19,941 matches
-
să ia cuvântul. Politica o iubea așa cum îți iubești nevasta. A făcut numeroase concesii, s-ar zice, nevinovate. Dumnezeu vede și iartă. Scria, într-un bilet pe care l-a trimis la o alegere de deputați: „Tovarășul moș Gheorghe Costan, mâine dimineață veți fi la școală pentru vot. Să ne ținem tare și să reușim!” Rezultatul final oricum fiind unanimitatea, biletul avea fără îndoială umor. În tinerețe, învățătorul Al. P. Arșinel ieșise, într-o noapte, împreună cu predecesorul său, Ionel Timofte, de la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de cuvânt cu angajamente muncitorești, celui care participa scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul îi ardea „o critică” tovărășească, cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul ești „nostalgic”. Ieri, azi, mâine, acestor iscusiți le aparține mereu prezentul. În ruina democrației de acum s-au negat valori ce trebuie să rămână perene. Negația nu vine dintr-un principiu democratic, ci din cel dedus de lupta de clasă care zilnic se ascute în funcție de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba lui Victor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tot felul de cercuri și asociații. I s-a propus lui Păstorel să țină cuvântul de primire, fapt acceptat de umorist, care s-a achitat cam în acest fel: „Într-o epocă în care axiomele de azi devin neadevărurile de mâine iar neadevărurile de azi devin axiomele de mâine, am învățat la școală că punctul nu are dimensiuni. E intersecția a două drepte. Aflu acum că un mare matematician se numește Poincarré, „punctul pătrat”. Când am întrebat ce este „Triunghiul albastru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a propus lui Păstorel să țină cuvântul de primire, fapt acceptat de umorist, care s-a achitat cam în acest fel: „Într-o epocă în care axiomele de azi devin neadevărurile de mâine iar neadevărurile de azi devin axiomele de mâine, am învățat la școală că punctul nu are dimensiuni. E intersecția a două drepte. Aflu acum că un mare matematician se numește Poincarré, „punctul pătrat”. Când am întrebat ce este „Triunghiul albastru”, mi s-a răspuns că e un cerc
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vom lăsa libera inițiativă, El va sfârși prin a ne spulbera proiectele pe care le dezmierdăm. Acel «Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa, și toate celelalte vi se vor da vouă. Nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine» (Mt 6,33-34), pe care Ioan Calabria a primit-o ca pe o regulă a conduitei sale și care îi reflectă spiritualitatea, se reduce la un a se lăsa proiectat de Dumnezeu, îndeplinindu-i sfânta voință. Ba chiar și Isus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-i în față porția sa de la cină. Apoi, a unit trei scaune, și-a pus salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald pentru aceea făptură înfricoșată. El s-a întins să doarmă pe niște scânduri de lemn ude. «Mâine o să avem grijă să-ți regăsești familia. Acum dormi liniștit!». Văzându-l ghemuit sub pături părea o grămăjoară de oase nemișcate: «Bietul copil! Ai avea atâta nevoie să fii îmbrățișat și încălzit la pieptul unei mame. Și în schimb, mizeria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în întregime și total abandonată Divinei Providențe... Dacă noi am folosi mijloace omenești, Opera ar înceta îndată de a mai fi a lui Dumnezeu, ar deveni a omului și, atunci, ar merge înainte ca o casă comercială care azi înflorește, mâine se ofilește. Membrii Casei să fie laici, să nu poarte nici un fel de haină religioasă, dar să aibă virtuțile apostolului. Să existe, însă, și vocații la preoție, educate în spiritul Operei». După cum se vede, don Calabria nu se gândea încă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se va îngriji El... Dacă noi am folosi mijloacele umane, Opera ar înceta imediat de a mai fi a lui Dumnezeu, ar deveni a omului, și atunci ar merge înainte ca o bancă, ca o casă comercială care azi înflorește, mâine se ofilește... Scopul acestei Opere e de a nu poseda nimic, de a nu depune niciodată banii pentru dobândă; tot ceea ce avem și ceea ce Dumnezeu ne trimite, trebuie să fie cheltuit și să se răspândească...». Don Calabria va ajunge treptat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Dumnezeu iar Evanghelia e Cuvântul său infailibil, atunci El va fi acela care își va menține