19,941 matches
-
tare bine. Se apropie de fereastră. În mijlocul curții, omul de zăpadă stă țanțoș în bătaia vântului. E tare haios. Dar e cam singur în marea înghețată a iernii. - Noapte bună, omule de omăt! Mă duc la culcare. Sunt obosită. Pe mâine! În patul cald, mirosind a busuioc și a levănțică, somnul o cuprinde pe nesimțite. Deodată, o atingere ușoară îi mângâie fruntea. Fetița tresare. Privește în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
e deja apă. Hai, ieși repede afară! Altfel, în câteva clipe vei dispărea. - Nu-mi pasă! Afară e frig și eu sunt singur. Și vântul suflă așa de aprig! Te rog! Te rog mult! Pleacă de lângă sobă! Îți promit că mâine îți voi construi câțiva prieteni, ca să nu mai fii singur. - Alondra! Fetițo! Ce-ai pățit? De ce te agiți așa? Glasul cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
întuneric, brodată cu stele strălucitoare. Își prinde la butonieră crizantema lunii și-mprăștie peste pământ vise din tolba lui Moș Ene. Ștefana se pregătește de culcare. E mulțumită. A terminat de citit povestea dată de doamna învățătoare, așa că ziua de mâine poate să vină fară nici o problemă. Își spune rugăciunea și intră în pat. Mama o sărută și-i urează, ca în fiecare seară: - Noapte bună, somn ușor, îngeraș la căpușor! Fetița nu vrea să adoarmă. Se mai gândește încă la
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără senzația de putrefacție și boală. Tristețile morale, "nervii" nu se realizează și poezia rămâne în genere luminoasă, aproape socială, cu un vădit aspect de "romanță" muzicală în tradiția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Creangă și Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni, fără hârtii de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n mine de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime!" Poetul a refăcut chiar, cu mare talent, pe Horațiu, în Lui Taliarh, cu o recepție sensorială inexistentă în model: Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vremea; ca mâine, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș, Ca mâine, toamna iară se va mări prin grâne și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Taliarh, cu o recepție sensorială inexistentă în model: Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vremea; ca mâine, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș, Ca mâine, toamna iară se va mări prin grâne și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca mâine, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș, Ca mâine, toamna iară se va mări prin grâne și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la a învăța să acționeze înseamnă pregătirea copilului de a utiliza tehnici, de a acționa în libertate și independența, de a realiza o permanentă între informație și atitudinea să creativă. Dacă urmărim să facem din copiii de astăzi creatorii de mâine, trebuie sa le oferim mijloacele necesare prin care să se ocupe de calitatea vieții lor. Școală transmite tehnici și noțiuni, dar multe dintre ele vor fi depășite atunci cand copilul va fi devenit adult și va trebui să le folosească. Având
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Academiei.î noi, pentru care nu există cuvinte băștinașe; de aceea, să se scoată "galicismii nejustificați" introduși prin traduceri servile din limba franceză 1. Să nu fie prea riguroasă în etimologism: forma cuvintelor să fie cum e în limba vie - mâine nu mene -, căci, încă o dată, nu scriem pentru trecut, ci pentru prezent. Odobescu se ridică, deci, cu putere împotriva ortografiei ardelene în genere și a celei a lui Cipariu în specie 2. Odobescu își dă seamă de greutatea de a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale din societatea contemporană cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și același Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut ieri joc de ișlic și tombateră și își va bate joc mâine de fraza reacționară..."1 1 Critice, II, p. 180. ăComediile dlui I. L. Caragiale, 1885.î Lucru pe care îl spune și dl Gherea, când, bănuind lui Caragiale lipsa unui "ideal înalt" - care ar fi dat operei sale o mai mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
liberalism. Dar e vorba de azi, când s-a introdus liberalismul și când acest liberalism avea un adversar, pe restul ișlicului și al tombaterei de ieri. Azi Caragiale nu și-a bătut joc decât de "demagogismul" liberal. "Ieri", "azi" și "mîine" ale dlui Maiorescu n-au alt rost decât să încurce chestia!2 Și apoi - și în acest moment mă mir mai mult de dl Gherea - e cu putință ca tocmai un om de impresionabilitatea, de vioiciunea, de inteligența extraordinară a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
excesiv de artiste, de complicate, de grăbite și de distrate li se pare atât de simplu, atât de compromițător de simplu, - e oare atât de simplu? E oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele-ți adaogi...? Sau imagini ca acestea (iau câteva bazate pe aceeași analogie): Memfis, argintos gând al pustiei; ori: Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne ă luna î; ori: Căci e vis al neființei universul cel himeric - sunt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dat seama că în interiorul lor de copii se află două ființe maturizate prea devreme. în confruntarea cu greutatea ce-i apasă zi de zi, ei se comportă, totuși, ca niște persoane normale, fără probleme, fără a duce grija zilei de mâine. Chiar 206 dacă, uneori, unele voci rele le mai strică buna-dispoziție, spunându le că nu pot fi ca ceilalți copii de vârsta lor, ei întotdeauna sunt optimiști și nu bagă prea mult în seamă, zicându-și, mereu, că Dumnezeu are
