188,645 matches
-
doi semnatari au adus doi ani de confruntări militare, în care trupele lui Gonzalo Fernández de Córdoba a învins decisiv armata franceză, lăsând Regatul de Neapole în posesia Aragonului. În 1499, nou încoronatul rege al Franței Ludovic al XII-lea, susținând în continuare drepturile sale asupra ducatului de Milano ca nepot al prințesei milaneze, Valentina Visconti, și asupra regatului de Neapole ca descendent al Casei de Anjou, a pornit războiul italian din 1499-1501. A trimis în peninsula italiană o armată puternică
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
Enterocolită autistică este numele unei condiții medicale inexistente propusă de gastroenterologul britanic discreditat Andrew Wakefield, când a sugerat o legătură între o serie de simptome clinice comune și semne pe care el a susținut că sunt distinctive pentru autism. Existența unei astfel de enterocolite a fost respinsă de către experți. Raportul fraudulos al lui Wakefield a fost retras pentru că a folosit controale inadecvate și a suprimat constatările negative și mai multe încercări de a replica
Enterocolită autistică () [Corola-website/Science/336842_a_338171]
-
Cu toate acestea, Robert Bruce pare să fi supraestimat șansele sale de succesiune atunci când susținătorii săi nu au fost de partea lor și este dificil de dovedit faptul că aliații lor, precum cei din clanul Stuart au decis să-i susțină, în ciuda a ceea ce unii istorici au dedus. Revolta s-a stins relativ repede, deși nu au fost luate măsuri drastice împotriva celor doi după ce au înapoiat fortărețele confiscate. În acest fel, Gardienii au sperat să mețină pacea în Scoția între
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
mormane de gunoi. Cimitirul nu se regăsește în Registrul monumentelor, deși pe una din coloanele de la intrare a fost instalată o placă cu denumirea complexului memorial, asemănătoare cu plăcile care se instalează la monumentele istorice din oraș. Mai multe voci susțin necesitatea restaurării cimitirului. Printre ele se numără preoți, istorici, funcționari din cadrul Primăriei Chișinău, militari, veterani, politicieni, profesori și reprezentanți ai societății civile. Terenul a fost privatizat în 2006, ceea ce complică eforturile de restaurare. Privatizarea cimitirului s-a dovedit a fi
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
videoclipului într-un interviu cu revista "Spin": „până în ziua de azi, în memoria populației obișnuite, el e tipul dezbrăcat”. Conform managerului său de turneu, Alan Leeds, experiența „i-a luat încrederea, deoarece nu e convins de motivul pentru care e susținut de fani”. După sinuciderea prietenului său apropiat, Fred Jordan, în aprilie 2001, D'Angelo a început să aibe probleme cu alcoolul. Alcoolismul său s-a agravat, iar planurile pentru un album live și o colaborare cu Soultronics au fost anulate
D'Angelo () [Corola-website/Science/336821_a_338150]
-
locală a regiunii Mani, iar zona a decăzut treptat; mulți locuitori au părăsit regiunea și au migrat către marile orașe grecești, precum și în Europa de vest și Statele Unite ale Americii. Abia prin anii 1970, atunci când construirea de noi drumuri a susținut dezvoltarea industriei turistice, că Mani a început să-și recapete populația și să devină prosperă. În ciuda aridității regiunii, Mani este cunoscută pentru produsele sale culinare unice precum "glina" sau "syglino" (cârnați de porc afumați cu ierburi aromatice precum cimbrul, oregano
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
Bătălia din Strâmtoarea Otranto din 1917 a fost rezultatul unui raid austro-ungar asupra , o blocada navală a Strâmtorii Otranto susținută de către Antanta. Bătălia a avut loc pe 14-15 mai 1917, si a fost cea mai mare acțiune de suprafață din Marea Adriatică în timpul Primului Război Mondial. Barajul Otranto era o barieră fixă, compusă din cu plase antisubmarin și câmpuri de mine, și susținută
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
susținută de către Antanta. Bătălia a avut loc pe 14-15 mai 1917, si a fost cea mai mare acțiune de suprafață din Marea Adriatică în timpul Primului Război Mondial. Barajul Otranto era o barieră fixă, compusă din cu plase antisubmarin și câmpuri de mine, și susținută de patrule navale aliate. Marină austro-ungară a pus la cale un raid al barajului Otranto cu o forță de trei crucișătoare ușoare și două distrugătoare sub comanda comandorului (ulterior amiral), Miklós Horthy, într-o încercare de a sparge barieră și
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
au scufundat "Borea" și un vas cu muniții, si un al doilea vas a fost incendiat și abandonat. Cele trei crucișătoare au reușit să treacă prin linia de driftere, iar la 03:30 au început să atace navele mici care susțineau barajul. Austro-ungarii avertizau frecvent echipajele drifterelor să-și abandoneze navă înainte de a deschide focul. În unele cazuri, echipajele drifterelor alegeau să lupte: "Gowan Lee" a deschis focul asupra navelor austo-ungare. Navă a fost grav avariată, dar a rămas pe linia
