20,053 matches
-
au încercat să pună capăt războaielor napoleoniene prin negociere. Din moment ce această speranță s-a spulberat, războiul a continuat. Fosta facțiune condusă de William Pitt cel Tânăr, înainte de moartea sa, în ianuarie 1806, a fost grupul major în opoziție cu Ministerul Talentelor. George Canning, din Camera Comunelor, și ducele de Portland, din Camera Lorzilor, au fost la conducerea acestei opoziții. Grenville și cabinetul său au pierdut sprijinul regelui George III, în încercarea de a legifera, pentru a permite romano-catolicilor să servească ca
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1807 () [Corola-website/Science/319695_a_321024]
-
cinema în 1912. Surorile sunt recomandate de Mary Pickford, deja vedetă pe atunci, realizatorului David Wark Griffith. Surorile rămân de acum înainte în echipa viitorului inventator al Hollyoodului modern. Lillian mai ales, arată cu fiecare film în care joacă un talent interpretativ excepțional. În era regizorilor de film americani inaugurată de Griffith și alți câțiva, aceștia își administrează turnările așa cum făceau directorii de teatru itinerant de odinioară. Regizorul este autor total și totul se petrece în familie; chiar dacă e plătită corespunzător
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
al doilea tur de scrutin care a avut loc după unirea Mării Britanii cu Irlanda. Alegerile Generale au avut loc într-o situație de incertitudine cu privire la viitorul politic britanic, urmând moartea lui William Pitt cel Tânăr și formarea Ministerului Tuturor Talentelor. Cel de-al doilea Parlament al Mării Britanii a fost distrus pe 24 octombrie 1806. Noul Parlament a fost convocat la întâlnire pe 13 decembrie 1806, dând un termen maxim de 7 ani de la această dată acestui Parlament. Termenul maxim
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1806 () [Corola-website/Science/319712_a_321041]
-
primul viconte Sidmouth) precum și alte figuri politice ale zilei. Nu ar fi inclus George Canning care a preluat conducerea fracțiunii lui Pitt în Camera Comunelor sau Ducelui de Portland în Camera Lorzilor. Acest Minister a fost recunoscut că: Ministerul Tuturor Talentelor. O încercare a fost făcută pentru a finaliza războiul Napoletanilor prin negociere. Această speranța a eșuat iar războiul a continuat. Grenville, de asemenea, a încercat să consolideze guvernul, dar nu a putut să-l convingă pe Pitties să se alăture
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1806 () [Corola-website/Science/319712_a_321041]
-
Primul Ministru nu a fost pregătit pentru a-l exclude pe Fox și pe prietenii lui chiar dacă Pitties voia lucrul acesta. Lordul Genville a decis apoi să organizeze alegeri generale pentru a consolida guvernul său. Regele a acordat o desființare. Talentele erau în funcție de data alegerilor și a continuat și după , dar Ministerul a fost oarecum slăbit după moartea lui Fox din data de 13 septembrie 1806. Alegerile în sine au fost dezamăgitoare. În secolul XVIII-lea, un guvern cu sprijinul regelui
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1806 () [Corola-website/Science/319712_a_321041]
-
Adam Mitchel Lambert (n. 29 ianuarie 1982, Indianapolis, Indiana) este un cântăreț, compozitor și actor american, devenit cunoscut datorită participării la concursul de talent "American Idol", unde s-a clasat pe locul doi. In 2014 Lambert a inceput un turneu alaturi de formatia Queen. În mai 2009 acesta a fost finalist la a opta ediție a concursului American Idol. În noiembrie 2009 a lansat
Adam Lambert () [Corola-website/Science/319801_a_321130]
-
baschet. Derulo a scris piese pentru artiști precum Diddy, Danity Kane, Donnie Klang, Sean Kingston, Cassie și Lil Mama de la 16 ani, a dorit să devină cântăreț solo. După ce a mers la școli de arte interpretative și și-a finisat talentul de dansator și cântăreț (plus că a jucat în producțiile de teatru "Ragtime" și "Smokey Joe's Cafe"), Derulo a câștigat marele premiu al emisiunii TV "Showtime at the Apollo". Derulo a fost descoperit de producătorul de muzică J. R.