Opera prin mijloace extraordinare». «Am descoperit Evanghelia» « Într-o zi - ne spune monseniorul Chiot - don Calabria mi-a trimis un bilet: „Așteaptă-mă mâine pe la orele zece, că trebuie să-ți vorbesc“. S-a împlinit ceasul; l-am întrebat: „S-a întâmplat vreo nenorocire?... pentru că m-a neliniștit biletul tău“. „Cu totul altceva decât o nenorocire, trebuie să-ți spun ceva cu totul aparte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vă mulțumesc pentru acest serviciu. În realitate, unii m-au sfătuit să vă denunț. Dar cu denunțul nu aș fi făcut nici un bine sufletului dumneavoastră, care mă preocupă tot atât de mult cât opera copiilor abandonați. În locul denunțului, am decis să celebrez mâine o sfântă Liturghie pentru dumneavoastră». Bietul jurnalist, dezarmat de atâta gingășie și, mai ales, de transparența izvorâtă din atâta încredere și sinceritate, nu mai știa decât să murmure câte un: scuzați... mulțumesc... nu era intenția mea să vă pun în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să muncească cu tenacitate pentru că voia «să moară pe baricade», împlinindu-și datoria de iubire față de Domnul și pentru mântuirea fraților. Ultima scrisoare a părintelui Leopold către don Calabria are data de 23 iunie 1942, ajunul sărbătorii sfântului Ioan Botezătorul. «Mâine este ziua dumneavoastră onomastică. Eu mă grăbesc să vă prezint urările și salutările mele. Mâine o voi celebra cu toată plinătatea inimii. Permiteți-mi să vă deschid tot sufletul meu...». Datorită prieteniei care se crease între el și don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
față de Domnul și pentru mântuirea fraților. Ultima scrisoare a părintelui Leopold către don Calabria are data de 23 iunie 1942, ajunul sărbătorii sfântului Ioan Botezătorul. «Mâine este ziua dumneavoastră onomastică. Eu mă grăbesc să vă prezint urările și salutările mele. Mâine o voi celebra cu toată plinătatea inimii. Permiteți-mi să vă deschid tot sufletul meu...». Datorită prieteniei care se crease între el și don Calabria, părintele Leopold i-a mărturisit gravitatea bolii sale: «Dumneavoastră știți că am fost bolnav de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că are dreptate acel necredincios din Voltaire când spune: „Muncește-ți grădina“; și chiar și William Dunbar (poet scoțian din secolul XV) atunci când spune: „Omule, caută să placi Creatorului tău și fii liniștit: evaluează întreaga lume la prețul unui bănuț». Mâine vom celebra învierea glorioasă a lui Cristos: am să-mi amintesc de dumneavoastră la Sfânta Împărtășanie. Sunt lacrimi îndepărtate, temeri, melancolii! Natura noastră unită printr-o legătură eternă aceleiași divinități se înalță spre culmile cerești. De aceea, zăbovirea de a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ar fi ajuns din urmă și preotul don Albano Bussinello. În ajunul plecării la 8 noiembrie 1934, don Calabria scria în jurnalul său: «Astăzi, prin harul lui Dumnezeu, s-a făcut o mică și mare ceremonie religioasă. Patru frați misionari, mâine, lui Dumnezeu plăcându-i, vor pleca spre India. În seara aceasta au primit Răstignitul, cu un discurs al lui don Diodato...». În ziua următoare a voit să-i însoțească pe misionarii care plecau la Veneția. Fratele Cornale și-a luat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îi hrănește... Observați cum cresc crinii câmpului: nu lucrează și nu țes. Și cu toate acestea, nici măcar Solomon, cu toată strălucirea lui, nu se înveșmânta ca unul dintre aceștia. Și, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care azi este, iar mâine va fi aruncată în foc, nu va face cu mult mai mult pentru voi, oameni cu puțină credință? Nu vă preocupați așadar spunând: Ce vom mânca? Ce vom bea? Ce vom îmbrăca? De toate aceste lucruri se preocupă păgânii. Tatăl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
El va avea grijă. Dacă noi am folosi mijloacele umane, Opera ar înceta imediat să mai fie a lui Dumnezeu, ar deveni a omului și atunci ar progresa ca o bancă, ca o casă de comerț, care azi înflorește și mâine se ofilește...». Un discurs logic și stringent asemenea unui silogism. Aceste pagini, don Calabria nu le-a scris ca pe o proclamație frumoasă, rodul unei meditații fervente ori a unei infatuări de tentă mistică. Nu le-a compus la măsuță
