21,512 matches
-
decât vântul de la apus, deoarece forțele socialismului au o superioritate covârșitoare asupra forțelor imperialismului”. împărtășind tuturor credința sa, formată în timpul „marșului cel lung”, și anume că voința omului poate învinge orice obstacol, Mao i-a combătut pe comuniștii care se temeau de imperialiști, supraapreciindu-le forța, mai ales cea economică: „Cantitatea mijloacelor naturale nu sunt [sic!] hotărâtoare, ci hotărâtoare sunt oamenii și sistemul social”. Țările occidentale mai dețin încă o superioritate economică, dar aceasta nu e decisivă în obținerea victoriei. „Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cei din urmă erau încurajați să nu se predea autorităților române, care s-ar fi purtat aspru cu ei, ci celor sovietice, de la care s-ar fi obținut asigurări că vor acorda un „tratament avantajos” acestor militari. Autoritățile române se temeau de posibilitatea ca militarii germani să se constituie în „bande de partizani”. Comandamentul sovietic a făcut presiuni asupra românilor să ia măsuri pentru prinderea soldaților germani aflați în libertate. La sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 1944, însăși Președinția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
număr era, după aprecierile sale, disproporționat de mic, față de toți cei care părăsiseră România în timpul regimului comunist. Ion Solacolu oferă două explicații, respectiv tema resimțită de cei care, după ce au fost supuși ani de-a rândul unui regim polițienesc, se temeau să acționeze împotriva regimului comunist și șantajul la care se preta constant Securitatea în cazul celor care aveau membri ai familiei rămași în țară. Explicația este parțial valabilă întrucât exilații care ajunseseră în Occident în primii ani după 1945 nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
social-democrații publicau lunar România muncitoare. Revista socială și politică a sindicaliștilor români în exil, sub conducerea lui Eftimie Gherman. Orientarea revistei s-a modificat treptat, în timp dobândind un caracter tot mai pronunțat de analiză istorică și socială. Revista aborda teme precum istoria mișcării muncitorești, situația din România și din celelalte țări centralși est-europene, oferind totodată o utilă rubrică de revistă a presei în care erau prezentate cele mai multe dintre aparițiile editoriale ale românilor din întreaga lume. La rândul lor, social-democrații grupați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Velicu. Deși centrată pe comunitatea evreiască din Paris, Cuvântul nostru aborda teme politice cum ar fi situația din România, interviuri cu personalități ale exilului românesc, Constantin Vișoianu sau profesorul Virgil Veniamin, precum și dezbateri privind viitorul Gărzii de Fier, căci se temeau că după eliberarea României va urma exterminarea evreilor. Biserica Ortodoxă din Paris a reeditat începând cu 18 iunie 1952 revista lunară Buciumul, o publicație care data încă din 1857. Scopul declarat al acestei publicații era să „exprime sentimentele comune ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
George Schöpflin, „Postcommunism: the Problems of Democratic Construction”, Daedalus, vol. 123 (1994), nr. 3, pp. 127-141; citatul se află la p. 127. 99 Unele dintre aceste probleme s`nt discutate de Daniel Barbu, Șapte teme de politică românească, 1997, ca „teme”. Ar trebui să remarcăm aici lucrările lui Thomas Carothers, Aiding Democracy Abroad: The Learning Curve, Carnegie Endowment for International Peace, Washington, 1999, și Dumitru Sandu, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999. Una dintre cele mai bune cercetări `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fapte și observații: Uneori elevii nu înțeleg explicațiile pe care le ofer eu dar înțeleg ce le spun colegii sau înțeleg dacă schimb modalitatea prin care explic. Când ajung în clasa a șaptea (de unde începe studiul chimiei) unii elevi se tem de orele de științe; cei cu note mici la alte disciplinele reale (matematică și fizică), chiar dacă pornesc „cu dreptul”, înțeleg, iau note mari la început, cu timpul abandonează pentru că sunt convinși că de fapt ei nu înțeleg nimic și iau
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
stilurilor de învățare, 4. crea sau dezvolta materiale didactice, 5. folosi astfel de strategii împreună cu alți colegi pentru a putea primi feed-back, 6. participa și prezenta astfel de strategii la activitățile de perfecționare. Bandura arată, de asemenea, că” oamenii se tem și au tendința de a evita situațiile dificile, în care cred că mecanismele lor de adaptare sunt depășite, dar în același timp, se implică în activități și au siguranță în ceea ce fac, dacă se cred capabili pe ei înșiși să
