19,017 matches
-
pe criterii de preferințe și priorități; o analiză a posturilor sub aspectul gradului lor de atractivitate, de oferire a unor statute sociale de mai mare (sau mai mic) prestigiu prin pregătirea solicitată, locul în ierarhia posturilor, responsabilitatea și gradul de autonomie oferit, nivelul de salarizare și stimulentele (materiale și morale) prevăzute etc. Pe această bază se va putea elabora o analiză a atașamentului potențial al personalului față de post, a stabilității latente (sau a dorinței latente de a părăsi postul sau chiar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Reed. "Pentru cele mai multe, Moreau a utilizat modalități tradiționale de a organiza tablourile sale, dar organizarea este adesea insidios subminată de detalii simbolice puternice care au devenit centre independente de energie. [...] Picturile lui Moreau par să permită un mare grad de autonomie, deși acestea sunt, de obicei, constrânse de către un ferm, dar cu toate acestea bizar și abstrus aranjament imaginar"52. Chiar într-un context narativ pe care-l revendică pictura lui Moreau, "narațiunea", ca și în cazul romanului lui Gustave Flaubert
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fața par cufundate în somn, un somn care ia un aspect letal. Umanitatea proiectată într-un cosmos închis oricărei explicații pare la rândul ei prizoniera angoasei. Trupurile sunt purtate într-un turbion care nu le permite nici cea mai mică autonomie, nu le oferă niciun punct de sprijin. În opinia lui Schorske, viziunea klimtiană asupra universului "ca energie oarbă într-un ciclu nesfârșit și fără sens al reproducerii, iubirii și morții"99 este schopenhaueriană. Două personaje, un bărbat și posibil o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
denumită "Art Nouveau". Unul dintre argumentele sincronizării lui Paciurea cu "Modern-Style"-ul, ar fi, după opinii ce au răsunat la noi după cele două războaie, nevoia de a extrage sculptura din circuitul ei social, dorința de a-i acorda deplina autonomie, înțeleasă în sensul ideologiei burgheze ca "des-tematizare". Experiența lui Paciurea nu demonstrează însă aceste tendințe. În cazul Madonei Stolojan, Paciurea întreprindea o aventură contradictorie în sine, funcționalizând în scopuri practic precise bizantinismul și schemele lui lipsite de funcționalitate"205. La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedere, Paciurea s-ar plasa fără dubiu în contextul modernității, mai aproape de un Brâncuși. Spre deosebire de pictura simbolistă, sculptura lui nu este narativă. El elibereaza imaginile sale din narațiunile iconografice care preced opera simboliștilor. Prin respingerea acestui sens vechi, Paciurea restabilește autonomia himerelor față de originea lor culturală. Aceasta, în opinia mea, este gestul fundamental modernist al lui Paciurea: (...) Aceste himere nu mai exprimă o semnificație clară pentru aer, pământ și apă, ci refac ambiguitatea eternă a acestor elemente primordiale ale lumii noastre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care se reia tema, devine astfel semnificativă, fiind dublată de afirmarea necesității unei deschideri instituționale, și în aceasta constă mesajul revoluționar cu accente secesionist-utopice al manifestului. Se va putea vedea că artiștii ruși, precum Dobujinski, nu au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale simbolismului polonez, poet, romancier, critic de artă, nota decadentă în cazul său fiind potențată și de profesarea "satanismului" estetic la modă în cercurile franceze și pe care Huysmans îl imortalizează în romanul său, Liturghia neagră. În Polonia, revendicarea unei autonomii artistice în raport atât cu puterea politică, cât și cu tradiția narațiunii istorice, apare odată cu înființarea, în 1887, de către Przybyszewski împreună cu Stanislaw Wyspiański, revistei de artă și literatură Zycie (Viața), revista mișcării "Nova Polska" (Noua Polonie). Opera lui Przybyszewski reflectă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lume demonic-ensoriană a măștilor, diferența dintre grimasă și mască se estompează, totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul monden al convențiilor și ipocriziei, ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viață și lume este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase de produse cu note de eleganță și accente clasice mai mult decât de fantezii temporare. Privind serviciile, acești oameni inovatori se manifestă Împotriva birocratismului și complicațiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă acumulare de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, În mod esențial, un moment de bucurie procurat de spectacolul plăcerii Încercate de copii. Faza III este universul În care prevalează „consumul-iubire", consumul sărbătoare al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
