19,103 matches
-
de 714, sunt redate după categorii - sate, târguri și orașe - cu denumirea și la locul lor, ceea ce dovedește că informațiile respective au fost adunate în timpul numeroaselor sale călătorii prin țară. Cantemir dă împărțirea pe județe, aceasta fiind de fapt prima hartă administrativă a Moldovei: Districtus Czernaucii, Chotini, Dorohoi, Soczavie, Harlev, Sorocae, Nemcii, Kârligătura, Iasiorum, Orchei, Roman, Vaslui, Lupushnal, Bacovii, Tutova, Falcii, Putnae, Cohurlui, Ismaili, Budzak sive Bassarabier. Valoarea hărții a fost recunoscută pe plan internațional ca fiind opera de referință a
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
prin țară. Cantemir dă împărțirea pe județe, aceasta fiind de fapt prima hartă administrativă a Moldovei: Districtus Czernaucii, Chotini, Dorohoi, Soczavie, Harlev, Sorocae, Nemcii, Kârligătura, Iasiorum, Orchei, Roman, Vaslui, Lupushnal, Bacovii, Tutova, Falcii, Putnae, Cohurlui, Ismaili, Budzak sive Bassarabier. Valoarea hărții a fost recunoscută pe plan internațional ca fiind opera de referință a tuturor geografilor vremii. Harta a fost citată de vestitul geograf și cartograf francez, ale cărui opere cartografice sunt considerate cele mai bune din secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Districtus Czernaucii, Chotini, Dorohoi, Soczavie, Harlev, Sorocae, Nemcii, Kârligătura, Iasiorum, Orchei, Roman, Vaslui, Lupushnal, Bacovii, Tutova, Falcii, Putnae, Cohurlui, Ismaili, Budzak sive Bassarabier. Valoarea hărții a fost recunoscută pe plan internațional ca fiind opera de referință a tuturor geografilor vremii. Harta a fost citată de vestitul geograf și cartograf francez, ale cărui opere cartografice sunt considerate cele mai bune din secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
cartografice sunt considerate cele mai bune din secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”" Tot el, în anul 1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
-lea, Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”" Tot el, în anul 1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca documente de bază cele
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”" Tot el, în anul 1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca documente de bază cele două "„monumente cartografice românești”".
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
în anul 1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca documente de bază cele două "„monumente cartografice românești”".
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca documente de bază cele două "„monumente cartografice românești”".
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2384, . Bustul este situat în sectorul 4, la intersecția Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Mărășești, pe colțul dinspre Biserica "Sf. Dumitru" - Slobozia. Dimitrie Cantemir<br> Descriptio Moldaviae<br> Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir
Bustul lui Dimitrie Cantemir din București () [Corola-website/Science/332638_a_333967]
-
erau prezente bombardierele. Germanii au răspuns prin creșterea eficienței sistemelor de marcare a pozițiilor avioanelor inamice. Corpul Observatorilor Germani a fost esențial în acest efort până la introducerea radarelor cu rază lungă de acțiune "Wassermann" și "Mammuth". După aceasta, marcarea pe hartă a pozițiilor avioanelor a fost centralizată și a devenit mai simplă. Germanii au utilizat de asemenea stații de ascultare pentru urmărirea dispozitivelor IFF (Identification friend or foe) după pornirea lor în spațiul aerian german. Când Bomber Command a ordonat închiderea
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
sunt denumirile unor instituții. De exemplu „liceului” din România îi corespund "lycée" în Franța, "athénée" în Belgia, "gymnase" în Elveția și "cégep" în Québec. Franceza are foarte multe variante regionale. Principalele variante și grupuri de variante sunt următoarele (reprezentate pe harta de mai sus): Fiecare dintre cele de mai sus se subîmparte în alte variante regionale, de exemplu în cea din sudul Franței este o variantă lyoneză, în cea din Québec una montréaleză, în cea din Antile una haitiană, în cea
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
începe să se contureze definirea unei direcții de cercetare bine conturată a biologiei marine. Edward Forbes (1815-1854) poate fi considerat ca unul dintre marii fondatori ai biologiei marine. El a cercetat fauna marină prelevând numeroase probe bentonice. A realizat o hartă cu distribuția geografică a unor hidrobionți în mările Europei. Împreună cu alți biologi, între care Michael Sars, a reușit să aducă argumente împotriva teoriei azoice, care consideră că de la o anumită adâncime nu există viață pe fundurile oceanice. În 1850 au
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
În cartografie scara reprezintă raportul constant dintre o distanță măsurată pe hartă sau pe plan și corespondența distanței orizontale din teren, ambele fiind exprimate în aceeași unitate de măsură. Din punct de vedere practic, se folosesc două feluri de scări: numerice și grafice. Scara numerică se exprimă sub forma unei fracții ordinare
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
N. La scările de micșorare folosite în cartografie, numărătorul este întotdeauna egal cu o unitate (unu), iar numitorul (N) este un număr întreg și pozitiv, care arată de câte ori distanțele orizontale din teren sunt mai mari decât distanțele corespunzătoare, reprezentate pe harta sau planul respectiv. Cu alte cuvinte, numitorul scării (N) indică de câte ori s-au micșorat lungimile din teren pentru a fi transpuse pe plan sau hartă. Dacă numitorul scării (N) este mic, scara planului este mare și invers. Scările numerice folosite