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
pe la ora 12 era neîncăpătoare”17. Un evreu, din primul război mondial, invalid de război a descris momentul arestării Într-o formă diferită. El s-a bucurat mult când polițiștii au năvălit În casa lui și au căutat teroriști evrei, temându-se tot timpul de cetățeni Înarmați, de germani - dar nu de polițiști români. Și când i s-a cerut să predea mitraliera cu care ar fi tras În armata română, a spus: „Sunt invalid din războiul 1916. Drept răspuns am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
un sergent În curte și strigă ca toți bărbații șevreiț să se ducă cu actele la Chestură, căci cine va fi găsit fără viza Chesturii, va fi Împușcat... Ușile Încep să se deschidă. Ies bărbații În curte. Nici unul nu se teme... Fiecare a luptat Într’un război, aici În România, pentru România... Din curtea noastră se pornesc nouă bărbați, din casa mea numai patru. Nici unul nu s’a mai Întors”21. Cu trecerea timpului, drumul spre Chestură se transforma Într-o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luat pantofii și, după câte se pare, i-a lichidat cu ajutorul casierului Gheorghe Ilie XE "Ilie, Gheorghe (casier)" . Ajutorul de șofer Nicolaie Mândru XE "Mândru, Nicolaie (taxator)" și cei doi colegi ai săi au hotărât să părăsească garajul, „deoarece mă temeam să nu vină jandarmi și cu Poliția să ne găsească cu evreul ascuns În cauciuc”. Aceasta nu era adevărata cauză a hotărârii lor de a părăsi garajul, cum au făcut și alții, deoarece evreul nu mai era În viață. Cei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și dimpreună cu mine i-am scos afară”. Unul dintre evrei a Încercat, după spusele lui, să-l mituiască: „S-a trântit jos, mi-a sărutat picioarele dimpreună cu alții rugându-mă să nu-i predau la Poliție că se tem să nu fie omorâți. Altul a vrut să-mi dea o sumă de bani șperț pentru acest motiv”. Maiorul nu s-a lăsat convins și nu a acceptat să fie corupt, „pentru că știam că aceștia nu au de ce să fie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pretind că au ripostat deoarece evreii au omorât doi soldați germani. Cauzele participării soldaților români la acest măcel n-au fost specificate În raport, Însă nici nu era necesar. Siguranța, forțele normale de poliție, Prefectura și chiar Armata s-au temut Încă de atunci de reacția previzibilă a lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" cu privire la faptul că un oraș românesc devenise un teren de masacru fără ca autoritățile să păstreze un control deplin asupra evenimentelor. Când șeful serviciului de salubritate al Primăriei din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ce i-a stat În putință să rămână lângă băiețelul său. În curtea Chesturii a refuzat să se elibereze fără el, și noaptea aproape că s-a sacrificat pentru a rămâne cu el: „Neuitate vor fi aceste numărători, când mă temeam că această numărătoare să facă ca nu cumva să fiu despărțit de băiatul meu, el fiind trimis Într’un vagon iar eu În altul. Câte lovituri ne-a costat faptul de a fi Împreună, nici nu mai știam, dar am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
iar planificatorii pogromului pierduseră situația de sub control. Antonescu XE "Antonescu, Ion" a permis Marelui Stat-Major să planifice răzbunarea, dar a fost surprins de proporțiile ei. Cei care au răspuns de punerea ei În practică au Înțeles schimbarea de direcție și temându-se de furia Conducătorului, XE "Antonescu, Ion" și-au modificat În mod corespunzător, retroactiv, rapoartele pentru a le pune de acord cu concepția Conducătorului XE "Antonescu, Ion" (vezi infra). Antonescu a făcut aluzie, pentru cei care l-au Înțeles, că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mai apucat, Înaintesă moară, să spună „Șema Israel”, a acționat potrivit credinței sale - „Cei ce iubiți pe Domnul, urâți răul; Domnul păzește sufletele cuvioșilor lui; din mâna păcătosului Îi va izbăvi pe ei” (Psalmii 96.11). El nu s-a temut să urce dealul cimitirului, cu toate că a văzut măcelul În cartier, camioanele și căruțele primăriei Încărcate cu morți și pe vecinii lui români năpustindu-se asupra cadavrelor, și a Încercat cu slabele sale forțe să-i onoreze pe cei uciși cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