participativă”: cum să participe populația, care este subiectul dezvoltării sociale, la proiectarea și evaluarea programelor de dezvoltare socială. În centrul reformei statului stau două tendințe de schimbare: trecerea de la administrarea prin aplicarea legislației la administrarea pe programe, cuplată cu descentralizarea. Autonomia administrației locale și activizarea sa în analiza propriilor probleme și dezvoltarea unor programe, inclusiv prin mobilizarea resurselor locale, au dus la un nou mod de administrare. Guvernul a început să adopte tot mai mult finanțarea pe programe. Programele de soluționare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dreptul lucrătoarelor la protecția maternității (art. 8), dreptul la protecția sănătății (art. 11), dreptul la securitate socială (art. 12), dreptul la asistență socială și medicală (art. 13), dreptul de a beneficia de servicii sociale (art. 14), dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității (art. 15), dreptul familiei la protecție socială, juridică și economică (art. 16), dreptul copiilor și al adolescenților la protecție socială, juridică și economică (art. 17), dreptul lucrătorilor migranți și al familiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politicii sociale ca factor productiv” (Preda, 2003, p. 11). Dintre prioritățile politicii sociale, menționăm: gradul ridicat de ocupare a forței de muncă, calitatea muncii, calitatea politicii sociale propriu-zise și calitatea relațiilor industriale (Preda, 2003, pp. 12-13). Pentru a proteja totuși autonomia statelor membre în ceea ce privește politica socială, a fost introdusă metoda deschisă de coordonare. Au fost abordate și măsurile de eradicare a sărăciei, ocazie cu care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noi autorități teritoriale la un nivel situat peste nivelul autorităților teritoriale existente, considerat ca fiind regiunea. Exemplul tipic pentru acest model este Franța; în estul Europei, Polonia și Cehia și, mai nou, Slovacia, Bulgaria și Slovenia 4. Regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism instituțional) Deosebirea esențială constă în puterile legislative acordate prin Constituție acestui tip de regiuni. Acest tip de regionalizare este considerat un model care tinde spre autonomia regională. Se regăsește numai în anumite state din Uniunea Europeană (Spania, Italia și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cehia și, mai nou, Slovacia, Bulgaria și Slovenia 4. Regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism instituțional) Deosebirea esențială constă în puterile legislative acordate prin Constituție acestui tip de regiuni. Acest tip de regionalizare este considerat un model care tinde spre autonomia regională. Se regăsește numai în anumite state din Uniunea Europeană (Spania, Italia și Belgia) și funcționează și în anumite părți din Portugalia și Marea Britanie (Scoția și Țara Galilor) 5. Regionalism prin autorități de tip federal Federalismul, prin el însuși, nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
39 de județe plus municipiul București la început și 41 de județe plus municipiul București în prezent. După 1989 legislația în domeniul administrației a fost, desigur, adaptată, chiar dacă modul de împărțire administrativă a teritoriului a rămas același. Introducerea conceptului de autonomie locală a reprezentat una dintre principalele reforme. Autonomia locală este definită ca „dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și 41 de județe plus municipiul București în prezent. După 1989 legislația în domeniul administrației a fost, desigur, adaptată, chiar dacă modul de împărțire administrativă a teritoriului a rămas același. Introducerea conceptului de autonomie locală a reprezentat una dintre principalele reforme. Autonomia locală este definită ca „dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
una dintre principalele reforme. Autonomia locală este definită ca „dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care aparțin comunei, orașului sau județului” (Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001). În România sistemul de dezvoltare a politicii regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
despre întărirea rolului instituțiilor regionale, argumentând faptul că lipsa lor de eficiență este cauzată tocmai de lipsa de libertăți administrative și financiare: „Diferitele modele de organizare din Uniunea Europeană demonstrează faptul că eficiența acestor instituții este dată de gradul mare de autonomie sau chiar de independența de care dispun” (Ghinea, Moraru, p. 9). Pe de altă pare, scepticii ideii vorbesc despre menținerea județului ca principal actor administrativ: „Este de susținut ca județul să fie regiunea de dezvoltare administrativ-teritorială” (Mărginean, 2003, p. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu o serie de transformări sociale și economice profunde, cu un impact puternic asupra modelului de dezvoltare socială a țării. Trecerea de la economia planificată la cea de piață, de la proprietatea de stat la cea privată, de la centralism la descentralizare și autonomie în sectorul economic și administrativ a determinat necesitatea redefinirii coordonatelor sistemului românesc de furnizare a bunăstării. De asemenea, schimbarea profilului social al riscului, precum și apariția unor probleme sociale noi au contribuit, o dată în plus, la nevoia de a construi un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sindicatele, formațiunile profesionale, organizațiile de femei, cluburile de șah etc., toate erau politizate, satisfăceau funcții ritualice de recunoaștere a autorității partidului și a ideologiei oficiale (în România se adăuga funcția de slăvire a conducătorilor), acolo unde nu lipsea cu desăvârșire, autonomia era limitată, iar liderii erau numiți de la centru. Zvonistica de zi cu zi vorbea despre prezența turnătorilor și a provocatorilor la orice pas și, cum orice vorbă putea fi interpretată, conversațiile purtate în spațiul public era prudent să fie menținute
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]