19,418 matches
-
filamentos, cu ramificație dihotomică, cu aspect mărgelat datorită celulelor cu cromatofori care acoperă în special articulațiile. Fiecare ramificație se termină cu niște brațe scurte cu aspect de clește. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5 ori mai mare decât lățimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstiții hialine. Atinge lungimea de 6-15 cm. Trăiește pe pietre sau epifită pe Cystoseira, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie. Stratul cortical acoperă toata suprafața talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Stratul cortical acoperă toata suprafața talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse fără nici o ordine. Organele de reproducere se dezvoltă numai pe părțile superioare ale talului. Lungimea celulelor de la partea bazală a talului este de două ori mai mare ca lățimea lor. Crește pe pietrele din apă și este mai numeroasă primăvara. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora truncata, Phyllophora truncata f. brodiaei . Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, în structura căruia există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea "apuca" obiecte cu piciorul, ca maimuțele. Specialiștii au mai stabilit că înalțimea "omului de Vârtop" depășea 146 centimetri. După descoperire, în urma
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
este o fâșie de pământ situată in partea central-estică a lacului Bengweulu din Zambia. Are o formă asemănătoare unui dragon chinezesc compus din cinci segmente, fiecare lung de 12 km cu lățimea ce variază între 1,5 și 3 km. Cea mai scurtă distanță între „nasul“ și „coada“ insulei este de 25 km. Lungimea țărmului depășește 100 km. Insula Nsumbu se află la o distanță de 1 km SV aceasta. Principalele așezări
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
Mbini (Río Muni) situată pe continentul african și care aparține de Guineea Ecuatoriala. Coasta Gaboneza este în schimb situată la numai 340 km, ea fiind mai apropiată că cea a Guineeii Ecuatoriale. Insula are o lungime de 6,4 km, o lățime maximă de 3,2 km și ocupă o suprafață de 17 km². Numărul populației atinge cifră de 5000 de loc. ei locuiesc în satele Sân Antonio și Sân Pedro. Populația insulei provine din sclaviii de odinioară aduși de portughezi și
Provincia Annobón () [Corola-website/Science/316228_a_317557]
-
parte, de aceea tehnica străveche a împletitului, pe scurt în 2 operații manuale: Urzeala are rol de armătură și e acoperită în întregime de firele colorate ale bătăturii care formează decorul ornamental sau figural. Firele bătelii nu traversează obligatoriu toată lățimea țesăturii. De asemenea, în băteală și în urzeală se introduce fire de grosimi și origini diverse (cânepă, mătase) pentru a se obține zone cu facturi diverse. Este de asemenea important ca distanța dintre fire și grosimea firului de lână sau
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
este steagul oficial al regiunii ucrainene Cernăuți. El a fost oficial adoptat la data de 12 decembrie 2001 prin decizia № 172-17/01 a Consiliului Regional Cernăuți. Steagul are o formă dreptunghiulară cu un raport de 2:3 între lățime și lungime. În marginile de sus și de jos sunt benzi albastre și galbene. Lățimea benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
data de 12 decembrie 2001 prin decizia № 172-17/01 a Consiliului Regional Cernăuți. Steagul are o formă dreptunghiulară cu un raport de 2:3 între lățime și lungime. În marginile de sus și de jos sunt benzi albastre și galbene. Lățimea benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
01 a Consiliului Regional Cernăuți. Steagul are o formă dreptunghiulară cu un raport de 2:3 între lățime și lungime. În marginile de sus și de jos sunt benzi albastre și galbene. Lățimea benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului. Șoimul alb este un simbol al frumuseții, al
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
se desfășura iarmarocul de la Tupilați. Într-un document din anul 1876, care cuprindea un inventar al moșiei Tupilați, era trecut și "rateșu de la Ancuța". Hanul era zidit pe temelie de piatră, avea o lungime de 36, 20 metri și o lățime de 15,70 metri, iar zidurile sale de cărămidă erau de 70 cm grosime. Hanul avea două porți din lemn de stejar, una prin care intrau carele și alta prin care ieșeau. Porțile din stejar tare erau ferecate cu zăvoare
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
În partea din dreapta erau camerele de dormit pentru călători, cu intrări separate, iar în stânga erau cârciuma, birtul și locuința hangiului. Sub cârciumă se afla intrarea în pivnița boltită, construită din piatră de râu și având lungime de 11 metri și lățime de 4 metri. Sala comună sau birtul, cu mese lungi, era pentru mâncare, taifas și adesea pentru chef cu lăutari. În volumul său de povestiri intitulat Hanu-Ancuței și publicat în anul 1928, marele scriitor român Mihail Sadoveanu descrie astfel hanul
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
singura biserică cu un program de slujbe permanent, fiind deschisă 12 ore pe zi. A fost ridicată în stilul gotic, iar la 1877 a suferit o modificare, turlele fiind făcute în stilul rusesc, în formă de ceapă. Este concepută pe lățime, lucru care se vede mai ales la fațadă vastă, lucrata pe mai multe planuri, unul dintre acestea, poligonal, apărând că un pseudofronton și având în mijloc o mare rozeta. Această fațadă, bogată ornamentație exterioară, corpurile paralelipipedice care servesc drept postament
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
ce sfârșește cu un capiteliu sprijinit în cornișă reliefată încoronând pereții de jur-împrejur” - pr. Marin Cilă Fundația bisericii este din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
video pe interfață PCIe (PCI Express) (PCI = "Peripheral Component Interconnect)". Cea mai puternică placă video care se cunoaște în prezent este Radeon Pro Duo, de tip HBM, ce dispune de 8 sau 12 GB de memorie video și 4x512 biți lățime de bandă, ceea ce-i permite să suporte cu ușurință rularea jocurilor PC sau a videoclipurilor la rezoluție 4K (4096x2160).