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
care arată de câte ori distanțele orizontale din teren sunt mai mari decât distanțele corespunzătoare, reprezentate pe harta sau planul respectiv. Cu alte cuvinte, numitorul scării (N) indică de câte ori s-au micșorat lungimile din teren pentru a fi transpuse pe plan sau hartă. Dacă numitorul scării (N) este mic, scara planului este mare și invers. Scările numerice folosite la redactarea hărților și planurilor topografice, se obțin din următoarele fracții: 1/10ⁿ; 1/2x10ⁿ; 1/2,5x10ⁿ; 1/5x10ⁿ în care n este un
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
respectiv. Cu alte cuvinte, numitorul scării (N) indică de câte ori s-au micșorat lungimile din teren pentru a fi transpuse pe plan sau hartă. Dacă numitorul scării (N) este mic, scara planului este mare și invers. Scările numerice folosite la redactarea hărților și planurilor topografice, se obțin din următoarele fracții: 1/10ⁿ; 1/2x10ⁿ; 1/2,5x10ⁿ; 1/5x10ⁿ în care n este un număr întreg și pozitiv. În Ardeal, Banat și Bucovina, în cadastrul agricol se mai folosesc și planurile cadastrale
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
din termeni, dacă se cunosc ceilalți doi, astfel: Spre exemplu, unei distanțe din teren D = 250 m, pe un plan la scara 1/5000 îi corespunde d = 250/5 = 50 mm, iar unei distanțe grafice d = 62 mm de pe o hartă la scara 1:200 000 îi corespunde în teren o distanță D = 62 x 200 = 12 400 m = 12,4 km. Scara grafică este o reprezentare grafică a scării numerice care după modul cum se obține construcția grafică este de
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
linia orizontală de jos, notată cu zero și linia orizontală de sus, notată cu 10, corespunzătoare talonului, se împart în câte 10 diviziuni egale, ce se unesc cu linii oblice. Precizia de citire grafică și de raportare a distanțelor pe hărți și planuri depinde direct de scara lor. Se consideră că precizia de citire sau raportare a unei distanțe este de 0,2 ... 0.3 mm; această eroare înseamnă în teren 0,20 ... 0,30 m pe un plan la scara
Scară (cartografie) () [Corola-website/Science/332941_a_334270]
-
Țara Românească un căpitan cu scrisori de la vodă Constantin Șerban, prin care acesta solicita domnitorului moldovean să-i elibereze, altfel vor strica înțelegerile iar ultimul va veni cu război. Mențiuni privind Biserica de la Bociulești s-au mai regăsit ulterior pe harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir, iar ultima cunoscută a fost cea făcută de Gheorghe Asachi în "Calendarul pentru români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
Harta Transilvaniei (în ) a fost publicată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel. Din punct de vedere cronologic, lucrarea reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestor ținuturi. "Chorographia Transylvaniae" este
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
Harta Transilvaniei (în ) a fost publicată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel. Din punct de vedere cronologic, lucrarea reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestor ținuturi. "Chorographia Transylvaniae" este o hartă originală alcătuită pe baza cercetărilor personale făcute de autor între anii 1530 și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
în ) a fost publicată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel. Din punct de vedere cronologic, lucrarea reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestor ținuturi. "Chorographia Transylvaniae" este o hartă originală alcătuită pe baza cercetărilor personale făcute de autor între anii 1530 și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului din Sibiu și a fost tipărită la Basel în anul 1532. După ce s-a reîntors în anul 1533 în orașul
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
lucrarea reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestor ținuturi. "Chorographia Transylvaniae" este o hartă originală alcătuită pe baza cercetărilor personale făcute de autor între anii 1530 și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului din Sibiu și a fost tipărită la Basel în anul 1532. După ce s-a reîntors în anul 1533 în orașul său natal, Corona (Brașov), Honterus a refăcut de câteva ori el însuși harta, de data aceasta nemailucrând
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului din Sibiu și a fost tipărită la Basel în anul 1532. După ce s-a reîntors în anul 1533 în orașul său natal, Corona (Brașov), Honterus a refăcut de câteva ori el însuși harta, de data aceasta nemailucrând însă pe o singură placă de tipar, ci pe două jumătăți, deoarece presa lui din Corona era mai mică decât cea din Basel. Deși mereu nemulțumit de munca sa, harta realizată de învățatul brașovean a stat
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
refăcut de câteva ori el însuși harta, de data aceasta nemailucrând însă pe o singură placă de tipar, ci pe două jumătăți, deoarece presa lui din Corona era mai mică decât cea din Basel. Deși mereu nemulțumit de munca sa, harta realizată de învățatul brașovean a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Münster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) sau Gerardus Mercator (1512-1594). Harta lui Honterus a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]