Jason Derülo () [Corola-website/Science/319004_a_320333]
-
supraviețuit ocupația Nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost arestat de naziști și a fost rănit grav la frunte dar a scăpat și s-a refugiat în munți la partizani. Acolo și-a descoperit Petr Shelokhonov talentul de actor. I-i parodia pe Hitler și pe naziști în fața camarazilor săi partizani. Spectacolele lui ajutau la ridicarea moralului într-un moment critic în care partizanii luptau să supraviețuiască. Această experiență a accentuat caracterul sau plin de umilință și
Piotr Șelohonov () [Corola-website/Science/319036_a_320365]
-
trimis la o școală parohială unde profesorii au constatat că are o voce bună și l-au înscris în corul eparhial, unde a învățat să cânte. Tatăl său vitreg cânta la muzicuță și la ghitară și, dându-și seama de talentul artistic al fiului său vitreg, i-a dăruit ghitara sa. În perioada în care era elev, Petre a reușit să învețe singur să cânte la ghitară. În 1915, în vârstă de 17 ani, Petre se înscrie la școala de ofițeri
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
cărți, pentru că ele ar urma să schimbe milioane de vieți în bine și ar scăpa mulți oameni de suferințe. Visele și dorințele Anastasiei se conturează până la cel mai mic detaliu în cele mai neașteptate moduri. Megre, un simplu negustor fără talent în arta literară, pornește încă buimăcit de experiențele profunde trăite în taiga să le expună în cărți, care pe un parcurs de 10 ani ajung să fie o serie de 9 volume denumită "" Din prefață: "Anastasia a spus că aceste
Cedrii sunători ai Rusiei () [Corola-website/Science/319141_a_320470]
-
pop-rock bosniac și sârb. A fost născut în orașul "Sanski Most" din Bosnia și Herțegovina. A devenit vestit după ce a participat într-un show numit "Operacija Trijumf", în care a ocupat locul doi și care, fiind un show ce dezvolta talente muzicale, este popular în cinci țări balcanice (Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru și Șerbia). El a reprezentat Bosnia și Herțegovina la Concursul Muzical Eurovision 2010 cu melodia „Thunder and Lightning”.
Vukašin Brajić () [Corola-website/Science/319210_a_320539]
-
mai ales compoziții cu natură moartă, folosind în construcția tablourilor colaje alăturate sau suprapuse. Juan Gris s-a născut la 23 martie 1887 în Madrid, cu numele "José Victoriano González Pérez", fiu al unui negustor înstărit. Tânărul manifestă de timpuriu talent pentru desen și în anul 1902 intra la școala de arte ""Escuela de Artes y Manufacturas"" din Madrid. După doi ani, părăsește școală pentru a studia în atelierul lui José Moreno Carbonero, sub îndrumarea căruia, mai tarziu, va studia și
Juan Gris () [Corola-website/Science/319242_a_320571]
-
Cu toate acestea ea nu a urmat studii muzicale sau de actorie. În iunie 2010 ea a absolvit IGS Roderbruch Hannover, o școală secundară, unde a obținut diploma de Abitur (bacalaureat). Meyer-Landrut a decis să ia parte la concursul de talente "Unser Star für Oslo" ("Steaua noastră pentru Oslo"), un program de televiziune nou creat pentru a selecta intrarea Germaniei la Concursul Muzical Eurovision 2010 din Oslo. Concursul a fost organizat de radiodifuzorul public ARD și postul privat ProSieben, precum și de
Lena Meyer-Landrut () [Corola-website/Science/319247_a_320576]
-
Profitul ofertei publice inițiale de aproape 60 de milioane de dolari a fost folosit la transformarea 1&1 într-un grup de companii IT. Cumpărând acțiuni ale importantului furnizor de Internet Schlund+Partner în anul 1998, 1&1 a combinat talentul specific în vânzări și experiența în tehnologie cu unul dintre cele mai puternice și sigure centre de date ale Europei. 1999 1&1 își diversifica oferta de produse introducând Puretec, cel mai ieftin și sigur produs de găzduire web din
1amp;1 Internet () [Corola-website/Science/319244_a_320573]
-
și conducătorii ansamblului coral Givatron, care a inclus în repertoriul sau o parte din cântecele pe care le-a compus, cel mai cunoscut din ele fiind „Lean noshevet haruakh” („Încotro suflă vântul”), în două versiuni melodice. Nahum Heiman a cultivat talentele unor tineri cântăreți israelieni debutanți cum au fost Hava Alberstein (pentru care a compus între altele cântecul „Kemo tzemah bar” (Ca o plantă sălbatică), duo Haparbarim (cărora le-a scris primele cântece -„ At,ani veharuah” - „ Tu, eu și vântul”, „Ilu
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
20 aprilie 1939, fiind fiul Rebeccăi Soyer și a lui Simon Beagle. Trei dintre unchii săi au fost pictori renumiți: Moses, Raphael și Isaac Soyer. Beagle a crescut în Bronx New York și a absolvit Liceul de Știință Bronx în 1955. Talentul său a fost recunoscut de The Scholastic Art & Writing Awards și a primit o bursă la Universitatea din Pittsburgh pentru o poezie trimisă la sfârșitul liceului. A absolvit facultatea cu o diplomă în tehnici narative și, după ce a petrecut un
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]
-
și continuă să publice în principalele reviste din țară și străinătate, inclusiv noile reviste on-line. Recent, poetul s-a adaptat la noile medii de comunicare, creându-și un blog personal (absentul.blog.com) și un proiect de promovare a tinerelor talente din poezie (scoaladepoezie.blogspot.com). Oameni care i-au influențat viață și opera: Poeții Lucian Valea și Traian Chelariu, Cezar Ivănescu și Gheorghe Istrate, Nichita Stănescu și Mircea Ciobanu, Daniel Turcea; preoții Sofian Boghiu și Constantin Galeriu și toți cei
