20,296 matches
-
ocazia de a mă vedea făcând față unor situații extrem de dificile și că nu vrea să intre în amănunte, dar am avut ceva provocări și cumva am reușit să trec cu brio de toate. Fără să apeleze la un card Visa, a mai adăugat, și cortul a răsunat de un hohot general de râs. Și pe urmă a zis că a fost la multe nunți la viața lui, dar niciodată până acum n-a fost atât de mulțumit ca acum. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau Palestina la Iași. Jucată cu mare succes În toată Moldova ( În 1875, de exemplu, era programată la Teatrul din Focșani), comedia avea ca protagonist un evreu cămătar ridicol, Moisilică Hop, care - cu toate că purta Îmbrăcăminte tradițională, barbă și perciuni rituali - visa să devină deputat. Eroul nu ajunge În Parlament, ci În Închisoare, așa cum anunță de la bun Început motto-ul piesei : A deputat visează, deși e’nperciunat, Dar spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125, p. 151)"/>. Piesa era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea ca protagonist un evreu cămătar ridicol, Moisilică Hop, care - cu toate că purta Îmbrăcăminte tradițională, barbă și perciuni rituali - visa să devină deputat. Eroul nu ajunge În Parlament, ci În Închisoare, așa cum anunță de la bun Început motto-ul piesei : A deputat visează, deși e’nperciunat, Dar spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125, p. 151)"/>. Piesa era inspirată din actualitatea epocii. Subiectul ei era sugerat de dezbaterile (din Parlament și În presă) și de agitațiile stradale (inclusiv devastarea Templului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova), erau uzuale În mediul țăranilor și al târgoveților <endnote id="(3, p. 55)"/>. Pentru țăranii din Bucovina, Sfânta Duminică - o zi sfântă, Întruchipată ca o femeie frumoasă, despletită, asociată curățeniei și veseliei - este personificată de o evreică : „Când o visezi [pe Sfânta Duminică], să Închipuie ca jidaucă” <endnote id="(259, p. 222)"/>. Iată câteva fragmente de poezii populare culese În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Am zis zău și pre-a mea lege, Că de-acuma n-oi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slujească...” <endnote id="(699, I, p. 9)"/>. Și la războiul de reîntregire a Patriei (1916-1919) participarea evreilor a fost entuziastă. Ei și-au luat drept model pe eroul Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil dintr-un stetl moldovenesc visa să devină un erou militar, cu o decorație În piept. Anume pe acest calapod și-a construit Liviu Rebreanu personajul din nuvela Ițic Ștrul, dezertor (1920). Sărmanul hangiu din Fălticeni (nordul Moldovei) s-a transformat dintr-un om care „trăia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Unde-s viermi neadormiți Și cu dinții ascuțiți Și cu capete de os, Să le fie de folos <endnote id="(23, p. 52 ; 10, p. 37)"/>. La originea acestui tip de colindă pare a fi textul apocrif Visul ce a visat Născătoarea de Dumnezeu, Înainte de a se răstigni Domnul nostru Iisus Hristos, text de răspândirea căruia În spațiul românesc (din secolul al XVI-lea) și În toată Europa s-a ocupat B.P. Hasdeu <endnote id=" (9, pp. 284 ș.u.)"/>. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96 ; 868, p. 151)"/>. Astfel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96 ; 868, p. 151)"/>. Astfel de superstiții onirice sunt atestate de Pierre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96 ; 868, p. 151)"/>. Astfel de superstiții onirice sunt atestate de Pierre Bogatyrev, În 1929, și la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309, p. 96 ; 868, p. 151)"/>. Astfel de superstiții onirice sunt atestate de Pierre Bogatyrev, În 1929, și la slavii din nordul României. Neștiind el Însuși cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru mine!... Astăzi colportajul și bîrfa au devenit o știință. și eu am oroare de asemenea practici, mai ales că pentru a fi denigrat, aici la Iași, s-au pus adeseori pe seama mea vorbe și lucruri pe care sterilii le visau noaptea. Dar să las aceste lucruri deoarece nu mai pot avea nici o importanță. La cronica edițiilor, pentru luna iulie (sigur ți am spus și într-o epistolă anterioară), scriu despre noua ediție din E. Lovinescu, T. Maiorescu. Există și un
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
greu , mai ales acum cînd mulți scriu critică făcînd jocurile unora sau altora. Eu nu mi-am făcut decît iluzia că aceste reacții sunt necesare pentru a se realiza un climat cultural mai bun, măcar la Iași, pe care-l visez adesea. Dacă unele din aceste reacții critice au fost bune și chiar apreciate în momentul apariției în revistă, nu se poate să-și fi pierdut așa repede actualitatea. O dovadă este și opoziția lui G.B. care, acum vreo zece ani
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu alții sînt în conștiința noastră, ci noi îi proiectăm în viață dintr-un fond adînc al nostru... Mergînd pe acest psihologism [sic!], ți-aș putea spune și eu care te am în conștiință de un număr oarecare de ani: Visează mereu, dle Călin, căci ești încă tînăr. Va veni o vreme cînd nu prezentul te va fermeca, ci numai trecutul. Așa ne spunea Ibrăileanu la lecțiile lui nocturne, nu cu mult înainte de a „nu mai fi”: „Domnilor, Eminescu era bătrîn
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un pat modest de fier - cu gratii - Comandantul armatei române de al cărui nume se leagă „Independența”. Din ziua cînd s-a declanșat războiul pînă s-a terminat cu izbînda, El a dus viață de „soldat comandant” degerînd ca „oricare”, visînd la zile mai bune pentru țara Lui. Păcat că L-am uitat. I. Lăudat II. Faci bine că publici recenzia, fiindcă e o carte bună. Dacă voi uita să ți-o trimit acum, îmi voi aminti în ziua cînd va
