19,103 matches
-
într-un pătrat, sunt trecute (în greacă și latină) denumirile regiunilor (zonelor) viticole. În partea dreaptă sus, într-un medalion, se află latitudinea Bucureștiului: 45°40'. De altfel întreaga hartă are trecute, în interiorul cadrului, latitudinea și longitudinea, preluate după alte hărți. În colțul din dreapta jos este trecută legenda semnelor grafice întrebuințate (cu explicații în greacă și latină). Harta înfățișează Țara Românească din punct de vedere fizic, economic, politic și istoric. Ea reprezintă teritoriul cuprins între Carpații Meridionali și Dunăre, precum și de la
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
într-un medalion, se află latitudinea Bucureștiului: 45°40'. De altfel întreaga hartă are trecute, în interiorul cadrului, latitudinea și longitudinea, preluate după alte hărți. În colțul din dreapta jos este trecută legenda semnelor grafice întrebuințate (cu explicații în greacă și latină). Harta înfățișează Țara Românească din punct de vedere fizic, economic, politic și istoric. Ea reprezintă teritoriul cuprins între Carpații Meridionali și Dunăre, precum și de la Siret până aproape de Valea Cernei, cuprinzând și porțiuni restrânse din Dobrogea, Moldova, Transilvania și Banat. Harta este
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
latină). Harta înfățișează Țara Românească din punct de vedere fizic, economic, politic și istoric. Ea reprezintă teritoriul cuprins între Carpații Meridionali și Dunăre, precum și de la Siret până aproape de Valea Cernei, cuprinzând și porțiuni restrânse din Dobrogea, Moldova, Transilvania și Banat. Harta este împărțită în grade de longitudine (în raport cu meridianul care trece prin Insula Ferro) și latitudine, fiind cu unele greșeli inerente vremii, cea mai aproape de realitate. Conține 734 de denumiri de munți, dealuri favorabile culturii viței de vie, hidronime, sate, târguri
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
din dreapta și lăsate în alb în stânga. Pentru prima dată găsim înscrise denumiri care se întâlnesc și astăzi: munții Tismanei, Bistriței, Olănești, Cozia, Leaota, Bucegi, Buzăului, Vrancei. Dealurile subcarpatice sunt sumar redate, iar denumirile acestora sunt menționate în partea stângă a hărții, după vinurile pe care le produc: Râmnic, Pitești, Târgoviște, Scăeni, Cernătești, Schei, Năeni, Găteni, Sărata, Prahova, Buzău, Slătinași, Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele țării, limitele județelor și a raialelor turcești. Harta solnicului Cantacuzino redă, pentru prima dată, cele mai multe așezări rurale - 526 de sate - repartizate atât în zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, de-a lungul văilor principale, cât și în Câmpia Română până la Dunăre. Figurează, de asemenea, căile de comunicație: șoselele principale
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
de sate - repartizate atât în zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, de-a lungul văilor principale, cât și în Câmpia Română până la Dunăre. Figurează, de asemenea, căile de comunicație: șoselele principale și drumurile, inclusiv drumurile oilor, drumurile sării și drumurile buților. Harta prezintă și unele monumente istorice din epoca romană: drumurile romane de la Celei și Islaz spre Râmnicu Vâlcea, podul lui Traian dela Drobeta Turnu Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni, la vest de pod, este desenată
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni, la vest de pod, este desenată o mică movilă având deasupra o cruce reprezentând simbolic lupta și biruința lui Mihai Viteazul asupra otomanilor. Opera stolnicului Constantin Cantacuizino este prima hartă întocmită de un român și reprezintă un neprețuit tezaur de informații dela sfârșiul secolului al XVII-lea pentru geografie, istorie, hidrologie, demografie etc. Prin marea ei valoare documentară și istorică, prin bogăția informațiilor pe care le cuprinde, este cea mai
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
valoare documentară și istorică, prin bogăția informațiilor pe care le cuprinde, este cea mai complexă din câte s-au făcut până atunci asupra Tării Românești, întrecând prin varietatea elementelor ei chiar și multe din cele următoare. Putem spune că, împreună cu Harta Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir, constituie două "„monumente ale cartografiei românești”".