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
A: Ce faci? B: Uite, îmi cer ăștia de la doctorat dosar-plic, cu clape. Ce-nțelegi tu prin clape? (IVLRA: 33) ( poate marca menținerea legăturii între interlocutori, având funcție precumpănitor fatică: A: Ce să fac? Bine. Uite nu vii pe aici mîine? B: Mâine sînt mai prinsă cu meditațiile astea sâmbătă. (IVLRA 173) B. Funcționează ca prezentativ citațional: ( în introducerea argumentului de necesitate (în combinație cu un element relativ care, cine, ce, despre ce, despre care, despre cine); cu această calitate s-
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
faci? B: Uite, îmi cer ăștia de la doctorat dosar-plic, cu clape. Ce-nțelegi tu prin clape? (IVLRA: 33) ( poate marca menținerea legăturii între interlocutori, având funcție precumpănitor fatică: A: Ce să fac? Bine. Uite nu vii pe aici mîine? B: Mâine sînt mai prinsă cu meditațiile astea sâmbătă. (IVLRA 173) B. Funcționează ca prezentativ citațional: ( în introducerea argumentului de necesitate (în combinație cu un element relativ care, cine, ce, despre ce, despre care, despre cine); cu această calitate s-a fixat
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
o expresie cu ancoraj deictic intrinsec 36 și este prin excelență performativă (se combină numai cu forme verbale de prezent, deși uneori cere executarea unei acțiuni viitoare; viitorul este evocat și de prezența în context a unor deictice temporale: acum, mâine etc: Haide mâine la mine.37). 3.2.1.3. Poziția în enunț Hai(de) poartă obligatoriu accent frastic și ocupă, de cele mai multe ori, poziție inițială în enunț. Hai să ne lăudăm și noi... ce frumoși... ce isteți... sau cât
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ancoraj deictic intrinsec 36 și este prin excelență performativă (se combină numai cu forme verbale de prezent, deși uneori cere executarea unei acțiuni viitoare; viitorul este evocat și de prezența în context a unor deictice temporale: acum, mâine etc: Haide mâine la mine.37). 3.2.1.3. Poziția în enunț Hai(de) poartă obligatoriu accent frastic și ocupă, de cele mai multe ori, poziție inițială în enunț. Hai să ne lăudăm și noi... ce frumoși... ce isteți... sau cât de tâmpiți putem
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
că era spre seară, când a venit un ofițer tânăr, frumos la chip și frumos îmbrăcat în uniformă nouă și mi-a spus că ”azi nu sunteți programat pentru masă și trebuie să vă cumpărăm ceva din oraș, iar de mâine veți fi introdus în porție”. Am înțeles că arestul meu este un fel de închisoare pe durată lungă, dacă trebuie să fiu „introdus în porție”. Am rugat să-mi aducă pâine și brânză, alimente cumpărate din banii care fuseseră inventariați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să spun adevărul, pentru că generația de azi nu cunoaște decât falsurile criminale în care a fost împachetată, caricaturizată și aruncată la gunoi Mișcarea Legionară. Trebuie să spun adevărul pentru că tinerii din generația de azi, ca și cei din cea de mâine, vor simți tot românește și tot creștinește, și vor căuta adevărul sub gunoaiele aruncate, și vor descoperi, (trebuie să descopereă, comoara lăsată moștenire, ascunsă, îngropată sub lespezi de calomnii, de către tâlharii neamului și ai credinței străbune. Cred că această comoară
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
uricios al desfrânării, cu tot felul de patimi rușinoase și degradante, distrugătoare ale vieții, cu tot felul de droguri și amăgiri viclene sub care este strivită realitatea și subminată esența vieții omenești. Scriu pentru ca oamenii politici de astăzi și de mâine să cunoască și această mișcare de redresare morală și socială, pentru ca dacă vor găsi ceva bun în programul și lucrarea ei, să se folosească de acele adevăruri, potrivit idealului lor, după îndemnul sfântului apostol Pavel care ne-a lăsat scris
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Legionare. Fi-i disciplinat legionar, urmează-ți șeful și la bine și la greu. Muncește cu drag; muncește în fiecare zi. Răsplata muncii tale să nu fie câștigul, ci mulțumirea sufletească, pentru că ai pus o cărămidă la temelia României de mâine. Vorbește puțin, vorbește ce trebuie și numai când trebuie. Oratoria ta să fie oratoria faptei. Tu făptuiește, lasă pe alții să vorbească. Mergi numai pe drumul onoarei. Decât să învingi printr-o mișelie mai bine să cazi pe drumul onoarei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
textul dat. 6. Transformă propoziția simplă O poveste e o jucărie.în propoziție dezvoltată. Alcătuiește schema propoziției obținute. 7. Corectează următorul enunț, indiferent de tipul greșelilor întâlnite. Acum e prea târziu să scriu tema iată a venit somnul voi scrie mâine întro recreație. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâlnire cu jucăria ta preferată. Dă un titlu potrivit compunerii tale. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
viitorul bibliotecar ieșean, editor al lui Eminescu), Ioan Ciucă, Ștefan Toma. Vedem că prin „țară” ei înțeleg poporul/populația iar intenția este de a crea un fond definitiv, stabil, nu doar de a-l ajuta pe poet de azi pe mâine. Urmează un text din Liberalul, 18 iulie 1887, despre drumul acestor liste în țară și înapoi, de unde aflăm că la acea dată s-au încasat circa 5.000 lei. Pentru comparație, premiul Năsturel-Herescu al Academiei Române pentru cea mai bună carte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]