18,899 matches
-
XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în anul [[1494]]. Aceștia au mai pus bazele unor tipografii și în [[Salonic]], [[Edirne]] și [[Izmir]], iar cărțile tipărite de ei erau scrise în [[limba ebraică]], [[limba spaniolă]], [[limba greacă]] sau [[limba latină]], în această privință cele în [[limba arabă]] sau în [[limba turcă]] fiind interzise. Remarcați în domeniul tipografic s-au făcut și [[armeni]]i, primul tipograf armean
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
s-au făcut și [[armeni]]i, primul tipograf armean, Abgar, instruit în acest domeniu la [[Veneția]], a construit o tipografie la Istanbul, în anul [[1565]]. Din acel moment, prin intermediul tipografiei, foarte răspândită printre armeni, pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii nu avea să fie una prea strălucită din cauza implicărilor politice, sfârșind să fie închise de către stat sau distruse de incendii. După semnarea Păcii de la Passarowitz, statul otoman a pășit spre o nouă perioadă
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Istanbul era nevoie de o pregătire socială, mai ales din cauza faptului că numeroșii caligrafi își câștigau pâinea din această muncă. Müteferrika îl întreabă pe [[Șeyhülislam]] Yenișehirli Abdullah Efendi dacă cineva care ar spune că știe foarte bine arta de a tipări, că folosind câte o matriță pentru cărți de logică, astronomie, fizică și altele poate obține copii ale acestor cărți, ar primi permisiunea de a tipări cărți în acest mod. Acesta îi răspunde că astfel s-ar putea obține mult mai
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Yenișehirli Abdullah Efendi dacă cineva care ar spune că știe foarte bine arta de a tipări, că folosind câte o matriță pentru cărți de logică, astronomie, fizică și altele poate obține copii ale acestor cărți, ar primi permisiunea de a tipări cărți în acest mod. Acesta îi răspunde că astfel s-ar putea obține mult mai ușor multiplicarea cărților și la un preț mai mic, doar că mai întâi ar trebui găsite câteva persoane care să poată corecta cele scrise. Cu
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
preț mai mic, doar că mai întâi ar trebui găsite câteva persoane care să poată corecta cele scrise. Cu aceste cuvinte, Müteferrika a putut pune bazele mult-doritei tiparnițe chiar în propria casă, cu condiția netipăririi cărților religioase. İbrahim Müteferrika a tipărit în tiparnița înființată de el însuși în total 17 cărți : İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea viață. El însuși a ales cărțile pe care le-a tradus, adunat și
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Șuuri", va conduce la stagnarea activității tipografice. În anul [[1755]], ginerele său, Ibrahim Efendi reușește doar să retipăreacă dicționarul "Van Kulu". Apoi, după aproximativ 30 de ani de inactivitate a fost cumpărată de către Beylikçi Rașid și Vak’a-nüvis Vasıf Efendi, tipărindu-se cărțile intitulate "Sâmi", "Suphi ve Șakir tarihleri" și "Izzî Tarihi", apoi și-a continuat activitatea, în ciuda unor mici întreruperi. [[Categorie:Diplomați maghiari]] [[Categorie:Otomani]] [[Categorie:Tipografi]] [[Categorie:Traducători maghiari]]
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri”". Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri pescărești în anii '20 ai secolului al XX-lea, pe care le-a adunat într-un volum intitulat "Împărăția apelor" și tipărit în 1928 de către Editura Cartea Românească din București. „Vrăjitorul de șerpi”, una dintre povestirile din acest volum, descrie o întâmplare povestită prin anul 1927 de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești într-o ședință a Academiei Române, la care a participat și Sadoveanu. Povestitorul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Editura Cartea Românească, București, 1932), cuprinzând versuri scrise în perioada 1928-1932. Această întâmplare l-ar fi inspirat pe Mircea Eliade în scrierea nuvelei „Șarpele” (1937). Unele ediții tipărite în anii '40 ai secolului al XX-lea au completat volumul "Împărăția apelor" cu alte patru povestiri („Pe Dunărea veche”, „Taine”, „Popas” și „Diavolul Bălții”) adăugate între capitolele „Singurătăți” și „Vrăjitorul de șerpi”. Toate cele patru povestiri adăugate ulterior proveneau
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
file și 1,3 kg în stare bună, donata de doamna Păuna Cantacuzino. A fost predată din dispoziția Arhiepiscopiei Bucureștilor (ordin 9284/1980) Mănăstirii Cernica. În 1981 s-au predat Oficiului județean de patrimoniu cultural național Ialomița 7 cărți bisericești tipărite înaintea anului 1830 și anume: Penticostar din anul 1743, Antologhion din anul 1755, Minei din 1779, Evanghelie din 1812, Triod din 1816, Octoih din 1800 etc. În prezent, biserica din Manasia mai păstrează Cazania din 1834, tipărită în timpul domnitorului Alexandru
