18,847 matches
-
Cînd trupul mi-e la fel de bin' legat, Mintea de nalta, chipul de frumos Că și-al onestei dame plod? De ce Ne pun stigmat: josnici? bastarzi? Jos, jos? Noi ce-n fecund furtul naturii luăm Mai multă vlaga și-nfocare-n duh Decît în searbăd, obosit și lînced pat Intra să nască-un trib întreg de tîmpi Făcuți pe moțăite? Așadar, Legitim Edgar, vreau pămîntul tău. Iubirea tatii-i spre bastardul Edmund Că spre legitim. Fain cuvînt: legitim. Ei, legitime, Scrisoarea-aceasta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o colibă; Ți-o da un adăpost contra furtunii. Lasă-te-acolo, eu la dura casă (Mai dură decît piatră ce-o clădește, Care-acum chiar, de tine întrebînd, Nu m-a primit) mă-ntorc și le forțez Zgîrcita milă. LEAR: Duhul mi se schimbă. Haide, băiete. Cum îți este? Frig? Mi-e frig și mie. Unde-i finul, draga? Artă nevoii noastre e ciudată, Face din lucruri proaste, bune. Hai, colibă. Biet ins nebun, în inimă, cu-o parte Mi-e
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom. KENT: What art thou that dost grumble there i' th' straw? Come forth. Enter Edgar [disguised aș a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trăitor; nothing could have subdued nature To such a lowness but hîș unkind daughters. Is it the fashion that discarded fathers Should have thus little mercy on their flesh? Judicious punishment -'twas this flesh begot Those pelican daughters. BUFONUL: Un duh, un duh! Zice că-l cheamă bietul Tom. KENT: Cine ești tu, care mormăi acolo în paie? Ia ieși! (Intra Edgar, deghizat în nebun) EDGAR: La o parte! Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
could have subdued nature To such a lowness but hîș unkind daughters. Is it the fashion that discarded fathers Should have thus little mercy on their flesh? Judicious punishment -'twas this flesh begot Those pelican daughters. BUFONUL: Un duh, un duh! Zice că-l cheamă bietul Tom. KENT: Cine ești tu, care mormăi acolo în paie? Ia ieși! (Intra Edgar, deghizat în nebun) EDGAR: La o parte! Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cînd i-am dat știre, m-a făcut nerod Și lucrurile că le-ntorc pe dos. Ce-ar trebui să-l supere, îi place; Să-i placă, îl jignește. GONERIL (Lui Edmund): -Atunci, te-oprești. E că de vacă-a duhului lui spaimă, Ce nu cutează-a lua măsuri: nu simte-ofensa Which ție hîm to an answer. Our wishes on the way May prove effects. Back, Edmund, to my brother; Hasten hîș musters and conduct hîș pow'rs. I must change
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-un de slavă demn bătrîn, Pe care și-ursu-ar linge din respect, Barbare și degenerate, ați scos din minți! Cum v-a-ndurat al meu cumnat s-o faceți? Un om, un prinț, prea dăruit de el? De nu-și trimite cerul duh vădit Mai iute să-nfrîneze-aceste crime, Vor trebui-ntre sine oamenii Că monștrii din adîncuri să se rupă! GONERIL: Tu, papă-lapte, Ce-obraz ai pentru palme, cap spre-afront, Si care n-ai un ochi ca să discerni Onoarea-ți de jignire, si
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-n pas iute: corpul principal E așteptat din oră-n oră. EDGAR: -Ți mulțumesc. CURTEANUL: Deși regina cu-un motiv e-aici, Oștirea ei e-n marș. EDGAR: Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
te-acopăr, sol nelegiuit De lubrici ucigași; cînd va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar fi gîndul despărțit de chin, And woes by wrong imaginations lose The knowledge of themselves. Drum afar off. EDGAR: Give me your
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
faci, mărite doamne? Maiestate? LEAR: Rău faceți că mă scoateți din mormînt. Ești suflet izbăvit, eu sînt legat Pe-o roată-n flăcări, ca a' mele lacrimi Ard că de plumb topit. CORDELIA: Șir, mă cunoști? LEAR: Tu esti un duh, o știu; cînd ai murit? CORDELIA: Tot, tot departe e. DOCTORUL: Abia-i trezit; să-l mai lăsăm în tihna. LEAR: Unde am fost? Și unde sînt? E ziua? Tare-nșelat sînt. Aș muri de milă Să-l văd pe altul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dead march. FINIȘ Te rog, desfă ast nastur; mulțumesc, șir. Vedeți? Priviți la ea, priviți buzele ei, Priviți, priviți! (Moare) EDGAR: El leșină! Milord, milord! KENT: Sfarmă-te, inima, te rog, te sfarmă! EDGAR: Milord, deschide ochii! KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR: Mort e,-ntr-adevăr. KENT: E o minune c-a-ndurat atît: Își uzurpa, doar, viața. ALBANY: Duceți-i de aici. Acuma datoria Este să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