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spirite moderate: regele Carol, Maiorescu, eu însumi acuzați de moliciune, întrucît frînăm opinia publică dezlănțuită. Dumneavoastră vă retrageți în spatele opiniei publice bulgare, însă în felul acesta ne îngreunați situația, iar atitudinea dumneavoastră negativă este plină de pericole pentru ziua de mîine". Pe de altă parte, continuam să propovăduiesc răbdarea la București, punîndu-mă garant că, în ziua conflictului armat, inevitabil între balcanici, va veni și ceasul nostru, cu aprobarea dirijorilor concertului european. La acest ultim punct aveam un oarecare merit în a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Italia, urmată de cea a războiului balcanic, Europa era în pragul unui conflict general pe care îl dorea Germania și care va fi provocat de ea. Franța trebuia încă din acel moment să se străduiască să diminueze forța agresorului de mîine. România face parte din Triplice, dar Transilvania este o Alsacia-Lorena a sa, iar inima românilor bate dintotdeauna la unison cu Franța. Există în aceasta motiv pentru a împinge România în afara sferei Germaniei, iar soluționarea diferendului româno-bulgar este o ocazie pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la unison cu Franța. Există în aceasta motiv pentru a împinge România în afara sferei Germaniei, iar soluționarea diferendului româno-bulgar este o ocazie pentru a grăbi mișcarea. "Glasul dumneavoastră, domnule ambasador, avînd în vedere cine sînteți, ceea ce ați fost și că mîine veți fi în fruntea diplomației franceze, este preponderent în ochii Rusiei și nu numai ai ei. Fie ca acest glas să se pronunțe public în favoarea noastră pentru ca primirea la București, a știrii cîștigului nostru de cauză, să asocieze Franța la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tehnicienii noștri obțineau să facă o comandă de cartușe și de camioane, Cadorna, în schimb, refuza să ne dea o baterie de artilerie grea de care aveau absolută nevoie căci nu voia să "furnizeze arme care ar putea să servească mîine împotriva soldaților italieni"! Cel mai mare efort la care diplomații asistau ca observatorii pasionați era cel depus de Franța în duelul dintre palatul Farnese și villa Malta. La început, prințul Bülow acționa fără ca Barrère personal să-i taie calea. Ambasadorul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
capriciu, președintele m-a invitat pe mine, scriitor pricăjit din Paris, să particip la colocviul de la Sinaia, unde academicieni și politologi renumiți din fel de fel de țări prietene sau vecine aveau să discute despre cum va arăta Europa de mâine. Cel mai interesant, cred, a fost în mașină, la ducere. Alături de președinte era vicepreședinta - îmi suceam gâtul și întindeam urechea. Mai spuneam și eu câte o vorbă. Sau doar râdeam de vorbele cu haz ale președintelui. A fost plăcut... Vreau
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul și se zvonește că s-ar pricepe. Edilii sectoarelor n-au încotro, așa că vor trebui să-și însușească și ei pînă mîine terminologia de specialitate. Quinze-zéro. Avantage la Roumanie. Egalité. Cu asta e mai simplu, scria și pe vechiul franc la fel, alături de Liberté și Fraternité. Un gest minunat! Puterea politică e încă o dată alături de sport. Și nici nu costă mult. 60
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
că-i văd pe Florentin Petre și pe Dănciulescu pe tăpșanul de la Ștefănești. Apoi, ca să le fie ziua împlinită, beau o prăștină fiartă, mănîncă un mezel ieftin și se duc, în 2004, la privata din fundul curții, sperînd într-un mîine mai bun. Nu mai contează jena lui Florentin Petre, care n-a uitat de cuvîntul-cheie Congo, în lapidara sa declarație despre excursia la Ștefănești. N-are nici un fel de importanță stinghereala lui Andone și Dănciulescu în fața microfoanelor, sigur e că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Plebeii peluzelor n-au cum să nu scrie asemenea enormități pe pînză, cînd îl aud vorbind cu atîta ușurință despre Dumnezeu pe întîistătătorul Stelei. Preacucernicul mirean care cu o mînă se închină și cu cealaltă numără banii a spus că mîine, în derby-ul din Giulești, Dumnezeu trebuie să fie negreșit stelist. În replică, fostul ateu de la UTC, preocupat pe vremuri de pregătirea politico-ideologică a tineretului, a zis că postește toată săptămîna premergătoare meciului, sperînd într-un ajutor divin de ultim moment
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]