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Harta Moldovei (în ) a lui Dimitrie Cantemir a fost terminată în jurul anului 1716 și tipărită în anul 1737, la Amsterdam, prin grija fiului său, prințul Antioh Dimitrievici Cantemir, și a apărut ca anexă la lucrarea "Descriptio Moldaviae". În concepția lui Cantemir
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Moldovei (în ) a lui Dimitrie Cantemir a fost terminată în jurul anului 1716 și tipărită în anul 1737, la Amsterdam, prin grija fiului său, prințul Antioh Dimitrievici Cantemir, și a apărut ca anexă la lucrarea "Descriptio Moldaviae". În concepția lui Cantemir, harta (Tabula Geographica) și textul (Descriptio Moldaviae) se întregesc reciproc. Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este decât un admirabil comentariu al hărții. Această hartă a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
anului 1716 și tipărită în anul 1737, la Amsterdam, prin grija fiului său, prințul Antioh Dimitrievici Cantemir, și a apărut ca anexă la lucrarea "Descriptio Moldaviae". În concepția lui Cantemir, harta (Tabula Geographica) și textul (Descriptio Moldaviae) se întregesc reciproc. Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este decât un admirabil comentariu al hărții. Această hartă a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul 1926, la Biblioteca Națională a Franței din Paris, în colecția
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
apărut ca anexă la lucrarea "Descriptio Moldaviae". În concepția lui Cantemir, harta (Tabula Geographica) și textul (Descriptio Moldaviae) se întregesc reciproc. Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este decât un admirabil comentariu al hărții. Această hartă a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul 1926, la Biblioteca Națională a Franței din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
anexă la lucrarea "Descriptio Moldaviae". În concepția lui Cantemir, harta (Tabula Geographica) și textul (Descriptio Moldaviae) se întregesc reciproc. Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este decât un admirabil comentariu al hărții. Această hartă a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul 1926, la Biblioteca Națională a Franței din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a fost rasă
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
anul 1926, la Biblioteca Națională a Franței din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a fost rasă cu cuțitul de către un anticar ca să ridice valoarea hărții (în secolul al XVIII-lea o hartă era mai valoroasă dacă era mai recentă) - prin reproducere fotografică a apărut data reală: 1737. Ulterior, în anul 1928, P. P. Panaitescu a dscoperit o copie a hărții lui Cantemir, întocmită de J.
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a fost rasă cu cuțitul de către un anticar ca să ridice valoarea hărții (în secolul al XVIII-lea o hartă era mai valoroasă dacă era mai recentă) - prin reproducere fotografică a apărut data reală: 1737. Ulterior, în anul 1928, P. P. Panaitescu a dscoperit o copie a hărții lui Cantemir, întocmită de J. B. d'Anville. Această copie, considerată de
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
un anticar ca să ridice valoarea hărții (în secolul al XVIII-lea o hartă era mai valoroasă dacă era mai recentă) - prin reproducere fotografică a apărut data reală: 1737. Ulterior, în anul 1928, P. P. Panaitescu a dscoperit o copie a hărții lui Cantemir, întocmită de J. B. d'Anville. Această copie, considerată de cartografi cea mai clară și mai fidelă, se găsește tot la Biblioteca Națională a Franței din Paris. Harta era căutată mai demult. Astfel în anul 1881, V. A
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
anul 1928, P. P. Panaitescu a dscoperit o copie a hărții lui Cantemir, întocmită de J. B. d'Anville. Această copie, considerată de cartografi cea mai clară și mai fidelă, se găsește tot la Biblioteca Națională a Franței din Paris. Harta era căutată mai demult. Astfel în anul 1881, V. A. Urechia se întreba: "„ce muzeu sau bibliotecă fericită posedă acea prețioasă, din îndoite puncte de vedere, operă a Voievodului Moldav?”". Din păcate, originalul hărții nu a fost descoperit încă. Harta