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
7 cărți bisericești tipărite înaintea anului 1830 și anume: Penticostar din anul 1743, Antologhion din anul 1755, Minei din 1779, Evanghelie din 1812, Triod din 1816, Octoih din 1800 etc. În prezent, biserica din Manasia mai păstrează Cazania din 1834, tipărită în timpul domnitorului Alexandru Dumitru Ghica Voievod și cu blagoslovenia iubitului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
din 1800 etc. În prezent, biserica din Manasia mai păstrează Cazania din 1834, tipărită în timpul domnitorului Alexandru Dumitru Ghica Voievod și cu blagoslovenia iubitului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
Întors la Vilnius, ambițiile lui Forster de a construi un centru științific adevărat de istorie naturală nu au putut fi susținute financiar de autoritățile poloneze. Celebrul său discurs din 1785 pe teme de istorie naturală a trecut aproape neobservat, fiind tipărit abia în 1843. Aceste evenimente au condus la escaladarea tensiunilor între el și comunitatea locală. În cele din urmă, a rupt legătura cu șase ani înainte de terminarea contractului, întrucât Ecaterina a II-a a Rusiei îi oferise un loc într-
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
ce suntem pătimași și călcăm poruncile ... să ne îndreptăm prin pocăință și să ne învățăm lucrării cei cu mintea viețuind întru supunere”, „Întrebătoare răspunsuri adunate din Sfânta Scriptură pentru depărtarea de bucatele cele oprite făgăduinței călugărești cei de bună voie” (tipărită la Mănăstirea Neamț în 1816 cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi) ș.a.). A realizat o versiune slavonă a scrierii alegorice-religioase spaniole „Desiderie”. Au fost identificate 58 de manuscrise scrise de el. Opera sa a fost tradusă în limba română și copiată
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
cu vorbire artificială, utilizat în perioada 1989-2008 ca serviciu special de furnizare a orei exacte, prin telefon, în cadrul rețelei telefonice naționale (apelabil la numărul 958, respectiv 058). Această realizare a făcut obiectul lucrării „Vorbirea artificială - Aplicații în industrie și telecomunicații", tipărită în anul 1996, la Editura Mirton. Lucrarea a fost propusă și susținută pentru a participa la selecția în vederea acordării premiilor Academiei Române pe anul 1996, la secția informatică, unde erau prevăzute a fi acordate două premii distincte. Din motive financiare s-
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
necriticabil, ca o operă nesăbuită, care ar trebui să poarte ca motto vorbele: Crede și nu cerceta- ca și sfânta scriptură."" Cartea este deficitară din lipsa unei bune documentări și a unei cunoașteri exacte a izvoarelor. În 1911, Lecca a tipărit o culegere de spițe genealogice, intitulată " Genealogia a 100 de case din Țara Românească și Moldova." Chiar dacă inexactitățile genealogice sunt în continuare prezente, în acest volum dispar aproape complet mitologiile legate de origini, izvoarele rămânând strămoșii atestabili documentar. Totuși, bibliografia
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
poeziei “Cântecul Revoluționarilor Turkistanului”: “Noi, suntem tineri atsîzi care au murit fără a avea mormânt, Rana cu apă ne-o spălăm și cu iarbă ne-o înfășurăm, Nu avem pe nimeni, dar în inimi noi existăm” Organizația Tinerilor Atsîzi a tipărit următoarele 3 publicații pe care le veghează individual: Revista Tinerilor Atsîzi, Revista Kömen (Vis) și Revista Ötüken. e-revista Tineri Atsîzi (revistă în format electronic) Revista Tinerilor Atsîzi prin primul său număr care a apărut în format de revistă electronică
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
Contemporanul, Ramuri, Magazinul, Știința și tehnică. În 1987 apare cartea Materie și tehnologie la Editură Științifică și Enciclopedica din București. În 1989, din nou la editură Scrisul românesc din Craiova, apare cartea Călătorind prin Univers, iar în noiembrie 1989 este tipărit, la Editură științifică și Enciclopedica din București, primul exemplar al cărții Dincolo de curcubeul stelar, ce nu va apărea pe piată decât în 1991. După decembrie 1989, scrie numai pentru sertar, din lipsă de sponsori pentru cărțile sale. Revistele unde mai
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
sunt închinate slujbele din Săptămână Luminată ce oglindesc biruința Acestuia în fața morții. Rugăciunile îndatinate pentru cei morți se reiau odată cu ziua de sâmbătă din cea de-a doua săptămână după Paști. Având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfanțului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată. De vreme ce Biserică nu are pentru această zi o anumita rânduiala, trebuie sa respingem acest obicei.