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
articulează anterior cu oasele arcului hioid și anume cu epihialul și/sau ceratohialul, apoi se îndreptate dinainte înapoi și se suprapun cu capetele lor inferioare. Razele branhiostege se află în grosimea membranei branhială (numită și membrană branhiostegală) pe care o susțin. Membrana branhială este o cută de piele ce tivește marginea inferioară a operculului, situată în continuarea pielii care acoperă operculul. Membrana branhială și razele branhiostege formează aparatul branhiosteg care este o continuare a operculului pe partea ventrală și participă cu
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
la Ministerul Industriei Grele, Direcția Generală de Mecanică Fină. Din 1953 este angajat în cadrul catedrei de „Rezistența materialelor” de la Institutul Politehnic București ca asistent universitar. În 1959 a absolvit la Universitatea din București, Facultatea de Matematică-Fizică, specialitatea „Mecanică”. În 1962 susține examenul pentru postul de șef de lucrări la aceeași catedră. În 1968 devine doctor inginer în specialitatea „Rezistența materialelor”, susținând teza „Contribuții la studiul stabilității barelor solicitate la răsucire”. În 1971 susține examenul de conferențiar la aceeași catedră. În 1990
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
Politehnic București ca asistent universitar. În 1959 a absolvit la Universitatea din București, Facultatea de Matematică-Fizică, specialitatea „Mecanică”. În 1962 susține examenul pentru postul de șef de lucrări la aceeași catedră. În 1968 devine doctor inginer în specialitatea „Rezistența materialelor”, susținând teza „Contribuții la studiul stabilității barelor solicitate la răsucire”. În 1971 susține examenul de conferențiar la aceeași catedră. În 1990 susține examenul pentru postul de profesor la aceeași catedră, activând până la pensionare, în 1998. Între 1992 și 2001 a fost
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
București, Facultatea de Matematică-Fizică, specialitatea „Mecanică”. În 1962 susține examenul pentru postul de șef de lucrări la aceeași catedră. În 1968 devine doctor inginer în specialitatea „Rezistența materialelor”, susținând teza „Contribuții la studiul stabilității barelor solicitate la răsucire”. În 1971 susține examenul de conferențiar la aceeași catedră. În 1990 susține examenul pentru postul de profesor la aceeași catedră, activând până la pensionare, în 1998. Între 1992 și 2001 a fost profesor la Departamentul de predare în limba franceză din Institutul Politehnic București
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
examenul pentru postul de șef de lucrări la aceeași catedră. În 1968 devine doctor inginer în specialitatea „Rezistența materialelor”, susținând teza „Contribuții la studiul stabilității barelor solicitate la răsucire”. În 1971 susține examenul de conferențiar la aceeași catedră. În 1990 susține examenul pentru postul de profesor la aceeași catedră, activând până la pensionare, în 1998. Între 1992 și 2001 a fost profesor la Departamentul de predare în limba franceză din Institutul Politehnic București, însumând 48 de ani de activitate neîntreruptă în învățământul
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
Résistance des Matériaux, Chapitres Spéciaux”, 1993, „Problèmes de Résistance des Matériaux, Sollicitations Simples”, 1994, „Problèmes de Résistance des Matériaux, Sollicitations Composées et Chapitres Spéciaux”, 1994, „Noțiuni de Rezistența Materialelor”, 1999. A publicat numeroase articole în reviste și anuare științifice. A susținut numeroase comunicări științifice la diferite simpozioane de specialitate. A elaborat proiecte pentru construirea unor aparate pentru încercarea materialelor la rezistență, folosite de studenți la lucrările de laborator. Este coautor la mai multe contracte de cercetare științifică aplicate în industrie. Deține
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
1943 și este înmormântat în Cimitirul britanic din Kabul. Stein, precum și rivalii lui Sven Hedin, Sir Francis Younghusband și Nikolai Przhevalsky, au fost jucători activi în lupta britanico-rusă pentru influență în Asia Centrală, așa-numitul Marele Joc. Explorările lor au fost susținute de către imperiile britanic și rus deoarece completau "pete albe" pe harta, furnizând informații valoroase și creând "sfere de influență" pentru explorarea arheologică și influență politică.<nowiki>[19]</nowiki> Obiectele de artă adunate de el sunt împărțite între British Museum, British
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
autoreprezentare, solidaritate, comunitate sau vizibilitate. În fiecare an, Luna istoriei LGBT își propune să aibă un program plin de evenimente diverse din domeniile artă, cultură și educație. Versiunea americană a acestui eveniment este sărbătorită în octombrie. Luna istoriei LGBT este susținută de numeroase organizații americane, cum ar fi GLAAD, Human Rights Campaign sau GLSEN. În fiecare zi a lunii, o personalitate LGBT este premiată pentru realizările sale în promovarea drepturilor LGBT. Luna istoriei LGBT a fost creată în 1994 de profesorul
