20,296 matches
-
identifica linia de unire a râurilor este o culoare ușor schimbată a apei în lumina soarelui prin care trecem și ajungem fără complicații pe Amazon. Privesc în urmă de Nanay nici nu am auzit vreodată în timp ce de mic copil am visat la Amazon și totuși greu de zis care este unul și care e celălalt. Activitățile șamanice s-au încheiat până una alta și ne bucurăm cu toții să petrecem câtva timp în normalitate. Ceremoniile cu Jorge au fost ceva special și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
funcționează filmele ? Dacă le vezi așa cum trebuie adică la cinema, fără întreruperi , filmele ți se întîmplă. întîmplările din ele rămîn întipărite în programul zilei tale, undeva între celelalte întîmplări pe care le-ai trăit și cele pe care le vei visa la noapte. Nici cărțile (care necesită operația de transformare a cuvintelor în imagini și întîmplări), nici teatrul (unde ți-e mai greu să pierzi conștiința civilizatoare a faptului că urmărești un joc), nici muzica pop (extrem de puternică, dar fără bonusul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la ele. De ce ar trebui, deci, să distingem între ele ? Ei bine, un răspuns foarte bun la întrebarea asta ne e dat tot de un film comercial (comentat în aceste pagini), desenul animat Ratatouille. Personajul principal e un șobolan care visează să ajungă mare bucătar. Frații lui șobolani tot încearcă să-i explice că mîncarea e un simplu combustibil pe care ți l poți lua foarte bine și din gunoi, iar el insistă că nu-i totuna de unde-ți iei combustibilul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Sunshine (nominalizată la Oscar pentru cel mai bun film), o familie din Albuquerque tata, mama, băiatul, fetița, bunicul, unchiul călătorește, cu multe eforturi și peripeții, pînă în California, pentru un concurs de Miss pe care fetița (care are șapte ani) visează să-l cîștige. Concursul se dovedește a fi o afacere sinistră, setată la cote everestiene de ambiție și profesionalism și, pe lîngă toate mini-Miss-ele alea cu nume gen Charisma, programate pentru performanță, optimizate genetic, androidizate, fetița noastră (Abigail Breslin) pare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
trăit, după cum e suficient să citești un roman de-al ei ca să-ți dai seama că, din adîncul ei de provincie și de virginitate, a văzut viața cu o claritate la care cei mai mulți dintre noi, cei de azi, nici nu visăm. Dar Jane n-a fost făcut pentru cei cărora le place s-o citească pe Austen, ci pentru cei cărora le plac romanțele de epocă în care tineri bine îmbrăcați își aruncă priviri tot mai arzătoare la serate literare, pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
povestea asta de dragoste a transformat-o pe Austen într-o mare scriitoare, ceea ce (chiar admițînd că a existat o asemenea poveste) nu este adevărat. Ceea ce a transformat-o într-o mare scriitoare este efortul ei permanent de clarificare morală. Visez la un film despre Jane Austen în care să simt acest efort. Sau măcar la unul în care s-o văd cum prepară falca aia de vacă umplută cu găluște. Dilema Veche, noiembrie 2007 Transportați Lumea Nouă/Nuovomondo (Italia, 2007
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe care-l obține și Renoir în Regula jocului (1939 : un alt carusel al plăcerilor suspendat pe muchia războiului) și care lipsește, de exemplu, dintr-un film ca Marie Antoinette, unde Sofia Coppola, în loc să păstreze distanța critică, pare să se viseze, vulgar, în locul reginei. Menzel păstrează distanța critică și nu-și sentimentalizează eroul ; îl vede așa cum e ca pe un dop de șampanie aruncat încolo și încoace de valurile istoriei. și totuși am sentimentul că Menzel, cu toată sensibilitatea sa delicată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a reinventat pe bărbier și pe plăcintăreasă, făcînd din ei doi ciudați chic din familia celui mai frumos personaj al său, Edward Mîini-de-foarfece. Asta se poate constata cel mai bine în secvența în care plăcintăreasa care-l iubește pe bărbier visează că e la mare cu el și cu orfanul dickensian (Edward Sanders) pe care l-au adoptat : sînt ciudați, sînt chic, sînt o familie burtoniană ideală. Chiar asta-i una dintre bube. Monstruozitatea personajelor lui Burton, oricît ar fi de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Război