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
influență semnificativă în diaspora chineză . În anul 2000, 10 corespondenți Epoch Times au fost închiși în China, iar echipa actuală a ediției în chineză a Epoch Times (DaJiYuan) lucrează din Hong Kong Din februarie 2012 există 67 de ediții Epoch Times tipărite pe tot globul , iar 1.315.000 de copii sunt distribuite în 35 de țări diferite. În cele 35 de țări, distribuția lor variază fiind zilnică, săptămânală, de două ori pe săptămână sau lunară. Yuezhi Zhao, Profesor asistent în Comunicare
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
6.123.000 de vizite lunare din care 3.952.000 sunt vizite unice. Epoch Times România, publicația online în limba română a mediei internaționale multilingve The Epoch Times, și-a început activitatea în luna aprilie 2006 cu o versiune tipărită în limba română a "Nouă Comentarii". Website-ul Epoch Times România a fost lansat la 5 ianuarie 2006, și din luna aprilie 2006 ziarul a văzut lumina tiparului. Ultima ediție tipărită a apărut în decembrie 2009 . Acum Epoch Times România apare
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
de asemenea, o "mișcare Tuidang - renunțare la PCC", încurajând chinezii să renunțe la PCC și la organizațiile afiliate. China blochează accesarea website-ului "Epoch Times" de către cetățenii chinezi Reporterii publicației au birouri la nivel local, în fiecare țară în care este tipărită o ediție. În New York, ei sunt o prezență comună la evenimente publice, și în lume ei acoperă subiectele care se referă la propriile lor arii, contribuind la un bază de date de articole pentru ca diferitele ediții să le poată folosi
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
obiecte de cult dar și cărți, muzică, teatru, o întreagă mentalitate europeană, dar mai ales limba lor maternă- româna - total diferită de limbile semitice din regiune. Cu timpul apar ziare în limba română, emisuni de radio, se fondează organizații, se tipăresc cărți și broșuri diverse. La Ein Hod, la sud de Haifa, pictorul Marcel Ianco fondează un sat al artiștilor. În anul 1964 se înființează ASILR - Asociația Scriitorilor Israelieni de limbă Română. Scopul organizației este prezervarea limbii și culturii române în
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
asimilarea limbii ebraice. Fondatorii au fost: Shaul Carmel, Solo Har , dr.Joseph Campus și M. Rudich-care a fost ales președinte. ASILR a primit în rândurile ei scriitori și poeți, critici și oameni de cultură care au inițiat întâlniri, lansarea cărților tipărite în Israel, sau vizite și discuții cu personalități marcante din România. Președinții asociației au fost: M Rudich, Ludovic Bruckstein, Shaul Carmel, Sandu David (Președinte al Uniunii Asociațiilor de limbă Română, Rusă, Idish, Maghiară), Al Mirodan,N. Horodniceanu, I. Schechter, Andrei
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
bun prieten al lui a fost Valeriu Anania care îl vizita la Vatra Dornei, iar la Bacău îl vizita profesorul de limba germană Alfred Klug, cel care i-a tradus în limba germană piesele "Evdochia", "Femeia, fiica bărbatului" și "Morișca", tipărite la Bacău în anul 1939. În anul 1953 se retrage, fără familie, la Vatra Dornei, stabilindu-se într-o casă de stat situată în zona cea mai pitorească a orașului, unde spera să-și poată continua opera dramatică și unde
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
practică acest lucru nu s-a realizat, pe de o parte pentru că nimeni nu a urmărit aplicarea directivei, iar pe de altă parte pentru că foarte economa administrație a armatei imperiale și regale ordonase ca toate hârtiile, formularele și plicurile deja tipărite cu antet și / sau ștampilate să fie folosite până la epuizarea stocului. Spre deosebire de k.k. Landwehr și de Honvéd, Armata Comună și Marina Militară Imperială și Regală (cea mai mare parte a echipajelor marinei militare veneau, totuși, din regiunea din jurul orașului
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]