19,061 matches
-
în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
coastă și estuare. Se întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare și formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
toate avioanele obținute prin sponsorizări. În afară de gama evoluțiilor acrobatice obișnuite (luping, tonou, zbor în cuțit, șandelă, imelman), programul a cuprins luping inversat (cu roțile spre centrul cercului), vrie cu scoatere din vrie în apropierea solului, zbor pe spate la firul ierbii, intersectări de traiectorii și luping în formație cu avioanele legate între ele cu panglici tricolore. Pentru prima oară avioanele au apărut vopsite în roșu. Spectacolul are mare succes, fiind reeditat în săptămânile care urmează la Brăila (23 octombrie), Mizil (30
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
inițial de compania Monsanto și comercializată pe scară largă începând din 1966, când a fost utilizată pentru acoperirea stadionului Astrodome din Houston (Texas), de la care își trage și numele. Formarea termenului se bazează pe un joc de cuvinte. Referirea la iarba artificială, lipsită de rădăcină, este făcută prin opoziție cu expresia anglo-americană "„grassroots movement”" (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”), denumire metaforică ce desemnează o mișcare autentică de masă, cu
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
din Houston (Texas), de la care își trage și numele. Formarea termenului se bazează pe un joc de cuvinte. Referirea la iarba artificială, lipsită de rădăcină, este făcută prin opoziție cu expresia anglo-americană "„grassroots movement”" (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”), denumire metaforică ce desemnează o mișcare autentică de masă, cu „rădăcini naturale” bine înfipte în „solul social” și care se dezvoltă spontan, neavând nevoie de „cultivare”. Calamburul a fost folosit
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
termenului se bazează pe un joc de cuvinte. Referirea la iarba artificială, lipsită de rădăcină, este făcută prin opoziție cu expresia anglo-americană "„grassroots movement”" (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”), denumire metaforică ce desemnează o mișcare autentică de masă, cu „rădăcini naturale” bine înfipte în „solul social” și care se dezvoltă spontan, neavând nevoie de „cultivare”. Calamburul a fost folosit pentru prima dată în 1985 de către senatorul democrat de atunci
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
Texas, Lloyd Bentsen (viitor candidat la vicepreședinția SUA). Confruntat cu o intensă activitate de lobbying din partea companiilor de asigurări, materializată într-un „munte de scrisori și cărți poștale” primite, acesta a afirmat: „un texan poate face diferența dintre "grassroots" (rădăcinile ierbii) și "Astroturf" (gazon artificial)... aceasta este corespondență organizată”. Ulterior, cuvântul s-a încetățenit în terminologia politică americană, de unde a fost preluat ca atare în multe alte limbi, între care și româna.
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
murit când acesta avea doar șase ani. În anul 1854 este trimis la fratele său care locuia în orașul Vidin. Acolo și-a început educația. Se întoarce în Istanbul în anul 1857. Și-a inițiat ucenicia lângă un vânzător de ierburi medicinale. Un artizan din piață îl învață să scrie și să citească, pentru ca mai târziu să învețe franceza de la un străin din Galata. Va intra în grațiile lui Mithad Pașa, care îi va da numele său tânărului Ahmed. Se căsătorește
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
ascuțită specială pentru săpun. În această privință, impresionantă este o copie a Coranului sculptată în săpun tradițional libanez. Pe lângă uleiul de măsline, componenta principală a acestui săpun, mai pot fi adăugate ingrediente precum mierea, uleiuri esențiale, petale de flori sau ierburi aromate. Astăzi putem găsi în Tripoli aproape 400 de feluri de săpun fabricat manual - reumatice, relaxante, pentru catifelare, anti-acnee etc. Încă de la prima fabrică tradițională de săpun (Khan es-Saboun), produsul libanez a fost prețuit în Imperiul Otoman, poate chiar la fel de
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
și le-au legat mâinile acestora din urmă. În conformitate cu versiunea britanică, unul dintre prizonierii germani a început să strige ca să îi prevină de atac pe camarazii săi și a fost împușcat. Celorlalți patru prizonieri li s-a umplut gura cu iarbă, pentru a-i împiedica să vorbească. În timp de grupul de comando se îndrepta cu germanii capturați spre plajă, trei dintre prizonieri au încercat să fugă, nu este clar dacă toți odată sau pe rând, sau dacă au reușit sau
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bălușcă
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bălușcă ("Ornithogalum umbellatum"), palma-pământului ("Gymnadenia conopsea"), păiuș (din speciile "Festuca versicolor, Festuca tenuifolia" și "Festuca valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta"). În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora și în tufărișuri vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Matei Basarab de la Plătărești a căzut pradă jafului năvălitorilor, care au luat în robie pe egumen împreună cu hrisoavele lăcașului. „"Trei zile și trei nopți, în păduri, vii, strâmtori, sate și locuri întărite, tătarii n-au mai lăsat un fir de iarbă crescând, un cocoș cântător"”. Amploarea distrugerilor a fost mare, dar cel mai important fapt este că mănăstirea a scăpat fără a fi incendiată, așa cum a fost cazul cu mănăstirile Tânganu și Frumușani.</sup> Repararea stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din specia "Cystoseira barbata". Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din specia "Cystoseira barbata". Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice cu specii de: scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. roșea"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), arnica ("Arnica montană L."), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), brioala ("Ligusticum mutellina"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), unghia păsării ("Violă declinata
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. roșea"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), arnica ("Arnica montană L."), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), brioala ("Ligusticum mutellina"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), unghia păsării ("Violă declinata"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), târsa ("Deschampsia cespitosa"), păiuș ("Festuca nigrescens"), iarbă iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
cerului ("Drosera rotundifolia"), arnica ("Arnica montană L."), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), brioala ("Ligusticum mutellina"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), unghia păsării ("Violă declinata"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), târsa ("Deschampsia cespitosa"), păiuș ("Festuca nigrescens"), iarbă iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
cu alte elite în ceea ce privește problemele guvernamentale și politice. Istoricul Ahmad Husain Ali Katib vorbește despre Rashid al-Din ca fiind un călător fervent în primii ani ai carierei sale, iar taxonomia detaliată din Athar wa Ahya despre copaci, plante și alte ierburi din Iran și Asia Centrală relevă un medic-cărturar ce a călătorit mult în interes medical și cărturăresc. O parte a peregrinărilor sale pare a fi o cauză a deciziei lui de a părăsi curtea Ilkhanidă în anul 1295, perioadă a unei
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]