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Biblioteca Națională a Franței din Paris. Harta era căutată mai demult. Astfel în anul 1881, V. A. Urechia se întreba: "„ce muzeu sau bibliotecă fericită posedă acea prețioasă, din îndoite puncte de vedere, operă a Voievodului Moldav?”". Din păcate, originalul hărții nu a fost descoperit încă. Harta originală trebuie să fi avut dimensiunile de 850X650 mm, deoarece geograful francez Guillaume Delisle notează că a primit din Olanda o copie redusă a acesteia, la dimensiunile 510X385 mm. Harta este gravată în negru
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Harta era căutată mai demult. Astfel în anul 1881, V. A. Urechia se întreba: "„ce muzeu sau bibliotecă fericită posedă acea prețioasă, din îndoite puncte de vedere, operă a Voievodului Moldav?”". Din păcate, originalul hărții nu a fost descoperit încă. Harta originală trebuie să fi avut dimensiunile de 850X650 mm, deoarece geograful francez Guillaume Delisle notează că a primit din Olanda o copie redusă a acesteia, la dimensiunile 510X385 mm. Harta este gravată în negru. O linie subțire, galbenă, însoțește limitele
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Moldav?”". Din păcate, originalul hărții nu a fost descoperit încă. Harta originală trebuie să fi avut dimensiunile de 850X650 mm, deoarece geograful francez Guillaume Delisle notează că a primit din Olanda o copie redusă a acesteia, la dimensiunile 510X385 mm. Harta este gravată în negru. O linie subțire, galbenă, însoțește limitele țării și județelor. "„Via Traiani”", Valul lui Traian, din județul Galați și până la Nistru e colorat cu o linie trasă în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
gravată în negru. O linie subțire, galbenă, însoțește limitele țării și județelor. "„Via Traiani”", Valul lui Traian, din județul Galați și până la Nistru e colorat cu o linie trasă în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în cuprinsul hărții: un semn de cetate în cruce culcată, pe marginea Prutului, deasupra satului Stănilești ("Stanislav"), în dreptul pârâului Lăpușna ("Lapuszna"). Acest semn reprezintă o mică dovadă de paternitate a lucrării. "Chenarul hărții" e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în cuprinsul hărții: un semn de cetate în cruce culcată, pe marginea Prutului, deasupra satului Stănilești ("Stanislav"), în dreptul pârâului Lăpușna ("Lapuszna"). Acest semn reprezintă o mică dovadă de paternitate a lucrării. "Chenarul hărții" e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de Insula Ferro, pe unde trecea meridianul de origine admis de toți geografii de pe vremea lui Cantemir. "Titlul hărții", așezat în colțul din stânga jos, se află închis într-un cadru semănând
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Lapuszna"). Acest semn reprezintă o mică dovadă de paternitate a lucrării. "Chenarul hărții" e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de Insula Ferro, pe unde trecea meridianul de origine admis de toți geografii de pe vremea lui Cantemir. "Titlul hărții", așezat în colțul din stânga jos, se află închis într-un cadru semănând cu un cămin monumental. Deasupra - doi îngeri, susținând o frumoasă coroană, sub care se află un ecuson oval și gol - ceea ce în limbajul heraldic înseamnă principe care și-
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
de 60 de ori într-un grad, alta de 20 de ori. Cea dintâi se referă la "„mila italiană”", cea de-a doua la "„ceasul turcesc”". În locul gol rămas în colțul din dreapta sus se află roza vânturilor, cu direcția nord. Harta lui Cantemir dovedește o amplă cunoaștere a teritoriului Moldovei. Elementele de relief, hidrografie și vegetație, localitățile, limitele administrative și toponimia atestă completa originalitate a lucrării, care nu ar fi putut fi asigurată decât prin contactul nemijlocit cu realitatea din teren
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
cartografice existente pe atunci. Munții sunt reprezentați prin movile, iar pădurile prin pomi, fiind însemnate numai în afara zonelor muntoase. Toate sunt exacte și corespund cu situația actuală sau cu știrile pe care le avem despre trecut. Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru) și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta Siretului, apoi vin cei ai Bârladului, Prutului și Nistrului; nu lipsesc nici râurile care străbat podișul Bugeacului și se varsă direct în
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]