Cultura LGBT () [Corola-website/Science/336861_a_338190]
-
accidente rutiere cu animale (, Clevenger, 2006). Ecoductele sunt pasaje structurale pe sub sau pe deasupra drumurilor, concepute pentru a facilita traversarea în condiții de siguranță a drumurilor publice de către fauna sălbatică . În ultimii ani, biologii conservaționiști și managerii de faună sălbatică au susținut construcția de ecoducte împreună cu gardurile de pe marginea drumurilor ca o modalitate de a crește permeabilitatea drumurilor și conectivitatea habitatelor, precum și scăderea numărului de accidente ce implică animale. Ecoduct este un termen-umbrelă care cuprinde pasaje inferioare, pasaje superioare, tuneluri, poduri verzi
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
2020. În prezent funcționează un sistem european intermediar, EGNOS, care acoperă majoritatea suprafeței Europei și Africii de Nord. Sistemul de navigație Galileo va duce în final, la independența țărilor europene față de sistemul american de poziționare globală (GPS). Consorțiul care va susține parteneriatul public privat este alcătuit din companii aeriene și de comunicații din Europa, precum Airbus Group, Thales Alenia Space, Inmarsat, Alcatel-Lucent, Finmeccanica, ENAIRE, Hispasat, TeleOp GmbH. Conform proiectului, dezvoltarea sistemului Galileo este împărțită în patru etape principale, fiecare dintre ele
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
nivel profund al senzației, care poate atinge uneori intensități expresioniste, este vizibilă în tușele spontane, în accentele cromatice care însoțesc conturarea formei. Astfel de accente nu au de cele mai multe ori un rol constructiv direct, ci privesc doar o descărcare energetică, susținând un discurs care se desfășoară în paralel cu construcția figurativă. Această structură figurativă poate viza un sistem de trimiteri cu caracter istoric sau se concentrează asupra unor evocări autobiografice. Câteodată, discursul pur pictural este dublat de inscripții, titluri, numele unor
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
tonurile de roșu, tonurile de albastru, secondate de alb, sunt uneori extinse pe suprafețe ample în economia compoziției, și de trasee de un negru intens, și la care participă uneori și alte culori verde, orange, galben, brunuri calde. Dinamismul gestual susține o tramă narativă la fel de consistentă, deși lipsită de suportul explicit al unei „istorii”, confruntarea, continuitatea dintre mișcarea energic-deschisă, angajând spațiul, și nuclee care convertesc această mișcare, uneori curbilinie spre o circularitate aproape închisă, cu tensiuni de tridimensionalitate (cuiburile, sau simple
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
având în vedere faptul că persecutarea creștinilor începuse în armată cu mult timp înainte, este foarte puțin probabil că practicanți în secret al creștinismului ar fi putut pătrunde în garda imperială. În cele din urmă, nu există dovezi care să susțină existența unor călugări care trăiau în apropiere de Eufrat în secolul IV-lea și care, așa cum se afirmă în "Patimile," ar fi recuperat trupul lui Vah. În schimb, savantul italian Pio Franchi de Cavalieri a susținut că "Patimile lui Serghie
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
există dovezi care să susțină existența unor călugări care trăiau în apropiere de Eufrat în secolul IV-lea și care, așa cum se afirmă în "Patimile," ar fi recuperat trupul lui Vah. În schimb, savantul italian Pio Franchi de Cavalieri a susținut că "Patimile lui Serghie și Vah" s-a bazat pe un text anterior pierdut despre patimile lui Juventinus și Maximinus, doi sfinți martirizați în timpul domniei împăratului Iulian Apostatul în 363. El a menționat în special că pedeapsa defilării prizonierilor îmbrăcați
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
Iulian a militarilor dezertori într-o manieră identică, întărind în continuare argumentul că autorul "Patimilor lui Serghie și Vah" a preluat materialul din poveștile martirilor din vremea lui Iulian, mai degrabă decât din poveștile martirilor din vremea lui Galerius. Woods susține că tradiția martiriului sfinților este o invenție ulterioară atașată unor relicve obscure din secolul al V-lea și că "Patimile" este un text ficțional compus după ce cultul lor a devenit popular. El concluzionează că "martirii Serghie și Vah nu au
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
fost de acord să cumpere proprietatea la prețul de 2,5 milioane de EUR, cât a solicitat Ionel Stancu. O eventuală expropriere se bazează pe legea 422/2001, în baza cererii Ministerului Culturii, prin Consiliul Județean Timiș. Proiectul a fost susținut de Marius Marinescu, căruia i s-a opus însă Titu Bojin, în acel moment președinte al Consiliului Județean, declarând că primăria este cea care ar trebui să se ocupe, mai ales că există procese pe rol, iar propunerea nu a
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]