189,597 matches
-
dintre cele două echipe numindu-se "Birmingham Derby". Odată cu retrogradarea lui West Brom și Birmingham din sezonul 2005-2006, în sezonul următor Villa a fost singura echipă din centrul Angliei care evoluează în Premier League. Multe programe de televiziune au inclus referințe la Aston Villa în ultimele decenii. În serialul "Porridge", personajul Lennie Godber este un suporter al Aston Villa. În primul episod din serialul "Yes Minister", Jim Hacker spune că trebuie să plece mai devreme pentru a o vedea pe Villa
Aston Villa FC () [Corola-website/Science/309975_a_311304]
-
XHTML, vă selecta valoare atributului codice 40 a primului element codice 22 care are atributul codice 21 definit ca având valoarea codice 38, pentru un document cu un element codice 44 de cel mai înalt nivel care are și atributul codice 45 setat ca fiind codice 46. Referință către un atribut al unui element de cel mai înalt nivel din primul predicat nu afectează nici contextul altor predicate și nici localizarea pasului respectiv. Ordinea predicatelor este totuși importantă. Fiecare predicat 'filtrează' pasul unei locații node-set pentru nodul selectat
XPath () [Corola-website/Science/309994_a_311323]
-
intitulat "The Scary Door", o pastișă ce parodiază "Zona crepusculară". Printre referirile la Star Trek se numără utilizarea de efecte sonore din seria clasică a acestui serial, de exemplu la orice ușă automată, și unele dispozitive electronice. Există și multe referințe la Star Trek: The Next Generation, precum Insula Commandorul Riker, și învierea hologramelor din Holoșopron, inclusiv cea a profesorului Moriarty. Există și numeroase referiri la povestirea lui Kurt Vonnegut Jr., "Welcome to the Monkey House", prin introducerea cabinelor de sinucidere
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
fervent comentator al învățăturilor christice, în sensul lor social, pacifist și nemediat de vreo putere lumească. Ideile sale despre rezistență nonviolentă, expusă în opere ca "„Împărăția lui Dumnezeu este cu tine”" , vor avea un profund impact asupra unor personalități de referință din secolul al XX-lea, printre care Gandhi și Martin Luther King Jr. Mulți dintre membri familiei Tolstoi și-au dedicat timpul liber literaturii. Contele Aleksei Konstatinovici (1817 — 1875) a fost curtean dar și unul dintre cei mai populari poeți
Familia Tolstoi () [Corola-website/Science/310062_a_311391]
-
Lucrarea profesorului Carlo Tagliavini este singura introducere în lingvistică și în filologia romanică de largă circulație în lume care acordă limbii române un spațiu vast, egal cu al celorlalte limbi romanice, renunțând la prezentarea ei ca simplu termen comparativ, de referințe generale”. „O asemenea perspectivă în problematica românească nu putea veni decât din partea unui romanist profund cunoscător al limbii române, așa cum, între romaniști, puțini mai sunt”. (Alexandru Niculescu, p. V) O secțiune importantă și care constituie partea finală a lucrării o
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
la dispoziție. Primele înregistrări scrise privind apariția sifilisului în Europa au apărut în 1494/1495 în Napoli, Italia, în timpul invaziei franceze. Datorită răspândirii sale odată cu revenirea trupelor franceze, acesta a fost inițial cunoscut sub numele de „boala franceză”, așa cum specificau referințele tradiționale. În 1530, denumirea de „sifilis” a fost utilizată pentru prima dată de către medicul și poetul italian Girolamo Fracastoro ca titlu al poemului său latin în hexametru dactilic, care descria ravagiile produse de această boală în Italia. Din punct de
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
Eroilor Comsomoliști" este aplicată o placă cu textul: "Eroilor Comsomolului Leninist", la împlinirea a 50 de ani de la dezvelirea monumentului. În anul 2010 a început o campanie de presă împotriva demontării și translatării Monumentului "Eroilor Comsomoliști" (1959), au apărut ample referințe și dezbateri în ziarele: Capitala, Ziarul de Gardă, Timpul, Comunist, precum și pe canalele internautice (bloguri, pagini private, twitter). Este prima discuție amplă, aplicată și multilaterală despre sculptura monumentală de la căderea regimului comunist încoace. Tot în 2010 Intreprinderea de Stat Poșta
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
Relativitatea restrânsă ( sau teoria restrânsă a relativității) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că toate mișcările uniforme sunt relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că toate mișcările uniforme sunt relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine definită (nu există sistem de referință privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a evidenția acest lucru, Einstein nu s-a oprit la a lărgi postulatul relativității, ci a adăugat un al doilea postulat: acela că toți observatorii vor obține aceeași valoare pentru
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite cantități relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut, pe
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
incredibile din două presupuneri simple bazate pe analiza observațiilor. Un observator care încearcă să măsoare viteza de propagare a luminii va obține exact același rezultat indiferent de cum se mișcă componentele sistemului. Principiul relativității, care afirmă că nu există sistem de referință staționar, datează de pe vremea lui Galileo Galilei, și a fost inclus în fizica newtoniană. Însă, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, existența undelor electromagnetice a condus unii fizicieni să sugereze că universul este umplut cu o substanță numită "eter", care
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
secolului al XIX-lea, existența undelor electromagnetice a condus unii fizicieni să sugereze că universul este umplut cu o substanță numită "eter", care ar acționa ca mediu de propagare al acestor unde. Se credea că eterul constituie un sistem de referință absolut față de care se pot măsura vitezele. Cu alte cuvinte, eterul era singurul lucru fix și nemișcat din univers. Se presupunea că eterul are niște proprietăți extraordinare: era destul de elastic pentru a suporta unde electromagetice, iar aceste unde puteau interacționa
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