constituie fără îndoială Mitrea Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din trupul fericirii obștești?(...) Vrea poate cititorul (cu titlu de exemplificare) scheme abstracte care să țină loc de emoție și totodată dorește el să vadă un... erou liric care se chinuiește s-o facă pe îndrăgostitul, chemând în ajutor toate duhurile clasicilor? Citească în acest caz versurile semnate de V. Nicorovici și intitulate... Iubire: Iubire, calmă strângere de mână, Ce ne-a unit în luptă zi de zi De-am străbătut statornic împreună Prin zile cu furtuni, prin bucurii. Față de astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tirbozina pe Insula Misterelor, București, 1960; Zâmbetul, București, 1961; Era târziu și era toamnă..., București, 1964; În luptă cu vrăjitoarele, București, 1964; Când te uiți în oglindă, București, 1967; ed. (Adevărul fiecăruia), București, 1976; Unde ești, Eli?, București, 1969; Cu duhul blândeții, București, 1970; Amândoi la Stratford, București, 1972; Probleme personale, București, 1974; Adevărul fiecăruia, București, 1976. Traduceri: O. Henry, Pictorul și califul, București, 1957. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Când te uiți în oglindă”, VR, 1967, 9; Marieta Nicolau, „Când te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
personale, București, 1974; Adevărul fiecăruia, București, 1976. Traduceri: O. Henry, Pictorul și califul, București, 1957. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Când te uiți în oglindă”, VR, 1967, 9; Marieta Nicolau, „Când te uiți în oglindă”, LCF, 1967, 36; Mircea Iorgulescu, „Cu duhul blândeții”, RL, 1970, 47; Viola Vancea, „Amândoi la Stratford”, RL, 1973, 4; George Pruteanu, „Amândoi la Stratford”, CL, 1973, 3; Mihai Minculescu, „Probleme personale”, RL, 1974, 30; Ov.S. Crohmălniceanu, „Probleme personale”, VR, 1974, 11; Mircea Constantinescu, „Adevărul fiecăruia”, RL, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
ceară, inversul a ceea ce cunoscusem înainte. La ședința publică, e drept, a trebuit să-l și contrez pentru câteva afirmații, pentru că ne trata, pe cei vreo 300 de oameni din sală, în fond elita județului, ca pe niște săraci cu duhul. Însă după aceea, până la 1 ianuarie 1999, când am plecat de la conducerea județului, nu l-am atacat niciodată în public, fie că aș fi avut chef și motive. De-abia după ce mi-am recâștigat libertatea completă m-am ocupat de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
reunificarea Bisericilor Creștine i se pare nu doar inevitabilă, ci și iminentă. Ca și Geremek și Havel, cardinalul are umor. M-am bucurat să constat că mulți din acești oameni care au schimbat soarta lumii, dincolo de seriozitatea lor fundamentală, au duhul umorului. De Walesa, ți-am spus deja. Te simți bine într-o asemenea companie, te reconfortează, ai senzația nu doar că viața merită trăită, ci și că toate dificultățile, oricât de mari, pot fi depășite. Gândește-te numai prin ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Asta pe de o parte, pentru că, pe de altă parte, dacă CTP chiar este un jurnalist, pe care nu exclud să-l citesc și peste cinci ani, d-l Cristoiu mai poate să pară așa ceva doar celor mai sărăcuți cu duhul dintre noi! Cum nu doresc să mă socot așa, de mine, d-l Cristoiu a scăpat, ca și cititor, încă de acum câțiva ani! Însă, în același timp, cred că d-l Turcescu tot are dreptate într-o privință: vom
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
al tipului de gesturi ale mâinii, contează rotația ori linia dură, tăiată, a mișcării brațului. Există extrem de multe semne arhitecturale de tip simbol: alegerea locului pentru ctitorirea unei biserici, vatra satului, în gospodării, gardurile cu formele stilizate de străjeri sau duhuri protectoare ale casei, felul sau locul în care sunt construite spațiile gospodăriilor etc. Gradul de deschidere al ochilor depinde, însă, și de persoanele care nu sunt chiar fair play (deschid ochii mari), ori de excitație (spectatorii la fotbal), ori de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
piept; de acolo, mâna merge către umărul drept, iar apoi merge orizontal către umărul stâng. În timp ce se face semnul crucii, se rostește „În numele Tatălui” (când mâna e pe frunte), „și al Fiului” (când mâna coboară pe piept), „și al Sfântului Duh. Amin” (când mâna se duce de la un umăr la celălalt). Cele trei degete împreunate simbolizează Sfânta Treime, cele trei Persoane împărtășind aceeași Esență (natură). Celelalte două degete, strânse unul lângă celălalt și ambele în podul palmei, reprezintă dubla natură, umană
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei și al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preot de către arhiepiscopul Paoli. Până în 1893 a activat în parohia și la Școala catolică din Câmpulung 486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici, printre care: Vasile Suciu, Ioan Miclea, monseniorul Vladimir Ghica și Anton Durcovici 542. Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un apostol. A fi un apostol în sfera și împrejurările în care trăia și cu mijloacele pe care le avea la îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă datorită susținerii de către comunitatea franciscană
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]