în sînul Mafiei) e noir ca la carte plasat în anii 30 și mult îndatorat, prin personaje și dialoguri, părintelui literar al genului, Dashiell Hammett. The Hudsucker Proxy O Brother, Where Art Thou (Marea hoinăreală) pare ceva ce-au visat după ce-au văzut de vreo 20 de ori la rînd Sullivans Travels (1941), o mare comedie picarescă plasată pe fundalul Marii Crize economice și realizată de eroul lor, Preston Sturges. Intolerable Cruelty (Dragostea costă !) e o altă comedie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Richard Yates, în regia lui Sam Mendes , ea are o serie de meciuri crîncene cu Leonardo DiCaprio, care joacă rolul soțului ei. Acțiunea se petrece în America anilor 50. El lucrează în departamentul de vînzări al unei firme, deși cîndva visase să facă ceva creativ la Paris. Ea e casnică, deși își dorise să fie actriță. Amîndoi privesc cu dispreț conformismul suburbiei prospere în care trăiesc, dar nu pot evada sau cel puțin așa preferă să creadă soțul din cauza celor doi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
din Africa și nu-i neglijați pe boșimani!” Acestea au fost cuvintele care m-au marcat și m-au făcut să merg în Africa. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a oferit harul să gust din această frumoasă lucrare la care visam de când eram copil. Am fost foarte impresionat de o istorioară pe care am auzit-o la un program muzical, acum patruzeci de ani în comunitatea mea natală, și pe care o voi prezenta în continuare, care m-a făcut sa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de când eram copil. Am fost foarte impresionat de o istorioară pe care am auzit-o la un program muzical, acum patruzeci de ani în comunitatea mea natală, și pe care o voi prezenta în continuare, care m-a făcut sa visez la a merge în misiune pentru Dumnezeu până la marginile pamântului. Și nu uitați Cuvântul Domnului din Isaia 49,6: ,,De aceea, te pun să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului!” CAPITOLUL 10 CATARAGOZO, zis “Colț de piatră
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de o tablă. Dânsul a fost profesor 2-3 ani și îi plăcea ca și noi să fim tratați precum copiii. Rar ținea cont de vreo propunere a membrilor comitetului. Singurul lucru care mi-a plăcut la el a fost că visa lucruri supranaturale, însă de multe ori exagerate. Dorea să ne punem ținte înalte, un lucru bun, însă foarte greu îl făceam să cedeze și să punem în aplicare planuri realizabile. Am fost primul din comitet care am încercat să-i
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
agricultorii, pădurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legătură. Aveau însă o legătură cu scopul tăinuit al experimentului Berevoiesti - păstorit, între alții, de Ion Iliescu, (ministru pentru problemele tineretului), Vasile Vacaru, Virgil Măgureanu și alții. Crearea omului nou, visat de Ceaușescu, care urma să apară în matcă Argeșului scornicist. V. V. Caramelea avertiza într-un studiu din 1972 că omul nou nu putea fi creat decît prin: "Distrugerea dirijata a valorilor tradiționale ale poporului român(...) Dirijind apoi, în sensul dorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mamă-sa îi cam bolnavă și îl îndemnă să adoarmă căci îi va povesti mâine pe îndelete ce și cum. Se dezbrăcă încetișor , ascultând sforăitul lui Ghiță care adormise din nou și se culcă cu spatele la bărbatu-său. A adormit și visează cum un stol de ciori se așează pe umerii ei, ea le alunga dând din mâini dar tot nu scăpa de ele. Se trezește și se mută în alt pat și se gândi că trebuie musai să-l întâlnească pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în bătaie pe Costache...nu-mi mai trebuie, mai ales că lumea spune că toți o să trecem la colhoz, eu abia pot face față la ce avem noi de drept, și cu munca și cu dările...apăi află că îi visez mereu pe tata Ion și mama Ruxanda, cum mă mustră în vis că le-am călcat dorința lor...vreau să mă spăl de păcatele astea, Marițo, înțelege-mă...te-am ascultat atunci ca soră mai mare , da’ acuma nu mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
