18,834 matches
-
și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind din mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar lateral de fibre provenind din mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Pe fascia brațului și în special pe septurile sale se inseră mușchiul brahial ("Musculus brachialis") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), care acționează ca tensori ai săi. Fascia brațului se continuă proximal (superior
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
brațului se continuă proximal (superior) cu fascia pectoralului mare ("Fascia pectoralis"), fascia infraspinoasă ("Fascia infraspinata"), fascia deltoidiană ("Fascia deltoidea") și cu fascia axilară ("Fascia axillaris"). Extremitatea sa distală (inferioară) la nivelul cotului se prinde pe cei doi epicondili humerali (epicondilul lateral și epicondilul medial) și pe olecran, iar apoi se continuă în jos cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Suprafața interioară a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare sau septuri intermusculare conjunctivo-fibroase groase și rezistente, orientate transversal: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Aceste septuri merg până la humerus și separă mușchii regiunii anterioare de cei ai regiunii posterioare a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
transversal: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Aceste septuri merg până la humerus și separă mușchii regiunii anterioare de cei ai regiunii posterioare a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
intermuscular medial. Aceste septuri merg până la humerus și separă mușchii regiunii anterioare de cei ai regiunii posterioare a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
separă mușchii regiunii anterioare de cei ai regiunii posterioare a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul brahioradial. El se continuă în
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul brahioradial. El se continuă în sus cu tendonul mușchiului deltoid. Acest sept este perforat dinspre posterior spre anterior în jumătatea
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
se inserează pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul brahioradial. El se continuă în sus cu tendonul mușchiului deltoid. Acest sept este perforat dinspre posterior spre anterior în jumătatea inferioară a brațului, de nervul radial ("Nervus radialis") și
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
Acest sept este perforat dinspre posterior spre anterior în jumătatea inferioară a brațului, de nervul radial ("Nervus radialis") și de artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis"), care este o ramură a arterei brahiale profunde ("Arteria profunda brachii"). Pe septul intermuscular lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
miliarde dintr-o secundă, perioadă de timp asociată cu tranziția fundamentală a atomului de hidrogen, este scrisă în jurul discului, în aritmetică binară. Desenul indică faptul că discul trebuie audiat din exterior spre interior. Sub acest desen se află o vedere laterală a discului și a acului de înregistrator, cu un număr binar care exprimă durata unei părți a discului - aproximativ o oră. Informațiile din porțiunea din colțul de sus dreapta a coperții sunt destinate să arate cum trebuie construite imaginile de pe
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral. Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și ochii situați lateral pe cap. Botul (rostrul) puternic, conic, ascuțit sau în formă de spadă, turtit dorsoventral, acoperit cu plăci, cu 4 mustăți circulare (rotunde) în secțiune pe fața inferioară, fără membrane senzitive. Dinții lipsesc. Spiraculul și pseudobranhia sunt prezente. Radiile branhiostegale lipsesc
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
cu aceea de decubit ventral sugerează existența bronșiectaziei pe peretele posterior al conductului bronșic. Declanșarea acceselor de tuse la trecerea din clinostatism în ortostatism pledează pentru sediul superior al dilatației bronșice; apariția tusei și expectorației după schimbarea poziției de decubit lateral drept cu aceea de decubit lateral stâng trădează existența procesului bronșiectazic de partea dreaptă și invers. Tusea de decubit (poziție orizontală a corpului) se întâlnește și în insuficiență cardiacă stânga și reflux gastro-esofagian. Tusea ca "simptom-semnal" apare în timpul unei puncții
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
existența bronșiectaziei pe peretele posterior al conductului bronșic. Declanșarea acceselor de tuse la trecerea din clinostatism în ortostatism pledează pentru sediul superior al dilatației bronșice; apariția tusei și expectorației după schimbarea poziției de decubit lateral drept cu aceea de decubit lateral stâng trădează existența procesului bronșiectazic de partea dreaptă și invers. Tusea de decubit (poziție orizontală a corpului) se întâlnește și în insuficiență cardiacă stânga și reflux gastro-esofagian. Tusea ca "simptom-semnal" apare în timpul unei puncții pleurale făcută în scop diagnostic sau
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
iar în Dunăre era semnalat numai în deltă. Lungimea obișnuită 80-100 cm, maximă 6 m. Greutatea obișnuită 80 kg, maximă 400 kg. Poate trăi 100 de ani, obișnuit nu depășește 25 ani. Are corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și ventral pe fiecare latură. Capul este complet acoperit de
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
25 ani. Are corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și ventral pe fiecare latură. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Botul de lungime mijlocie, aproape triunghiular, cu vârful rotunjit, cu 4 mustăți scurte, nefranjurate, pe fața inferioară. Gura inferioară transversală; dinții lipsesc; buza superioară subțire, cea inferioară despicată
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
24 de ani. Reproducerea are loc tot timpul anului. Gestația durează 92-98 de zile, o femelă fată 2-5 pui. Lungimea cap + trunchi = 85-130 cm; coada = 25-40 cm; înălțimea la greabăn = 65-80 cm; greutatea = 22 -55 kg. Au un corp comprimat lateral, capul lat și mare, gâtul gros și coadă relativ scurtă, neajungând până la pământ. Urechile sunt ascuțite. Pe partea dorsală a gâtului și pe spate au o coamă de peri lungi, care poate să se zbârlească când sunt speriate sau amenințate
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
de șindrilă. Intrarea, străjuită de lei de piatră se face printr-o galerie pe arcade de zid. În interior se află scara de lemn care face legatura cu camerele de locuit și cerdacul cu patru coloane trilobate și o coloana laterală. Aretia Tătărescu inițiază o succesiune de lucrări de transformare. In anii 1920-1921 casa a fost consolidată și reparată. În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent electric. Tot în 1923 casa este decorată cu
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Bisericii Sfinții Voievozi). iar in interiorul acestui monument se afla ramasitele Ecaterinei Teodoroiu. Mausoleul este un sarcofag, cu o înălțime de peste 2 metri, realizat din travertin italian așezat pe un postament cu trei trepte. Monumentul înfățișează prin basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului momente din viața eroinei: pe fața dinspre miazăzi, un tablou prezentând copilăria eroinei în satul ei natal. Pe latura opusă este reprezentată ca elevă, salutată de cercetașii din organizația cărora făcuse parte curs secundar. Celelalte două fețe ne-
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
posterioare se ating reciproc, iar la adulți sunt de obicei separate de un rând de solzi mici. Pe partea ventrală au 160-221 (la masculi 189-198, în medie 193,3, la femele 202-211 în medie 204,5) de plăci ventrale angulate lateral. Scutul anal este divizat. În urma orificiului cloacal se află 87-131 (la masculi de obicei 80-107, în medie 100,6, la femele 91-99, în medie 95,6) perechi de plăci subcaudale. Dimorfismul sexual este evident: masculii adulți sunt mai mari decât
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
decât la speciile citate, botul obtuz, trunchiul lung, coada moderat alungită. Capul este slab separat de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți sunt slab carenați longitudinal. Solzi laterali sunt netezi. Pe abdomen au 187-224 (în medie 203-208) scuturi ventrale la masculi și 205-234 (în medie 218) la femele. Scuturile ventrale de pe laturile abdomenului nu formează carene vădite. Au 56-90 scuturi subcaudale. Scutul anal divizat, mai rar întreg. Fiecare
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]