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ales un cămin cald și plăcut. </citation> (10) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”30 august 1976”> Iubite domnule Călin, Sper că rîndurile mele vă vor găsi acasă, reîntors din vacanță, cu forțe proaspete pentru revista pe care o visasem lunară și a rămas, din păcate, în vechea ei formă. Există, firește, probleme ce ne depășesc, dar situația aceasta îmi pare totuși de neînțeles. Ca multe altele... Mă aflu în aceeași incertitudine cu sindromul hemoragipar ce mi se atribuie, încercînd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu mai pot face rost de cîteva exemplare de care aș avea nevoie. Și dacă și alte volume ce le am la edituri ar avea aceeași soarta aș fi foarte mulțumit. Dar destul despre toate aceste proiecte pe care le visăm, în care sperăm și, vai, s-ar putea dovedi doar o proiecție iluzorie a dorințelor noastre. Aș mai vrea să vă scriu cîte ceva, și-n legătură cu exagerările lui C. Costin și în legătură cu materialul despre Voiculescu, ce se afla
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trimisă la tipar în ultimul trimestru al anului [19]80 și va apărea desigur în ianuarie [19]81. Aceasta e realitatea. Toate titlurile propuse de mine au fost cu grijă „tunse”, am ajuns la abia 6 apariții anuale, de unde eu visam să ajungem - căci material ar fi din belșug - la 12, astfel ca o apariție ritmică, lunară, să facă din colecție un reper aidoma unei reviste, pentru cititorii interesați. Doar că Editura nu pare prea interesată, morții neputînd aduce peșcheșurile cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de 20 iunie 1877, când casierul general al Prefecturii Fălciu a trimis Poliției Huși adresa nr.661: „Faceți vă rog cunoscut Domnului Solomon Bercu și Compania că pentru a i se putea acorda restituirea sumei de lei zece percepută dela visa unui registru comercialu, să se conformeze Legei Timbrului, art.51”. Acest incident de natură financiară nu a rămas fără urmări deoarece, Prefectura a informat Poliția cu adresa nr.5.055/20 iunie 1877, asupra modalităților de rezolvare a acestor feluri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
grupările sioniste de dreapta s’au declarat În toate ocaziunile pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional iar alții pentru un stat național”. Cei care visau la un stat bi-național erau, firește, acei moderați care propovăduiau Înțelegerea și conviețuirea pașnică dintre evrei și arabii palestinieni, iar ceilalți erau radicalii ultranaționaliști. Interesant ni s-a părut pasajul referitor la solidaritatea manifestată de funcționarii evrei de la Primăria Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cenzorii presei și tipăriturilor dar și al reprezentațiilor teatrale. După ce parcursese lunga listă de nume, Ion Andrei aprobase documentul. Iată cine au fost interpreții acelei drame: „Gruia Novac (Mircea); Claudia Cornescu (Mara); Rodica Cucu (Arina); Iulian Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și Nicolae Taciu (VÎlcu); Mircea Strugaru (Sin); Gheorghe Mușat și Constantin Bușilă (Radu); Mitrea Ghioc (Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin Drăgoi (Ioan); Mihai Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
specificat numărul aparițiilor de acest gen și anume „...25, exceptînd broșurile”: „5 de istorie (<Vaslui - file de monografie, 1975>; <Murgenii, 1972>; <Vaslui - schiță monografică, 1975>; <Vaslui - Ștefan cel Mare, 1973 și 1975>). Șase de literatură beletristică (culegeri literare): <La ce visează mugurii>, (1975); <Imn sentimental> (1974); <Școala bîrlădeană> (1974); <Inscripții> (1972) ș.a. Cinci de biologie: <Monumente și rezervații naturale din județ>; <Culegere de comunicări și referate de biologie generală> (1975) ș.a. Cinci de folclor: <Drag mi-e cîntecul și jocul> (1972
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
arunc cariera pe fereastră, atunci oare nu am pierdut vremea anii ăștia? Și dacă nu plec, când am să mai am ocazia, odată ce intru pe contract? Sunt nebună că văd că o grămadă de oameni trăiesc fără probleme și nu visează la un periplu mondial?...” Karen reflectează câteva momente și îmi răspunde organizat la fiecare gând. „Știi ce? Oamenii vor avea tot timpul dinți de îndreptat. Dacă nu vor mai fi posturi în spital, măcar vei putea găsi ceva într-un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
tribului. Chiar și Guillermo, explicându-mi planurile lui pentru structurarea unui program turistic, se gândește să ceară sponsorizare de la una dintre companiile petroliere. Teoretic vorbind, este o realizare fantastică să aibă cărți despre limba și cultura Secoya în Chiguilpe doar visau la așa ceva! în practică, suspectez că prețul plătit pentru toate aceste realizări este destul de ridicat. Odată cu dezvoltarea economică a zonei, indigenii au din ce în ce mai multe necesități noi (gen blugi, haine, televizor) pe care nu și le mai pot acoperi cu venitul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui Robert în câteva fraze dezlânate că nu e un moment potrivit pentru el, după care i-a închis ușa în nas. Robert a rămas debusolat privind ușa închisă, după care a sunat din nou gândindu-se că poate a visat. Nu a primit nici un răspuns. Complet șocat, a plecat încercând să priceapă ce s-a întâmplat de fapt. Eliade era un profesor dedicat, punctual, care niciodată nu ar fi lipsit de la o întâlnire fără să anunțe dacă ar fi avut
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]