Placă video () [Corola-website/Science/320086_a_321415]
-
precipitații fiind de . Furtunile sunt frecvente. Între decembrie și mai este sezonul musonic de nord-vest, cu vânturi predominante din acea direcție. Cea mai mare insulă din grup este Insula Manus, cu o lungime de de la est la vest și o lățime de de la nord la sud. Interiorul este muntos, cu vârfuri de până la altitudine, acoperit cu păduri tropicale dese. Coasta, puțin cartografiată, are numeroase recife iar linia țărmului constă din mlaștini cu mangrove. Los Negros este separată de Manus prin îngusta
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
mangrove. Los Negros este separată de Manus prin îngusta strâmtoare Loniu. Insula conține două limane, Papitai pe coasta de vest, legat de limanul Seeadler, și Hyane pe coasta estică. Cele două sunt despărțite de o limbă de pământ nisipos de lățime. Aici, localnicii construiseră o rampă de bușteni pentru transportul de canoe de la un liman la altul. Los Negros are formă de potcoavă, formând un dig natural pentru limanul Seeadler, din care restul este încadrat de insula Manus și de o
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
un liman la altul. Los Negros are formă de potcoavă, formând un dig natural pentru limanul Seeadler, din care restul este încadrat de insula Manus și de o serie de insule mai mici. Principala intrare era printr-o strâmtoare de lățime printre insulele Hauwei și Ndrilo. Limanul Seeadler avea o lățime de de la est la vest și de la nord la sud, cu o adâncime de până la . În iulie 1942, Joint Chiefs of Staff a aprobat o serie de operațiuni împotriva fortificațiilor
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
formând un dig natural pentru limanul Seeadler, din care restul este încadrat de insula Manus și de o serie de insule mai mici. Principala intrare era printr-o strâmtoare de lățime printre insulele Hauwei și Ndrilo. Limanul Seeadler avea o lățime de de la est la vest și de la nord la sud, cu o adâncime de până la . În iulie 1942, Joint Chiefs of Staff a aprobat o serie de operațiuni împotriva fortificațiilor japoneze de la Rabaul, care blocau orice avans al Aliaților de-
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
timp de ziuă. Locul ales pentru debarcare era o mică plajă pe malul sudic al limanului Hyane lângă aerodromul Momote. Aerodromul putea fi cucerit rapid, dar zona din jurul său era o mlaștină cu mangrove, iar intrarea în liman avea doar lățime. „Cum întreaga operațiune era oricum una riscantă,” observa Samuel Eliot Morison, „măcar să fim consecvenți.” Riscul a meritat. Japonezii nu se așteptau la o debarcare în acest loc, iar grosul forțelor lor era concentrat în apărarea plajelor din zona limanului Seeadler
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
platformă dotată cu panouri laterale rabatabile pentru echipaj. Panourile necesitau fixarea unor brațe de sprijin pentru a susține greutatea tuturor membrilor echipajului. Vehiculul avea o greutate de 25 tone, lungimea de 9,32 metri, înălțimea de 3,67 metri și lățimea de 2,65 metri. O sursă susține că aceste vehicule au fost fabricate ca prototipuri în 1943. Firma Vomag din Plauen a fabricat SdKfz 9 din 1940, iar Tatra a fabricat vehiculul în ultimii ani ai războiului. Pe 20 decembrie
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
de orașul Bodø, Norvegia. Canalul îngust conectează fiordul Saltfjord cu Skjerstadfjord. Este cel mai puternic curent maritim din lume. Până la 400 milioane m³ (tone) de apă marină își croiesc drum printr-o strâmtoare de 3 km lungime și 150 m lățime la fiecare șase ore, cu viteze, ale apei, care ajung la 22 de noduri (aproximativ 40 km/h). Vârtejurile cunoscute sub numele de "maelstroms" au până la 10 m în diametru și 5 m adâncime și se formează atunci când curentul este
Saltstraumen () [Corola-website/Science/320217_a_321546]
-
geamurile tăiate erau guri de tragereși de aruncare. Turnul este dezaxat spre sud iar fleșa este încovoiată. Navele laterale sunt zidite prin alăturare, nu legate de zidul turnului, ceea ce dovedește că au fost construite ulterior. Nava de nord are o lățime de 5,2m iar cea de sud de 3 m. Lungimea bisericii este de 53 m, din care corul este o treime. Ușa de lemn a portalului poartă inscripția "W.R.U.B 1495" („Wladislaw Rex Ungarie et Boemiae”), având
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). Cele trei cruci aflate pe acoperișul bisericii au la
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]