duminicilor, pentru a-mi spori zestrea spirituală. Uneori, în serile cu lună plină, când mă aflam la umbra protectoare a viei noastre, treceam și la cititul la lumina lunii. La cei aproape 16 ani ai mei creșteam înalt, puternic și visam viața în roz, fără evenimente nedorite. E o fericire să fii tânăr, să ai atâtea speranțe și să lupți pentru realizarea acestora. Marea mea reușită n-a trecut neobservată de cei care răspundeau de desfășurarea vieții din sat, adică de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
față problemelor de ordin material. Colonelul îmi explică faptul că la un liceu militar totul este gratuit și că nu mi se cere decât să învăț ca la normală și să mă încadrez disciplinei militare. Refuz și-i spun că visez să fiu învățător într-un sat uitat de lume și de Dumnezeu, unde să nu dau seamă nimănui și că eu nu mă văd trăind la ordin și cu mâna la chipiu în fața superiorilor. Colonelul stăruie dar eu nu renunț
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
câteva sute de normaliști nu s-ar fi putut desfășura ritmic, normal, precum un harnic stup de albine. Era ultimul an de studii după care, cu numeroase probe și examene urma să obțin diploma de învățător calificat, ca educator, așa cum visasem și cum îmi dorisem. În anul anterior, la examenul general pentru diploma de învățător, datorită unor controverse iscate între președinții de comisie din centrele Iași și Galați, pentru absolvenții școlii din Bârlad a fost un adevărat dezastru! Majoritatea candidaților din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lângă mine și momentan nu-mi dau seama de situația reală. Copiii îi spuseseră că „A venit nenea Alixandru”. Deși mă vedea, nu-i venea să creadă că sunt eu și de aceea a dat să mă trezească. Eu tocmai visam că eram în Basarabia, înconjurat de ruși și o întreb ce mai caută și ea aici? Mă scol, merg la casa copilăriei mele, vin și ceilalți ai noștri, discutăm la rece situația gravă în care ne aflăm ca popor, ne
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
savurez și apoi mănânc din bunătățile pregătite de mama. În acest fel, obosit și fericit de veștile primite, mă culc cu o oră înaintea sinistrului cutremur. În prima fază a cutremurului nu m-am trezit și mi se părea că visez cutremurul. Dar în final mă trezesc legănat și zdruncinat, aud zgomote și trosnituri ale casei, încât abia atunci am priceput realitatea și m-am tras instinctiv spre unghiul făcut de cei doi pereți ai casei, unde se afla patul. Icoana
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
copil nevinovat să se bucure de prezența în viitor a tatălui protector, a fost hărăzit ca eu să nu trec pragul acestei lumi, într-o vreme când foarte ușor se putea trece în veșnicie. Încă din anii premergători războiului, am visat de multe ori că luptam pe front și cădeam rănit, că-mi reveneam, dar niciodată n-am visat că mor... și așa s-a întâmplat, urmând să mă bucur de cel mai mare dar al omului și al omenirii: VIAȚA
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu trec pragul acestei lumi, într-o vreme când foarte ușor se putea trece în veșnicie. Încă din anii premergători războiului, am visat de multe ori că luptam pe front și cădeam rănit, că-mi reveneam, dar niciodată n-am visat că mor... și așa s-a întâmplat, urmând să mă bucur de cel mai mare dar al omului și al omenirii: VIAȚA! Atunci situația noastră ca țară beligerantă era cum nu se poate mai grea și mai dezastruoasă! Linia frontului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cât am fost director la Școala Generală nr.2. Ieșeam în oraș și nu vedeam, nu observam nimic în jurul meu, soția făcându-mă atent să răspund la salutul celor care mă întâlneau. Dormeam foarte puțin și chiar și atunci, mă visam cu o groază de lucrări pe care trebuia să le corectez și mă trezeam cu dureri în ceafă. Mă simțeam bolnav, surmenat, obosit, ajunsesem într-o stare gravă, dar obișnuit să muncesc, nu m-am îndurat să-mi las elevii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
orizont tot mai larg de cunoaștere, până s-a apropiat și ziua revenirii Marianei acasă. Nu știam la ce oră va sosi. Era încă dimineață, cam pe la șase, dormeam profund - vorba lui I. Creangă, „dormea și patul sub mine”, și visam că eram la Londra... Mă culcasem cu gândul acolo - aud ciocănituri în ușă, dar credeam - în vis - că cineva ciocănea la ușa unui londonez - vecin cu mine - pentru ca el, vecinul meu din vis să plece undeva și mă întrebam de ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]