slabele sale forțe să-i onoreze pe cei uciși cu o Înmormântare conform tradiției evreiești și să-i consoleze pe tinerii siliți să servească drept gropari. Numai cine a trăit cu credința că „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul” (Psalmii 117.6) putea să se comporte asemenea lui. El nu știa că soldații români care au participat la pogrom nu erau oameni. El a trăit ca un sfânt și a murit ca
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
groapă lungă de 20 de metri, aproape plină cu cadavre, și 10-15 tineri evrei din localitate cărora li s-a ordonat să șadă pe iarbă: „M-am dus la ei, i-am mângâiat fiindcă erau Înspăimântați de spectacol - ba se temeau că la terminarea transportului de cadavre Îi va Împușca și pe ei”229. S-a apropiat de groapa comună, În ciuda mirosului insuportabil. Deodată a auzit din groapă pe cineva care striga „mor, mor”, și cerut tinerilor evrei să-l scoată
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dar cu multă frică reușeau să strecoare vreo sticlă. Acestor țărani le era interzis să aducă apă spre a o da șvinde - n.m.ț Însetaților din vagoane”25. Ceea ce acest jandarm a uitat să adauge este că țăranii s-au temut de el și de camarazii săi, care primiseră ordin să Îndepărteze pe oricine va Încerca să se apropie de tren și să vândă apă evreilor - la nevoie, chiar să tragă În el. „Civilii care dau apă șo facț pe riscul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Sculeni XE "Sculeni" aduși În plasa lui: „În fața subsemnatului nu am văzut să se fi executat, să se fi omorât nici un cetățean evreu sau de altă origine”, a afirmat și-a amintit 6. Și avea, Într-adevăr, de ce să se teamă. Gașpar XE "Gașpar, Aurel" și-a amintit doar că „fără știrea lui” au fost executați la marginea târgului Copou câțiva evrei care fuseseră prinși pe drumuri. Într-adevăr, jandarmii din satele județului Iași - și Îndeosebi În plasele care se Învecinau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
faptele Diviziei 14 În afara Iașiului au dus la dezvăluiri uluitoare legate de imaginea Armatei, care sacrificase atât de mult În război pentru a elibera români și pământuri românești de sub ocupație străină. Aceste dezvăluiri s-au făcut neintenționat, Întrucât mulți ofițeri, temându-se să nu fie judecați, și-au deschis inima și gura În fața anchetatorilor, descriind pe scurt ce au făcut alții, și nu ei. Tabloul care s-a creat era mult mai complex decât Încercările ridicole a doi ofițeri superiori, Stăvrescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
i-ar fi fost spartă, fiii și rudele sale n-au fost ucise, În plus, și el, ca și Iacob XE "Iacob" , a refuzat să semneze mărturia depusă la Yad Vashem XE "Yad Vashem" . Se pare că amândoi s-au temut de consecințele juridice care ar fi decurs de pe urma semnării depozițiilor. Nu putem decât să conchidem că cei doi conducători ai evreilor din Iași s-au bucurat de protecție, ei și familiile lor, și n-au avut nimic de suferit. Dar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
complicat din punctul de vedere al coordonării versiunilor În ochii autorităților civile, militare și polițienești. Nu toate autoritățile cunoșteau secretul planului, și nu toate au reacționat așa cum se cerea atunci când și-au dat seama de proporțiile masacrului. Unii s-au temut de consecințe; au fost unii care au Încercat să arunce răspunderea asupra altora; iar altora nu li s-a Împărtășit din timp secretul pogromului și au raportat despre pregătirile pe care le-au observat și despre unele acțiuni suspecte care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dacă e nevoie, și este nevoie ca de aer, dacă vrem să mai salvăm ceva. "Nu dărâmați această stradă, sau această casă". Dau exemplul lui Andrei Pippidi, cu articolele sale săptămânale excelente tocmai din "Dilema". A.P. Să știți că mă tem că articolele nu au avut nici un efect concret. Trebuie să ne obișnuim cu ideea că oricât am clămpăni noi prin reviste, prin ziare, la televiziune despre subiectul ăsta, și oricât ne-am declara nefericirea, cei care decid ori nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din casa bunicilor, acolo am văzut, tot vara, cerul foarte înstelat în serile târzii, și via frumoasă. Dar nu despre mine vorbim acum. Te întreb, simplu și direct: de ce poezia? M. C. De ce poezia? Dintr-un motiv foarte precis. Mă tem că am spus de prea multe ori asta, dar spun din nou: mama mea era mare iubitoare de poezie, avea ca instrucție doar școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]