-
în „"Documentele de la Stefăniță Voievod”" pagina 124, nota 3, că denumirea satului își are originea de la numele ardelenesc „Biro”, al unuia dintre primii conducători ai comunității. Costăchescu își mai bazează afirmația și pe un alt document care consemnează că printre stăpânii din prima jumătate a veacului al-XV-lea, ai unui sat cu numele Birăești din Moldova, situat pe râul Bistrița, lângă orașul Bacău "s-a găsit și Coste Birovici, fiul lui Biro. La fel ca satul" de lângă Bacău, satul Gherăești păstrează forma
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
Vlădeni. Articolul de față, născut din interesul afectiv pe care îl purtăm pentru locurile natale, se vrea a fi o primă contribuție, exclusiv științifică, la o proiectată monografie a Cordărenilor. Acest articol nu face decât o radiografie sumară a numeroșilor stăpâni care s-au perindat, din veacul al XV-lea până în preajma secolului al XX-lea, pe la Cordăreni, încercându-se reconstituirea cât mai exactă a filiațiilor, dar și surprinderea, pe de o parte, a relațiilor dintre stăpânii moșiei, iar, pe de
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
radiografie sumară a numeroșilor stăpâni care s-au perindat, din veacul al XV-lea până în preajma secolului al XX-lea, pe la Cordăreni, încercându-se reconstituirea cât mai exactă a filiațiilor, dar și surprinderea, pe de o parte, a relațiilor dintre stăpânii moșiei, iar, pe de altă parte, a relațiilor stăpâni și talpa țării. Dintr-unul din ultimele documente emise de Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
din ultimele documente emise de Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a fost Iuban sau Liuban
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a fost Iuban sau Liuban cel Bătrân. Costăchescu îl include, cu titlu de ipoteză, în neamul Stravicilor. Acest boier stăpânea satul probabil de la sfârșitul veacului al XIV-lea, după cum reiese din documentul din 30
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a fost Iuban sau Liuban cel Bătrân. Costăchescu îl include, cu titlu de ipoteză, în neamul Stravicilor. Acest boier stăpânea satul probabil de la sfârșitul veacului al XIV-lea, după cum reiese din documentul din 30 iunie 1519. Satul făcea
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Neaga, aceasta stăpânindu-l în vremea lui Ștefan cel Mare. Copiii Neagăi, din care documentele îl pomenesc numai pe Ieremia, nu știm din ce motive, fac în perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni ai Cordărenilor se șterge pentru totdeauna, documentele ulterioare referitoare la acest sat nepomenindu-i deloc. Dragotă Secuianul este, după cum se știe, un urmaș al lui Dragoș Viteazul din secolul al XV-lea. A făcut o carieră strălucită în plan politic
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Gorovei. Athanasie-Tăutul Vrânceanul, urmaș în a patra generație al lui Dragotă Secuianul, este atestat între 1595 și 1609. A fost, succesiv sau concomitent, diac, vistiernicel și aprod; precizăm că acest Tăutul este primul diac dintr-o serie de cinci dieci stăpâni în Cordăreni. În opinia lui Ștefan S. Gorovei, numele strămoșului său (Tăutul) este „reactualizat și purtat oarecum în chip de prenume (pseudo-prenume), ca și cum ar fi fost un nume de calendar, cu care să fi fost botezat!” Se concluziona că e
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
oarecum în chip de prenume (pseudo-prenume), ca și cum ar fi fost un nume de calendar, cu care să fi fost botezat!” Se concluziona că e vorba de un obicei onomastic în legătură cu transmiterea proprietăților . Veacul al XVII-lea aduce o înmulțire a stăpânilor la Cordăreni și o complicare progresivă a relațiilor dintre ei. Apar dispute pentru hotare și mai dese apeluri la Domnie. În acest sens, făcând însă notă discordantă cu regula oarecum generală, amintim întâlnirea din 1643 a celor mai importanți stăpâni
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
stăpânilor la Cordăreni și o complicare progresivă a relațiilor dintre ei. Apar dispute pentru hotare și mai dese apeluri la Domnie. În acest sens, făcând însă notă discordantă cu regula oarecum generală, amintim întâlnirea din 1643 a celor mai importanți stăpâni din Cordăreni. „Ne-am socotit între noi, spun Toader Arbure, Lupul Talpă, Nicolai Tăutul și Toader Gherman, să ne strângem toți frații, la sat la Cordăreni”, pentru a măsura toate cele trei părți „în lungiși și curmedziși (...). Care parte se