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
european”. Artele spectacolului sprijinite consecvent de instituția Centrului Cultural, promovează interculturalitatea materializată într-o suită de evenimente precum: În aria evenimentelor cu un caracter civic desfășurate sub egida Consiliului Județean Arad, se înscriu manifestările: De asemenea, și acțiuni ce recompensează talentul, creativitatea sau performanța: Începând cu anul 2008, Centrul a demarat noi proiecte convergente direcției strategice „educația artistică permanentă” și anume: Programul complex „Zilele Culturii Județului Arad” cu subproiectul „Școala de Vară” destinat tinerilor cu aptitudini vocaționale din localitățile județului - Chișineu
Centrul Cultural Județean Arad () [Corola-website/Science/315506_a_316835]
-
plăti cursurile de canto, interpreta a lucrat la restaurantul tatălui său, fiind chelneriță. La vârsta de cincisprezece ani interpreta a început să cânte alături de formația Tjalz Gissur. Pe parcursul anului 1994 Emilíana Torrini a participat la un concurs național de tinere talente numit "„Söngkeppni framhaldsskólanna”", pe care l-a câștigat interpretând șlagărul „I Will Survive” de Gloria Gaynor. În aceeași perioadă ea a colaborat cu grupul local Spoon, alături de care a cântat prin baruri, restaurante și a avut câteva apariții televizate. De
Emilíana Torrini () [Corola-website/Science/315562_a_316891]
-
a primit doar două mențiuni și Constantin Brâncuși trei mențiuni. Au rămas numeroase desene din anii de studii de la Școala de Belle Arte. Spre deosebire de Ștefan Luchian care nu avea abilitatea desenului, dar al cărui „"... geniu a biruit în ciuda lipsei de talent"” și spre deosebire de Ion Andreescu, care nu excela nici el ca desenator, Apcar Baltazar era încă de pe băncile școlii un desenator cu mână sigură, precisă și spontană. Era neîntrecut în redarea corpului uman și îndeosebi a corpului bărbătesc. Ca student, era
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
că „"... Baltazar citea cât mai mult, citea acasă, citea pe uliți, citea în tramvai și pretutindeni"”. El a putut suplini astfel lipsa studiilor în Occident datorită unor însușiri intelectuale deosebite. „"Intuiția lui în ale plasticii, atât de fină și acută, talentul lui înnăscut, modelat, împuternicit de muncă și concentrare, un fel de devinație firească și suprafirească, au umplut această lacună care pentru un altul ar fi putut fi dezastruoasă"”. Pictorul Baltazar a început activitatea publicistică în domeniul istoriei artei în anul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
istoriografia românească. Există mențiuni documentare făcute de către contemporanii pictorului, așa cum a fost Emil Gârleanu, care a amintit că Baltazar „"... ținea cu deosebire la pânzele mari; aproape nici nu scotea unele schițe și peisaje mici, cari însă dădeau măsura marelui său talent"”. Alexandru Tzigara-Samurcaș a menționat și el în revista "Convorbiri Literare": Se cunoaște că tematica istorică l-a preocupat din anii de studii la Școala de Belle Arte. Din scrisoarea adresată lui George Coșbuc din anul 1902, reiese că a realizat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sale ("Portretul mamei") și al bunicii ("Bunica"). În acuarelă/laviu a lucrat la subiecte mai complexe cum au fost "Tineri îmbrățișându-se, Pompier accidentat" (laviu), "Bătrân cu pipă" (laviu), "Marină" (laviu), etc. Pe lângă mulțimea de proiecte de artă decorativă unde talentul de grafician s-a manifestat cu predilecție, artistul a realizat ilustrații de carte, coperți, numeroase schițe de costum și proiecte de afiș, toate râmânând din păcate în fază de proiect. A rămas într-un mod impresionant preocuparea lui Baltazar pentru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și Apcar Baltazar, s-a purtat între anii 1907-1909 polemici contradictorii referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața românească" (Baltazar) și "Ordinea" (Dragomirescu sub pseudonimul Gealău&Rândea), unde pictorul a fost catalogat ca "... unul din pictorii noștri fără talent". Disputa a durat însă doar până la moartea artistului, deoarece în necrologul din revista patronată de Dragomirescu, a fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor de talent..." și că articolele sale erau "... limpezi, îndrăznețe, erudite, deși nu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pictorul a fost catalogat ca "... unul din pictorii noștri fără talent". Disputa a durat însă doar până la moartea artistului, deoarece în necrologul din revista patronată de Dragomirescu, a fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor de talent..." și că articolele sale erau "... limpezi, îndrăznețe, erudite, deși nu întotdeauna drepte." Criticul Vasile Florea a considerat că prin ilustrațiile pe care Baltazar le-a publicat în "Convorbiri literare", acesta a făcut un pas important pe calea modernizării expresiei, în comparație cu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]