explicat, deoarece Pământul era pe orbită în jurul Soarelui. Soluția elegantă dată de Einstein avea să elimine noțiunea de eter și de stare de repaus absolută. Relativitatea restrânsă este formulată de așa natură încât să nu presupună că vreun sistem de referință este special; în schimb, în relativitate, orice sistem de referință în mișcare uniformă va respecta aceleași legi ale fizicii. În particular, viteza luminii în vid este mereu măsurată ca fiind "c", chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
dată de Einstein avea să elimine noțiunea de eter și de stare de repaus absolută. Relativitatea restrânsă este formulată de așa natură încât să nu presupună că vreun sistem de referință este special; în schimb, în relativitate, orice sistem de referință în mișcare uniformă va respecta aceleași legi ale fizicii. În particular, viteza luminii în vid este mereu măsurată ca fiind "c", chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu viteze diferite, dar constante. Einstein a spus că toate consecințele
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
de mecanica newtoniană atunci când vitezele relative se apropie de viteza luminii. Viteza luminii este atât de mult mai mare decât orice viteză întâlnită de oameni încât unele efecte ale relativității sunt la început contraintuitive: Teoria relativității depinde de "sisteme de referință". Un sistem de referință este o perspectivă observațională în spațiu în repaus sau în mișcare uniformă, de unde se poate măsura o poziție de-a lungul a 3 axe spațiale. În plus, un sistem de referință are abilitatea de a determina
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
vitezele relative se apropie de viteza luminii. Viteza luminii este atât de mult mai mare decât orice viteză întâlnită de oameni încât unele efecte ale relativității sunt la început contraintuitive: Teoria relativității depinde de "sisteme de referință". Un sistem de referință este o perspectivă observațională în spațiu în repaus sau în mișcare uniformă, de unde se poate măsura o poziție de-a lungul a 3 axe spațiale. În plus, un sistem de referință are abilitatea de a determina măsurătorile evenimentelor în timp
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
relativității depinde de "sisteme de referință". Un sistem de referință este o perspectivă observațională în spațiu în repaus sau în mișcare uniformă, de unde se poate măsura o poziție de-a lungul a 3 axe spațiale. În plus, un sistem de referință are abilitatea de a determina măsurătorile evenimentelor în timp, folosind un 'ceas' (orice dispozitiv de referință cu periodicitate uniformă). Un eveniment este un lucru căruia i se poate asigna un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
în repaus sau în mișcare uniformă, de unde se poate măsura o poziție de-a lungul a 3 axe spațiale. În plus, un sistem de referință are abilitatea de a determina măsurătorile evenimentelor în timp, folosind un 'ceas' (orice dispozitiv de referință cu periodicitate uniformă). Un eveniment este un lucru căruia i se poate asigna un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu un sistem de referință: este un "punct" în spațiu-timp. Deoarece viteza luminii este constantă în teoria
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
a determina măsurătorile evenimentelor în timp, folosind un 'ceas' (orice dispozitiv de referință cu periodicitate uniformă). Un eveniment este un lucru căruia i se poate asigna un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu un sistem de referință: este un "punct" în spațiu-timp. Deoarece viteza luminii este constantă în teoria relativității în orice sistem de referință, impulsurile luminoase pot fi folosite pentru a măsura neambiguu distanțele și a da timpul la care evenimentele au avut loc pentru ceasul
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
este un lucru căruia i se poate asigna un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu un sistem de referință: este un "punct" în spațiu-timp. Deoarece viteza luminii este constantă în teoria relativității în orice sistem de referință, impulsurile luminoase pot fi folosite pentru a măsura neambiguu distanțele și a da timpul la care evenimentele au avut loc pentru ceasul sistemului, deși lumina are nevoie de timp pentru a ajunge la ceas după ce evenimentul a trecut. De exemplu
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
după ce evenimentul a trecut. De exemplu, explozia unei petarde poate fi considerată un "eveniment". Putem specifica complet un eveniment prin cele patru coordonate spațiu-timp: Momentul la care a avut loc și locația spațială în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S. În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință. Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S', ale cărui axe spațiale și ceas
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
explozia unei petarde poate fi considerată un "eveniment". Putem specifica complet un eveniment prin cele patru coordonate spațiu-timp: Momentul la care a avut loc și locația spațială în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S. În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință. Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S', ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
spațiu-timp: Momentul la care a avut loc și locația spațială în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S. În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință. Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S', ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mișcă cu o viteză constantă formula 2 în raport cu S în jurul axei formula 3
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S. În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință. Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S', ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mișcă cu o viteză constantă formula 2 în raport cu S în jurul axei formula 3. Deoarece nu există sistem de referință absolut în teoria relativității
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
al doilea sistem de referință S', ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mișcă cu o viteză constantă formula 2 în raport cu S în jurul axei formula 3. Deoarece nu există sistem de referință absolut în teoria relativității, conceptul de "în mișcare" nu există în sens strict, întrucât toate sunt mereu în mișcare în raport cu alte sisteme de referință. Să definim evenimentul de coordonate spațiu-timp formula 4 în sistemul S și formula 5 în S'. Atunci transformările
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]