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
prostu, să nu fie loc de cosit și de arat, să aibă a primi (de la) carele va afla, tot loc bun să primească”. E, această întâlnire, un bun exemplu de reglementare pe cale amiabilă a neînțelegerilor care, inevitabil, apăreau între diverșii stăpâni ai moșiei. În legătură cu Toader Gherman, unul din cei patru „frați” de la 1643, e de amintit că acesta apare des în documente la jumătatea veacului al XVII-lea în calitate de uricar; nu ne surprinde astfel să-l aflăm, la 1648, proprietar al
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
des în documente la jumătatea veacului al XVII-lea în calitate de uricar; nu ne surprinde astfel să-l aflăm, la 1648, proprietar al unui exemplar din Cazania lui Varlaam, exemplar care, după 1800, va ajunge în Transilvania. Dintre urmașii celor patru stăpâni de la 1643 se remarcă Gligorașco Gherman, pârcălab și vornic mai multe decenii după 1650, om de nădejde pentru mulți domni, fiind trimis să hotărnicească numeroase și importante moșii din nordul Moldovei. Acest Gligorașco se va căsători cu Chelsia, fata unui
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Dimitrie Cantemir, va muri acolo, Dumitrașco și urmașii săi, fiind nevoiți să plătească mai multe datorii ale acestuia. Înainte de a trece în revistă istoria satului din secolul al XVIII-lea menționăm că un singur document din 1641 îl atestă ca stăpân în Cordăreni și pe Toma Cantacuzino mare stolnic. Pe această filieră va intra în Cordăreni, spre mijlocul veacului al XVIII-lea, și Aristarh Hrisoscoleu, ginerele lui Iordachi Cantacuzino. În veacul al XVIII-lea numărul stăpânilor din Cordăreni se restrânge. Trecător
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
din 1641 îl atestă ca stăpân în Cordăreni și pe Toma Cantacuzino mare stolnic. Pe această filieră va intra în Cordăreni, spre mijlocul veacului al XVIII-lea, și Aristarh Hrisoscoleu, ginerele lui Iordachi Cantacuzino. În veacul al XVIII-lea numărul stăpânilor din Cordăreni se restrânge. Trecător, vor stăpâni aici Toader Calmuțchi, Aristarh Hrisoscoleu, neamul Onciul și Anița Ghenghioaia. Cele mai mari ocini și pentru durate mari de timp, le vor avea Mănăstirea Doljești (prin intermediul marelui medelnicer Dimitrie Hudici) și urmașii lui
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
vor avea Mănăstirea Doljești (prin intermediul marelui medelnicer Dimitrie Hudici) și urmașii lui Dumitrașco Gafenco. Precizăm că părțile de sus și de mijloc tind din ce în ce mai mult spre unificare. Două dispute, care se întind, fiecare, pe durata câtorva decenii, marchează relațiile dintre stăpânii așezării (în primul caz) și cele dintre unii stăpâni și țăranii dependenți (în al doilea caz). În prima dispută sunt implicate neamurile Talpă, Rugină și Gafenco; punctul de plecare îl reprezintă împrumutul de către fetele Anei comisoaia de la moșul lor Ștefan
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
și urmașii lui Dumitrașco Gafenco. Precizăm că părțile de sus și de mijloc tind din ce în ce mai mult spre unificare. Două dispute, care se întind, fiecare, pe durata câtorva decenii, marchează relațiile dintre stăpânii așezării (în primul caz) și cele dintre unii stăpâni și țăranii dependenți (în al doilea caz). În prima dispută sunt implicate neamurile Talpă, Rugină și Gafenco; punctul de plecare îl reprezintă împrumutul de către fetele Anei comisoaia de la moșul lor Ștefan Rugină a unei comci cu mărgăritari și cu pontale
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
umane; notăm, totuși, că aceste evenimente ar putea fi un bun prilej de meditație pentru istoria mentalităților sau cea socială, comportamentul țăranilor din Cordăreni fiind, credem, și un bun punct de plecare chiar în analize de tip sociologic. Revenind la stăpânii așezării, să spunem că fiul uricarului Dumitrașco Gafenco, Miron, se va consacra aceleiași îndeletniciri. În mai 1720, probabil pentru a se școli, era într-o comisie de hotărnicie alături de tatăl său. Apoi, vreme de aproximativ 30 de ani, va fi
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]