187,360 matches
-
întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare a unor sate de pe latura vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova și Țara Românească. Și aici, printre satele cu vechime și limite teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în frunte cu slujitori domnești. Și pentru acestea este evidentă lipsa aplicării cerințelor preconizate prin procedeul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor scrise, corespunzător situațiilor din timpul dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe criteriul relațiilor gentilice se vor dezvolta puternicile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Siretului, cât și de pe interfluviul dintre aceste ape, drept pavăză și adăpost în vremuri de pericole, pădurea constituind, pentru trăitorii meleagurilor noastre, principalul element de existență și de supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul poetic „plin de urmele trecutului”. Geograful George Vâlsan definea locul în care te poate cuprinde „beția spațiului larg, dorul de rătăcire, simțirea că infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unele poieni. Prin urmare, predominantă, ca fenomen natural, în întreaga așezare ar fi fost umbra la care, zice legenda, s-ar fi odihnit cândva și Ștefan cel Mare cu oștenii săi, după o grea luptă cu turcii. Poate fi găsit aici un sâmbure de adevăr, căci, în vara anului 1470, domnul Moldovei purta lupte prin partea locului cu Radu cel Frumos, după care va urma bătălia de la Soci, toponimic localizat de către unii cercetători pe Siret, destul de aproape de Umbrărești, unde se află
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului, pentru a întemeia aici sat. Deci, Umbrea ar fi fost întemeietorul satului care-i va purta numele. Ceva mai târziu, continuă legenda, un fiu al lui Umbrea, numit Condrea, ar fi urcat cu oamenii săi pe terasa de vest a Bârladului, și ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispărut sau dacă nu cumva este vorba de Umbrăreștii de pe Bârlad, din ținutul Tecuciului, adică acesta care face obiectul studiului nostru. Deocamdată rămâne important faptul că un sat cu acest nume exista deja la data respectivă. Noi îndrăznim să exprimăm aici opinia că în actul menționat mai sus se are în vedere Umbrăreștii de pe Bârlad, de la sud de Tecuci. Ne întemeiem opțiunea pe criteriul urmelor arheologice, pe menționările documentare de mai târziu și, mai ales, pe aspectul subliniat de editor, anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ha fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci, în vechime, când se vor fi trasat inițial hotarele aici, albia Siretului era mult mai spre apus decât în prezent, în zona în care va rămâne un curs minor numit ulterior Sirețel. Iar între Sirețel și Siretul cel mare se afla alt curs de apă, un pârâu numit Dimaciul. Cele mai multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde se găsește și în prezent, urmare a faptului că mulți răzeși de Umbrărești își aveau locuințele pe malul drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele din est și din vest și, probabil din această cauză, s-a păstrat mai stabil, negăsindu-se nici un act în care să se consemneze litigii ca urmare a unor strămutări de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când s-au referit la situația demografică din estul Munteniei și a „centrului și sudul Moldovei”. Noi adăugăm observația că aici s-a practicat și a predominat o “continuitate mobilă”, de cele mai multe ori, doar în cuprinsul propriilor hotare arătate mai sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cele obștești, satisfăcând, în bună măsură, și partea, și întregul social. Atât prin unele realități străvechi ajunse până la noi, cât și cu ajutorul numeroaselor mențiuni documentare, se poate dovedi că această formă de muncă și de viață s-a manifestat aici plenar și s-a păstrat prin unele elemente specifice, mai mult sau mai puțin esențiale și modelate periodic, în raport de împrejurări istorice, până în epoca modernă și chiar contemporană. Această devălmășie este atestată de practici străvechi moștenite, păstrate și folosite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au alcătuit locuințele în grupuri, prin poienile din pădurea aflată pe malurile Bârladului, pe o întindere de 5-6 km și pe terasa de vest, la Condrea de mai trâziu, ca de aici, o bună parte, să treacă peste Siret. Toate aceste grupuri de locuitori au rămas, din punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise ce s-au păstrat, sub numele de obștea sau satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, adică cu forța. Pentru un necunoscător al acestor locuri, ușor s-ar putea crede și interpreta că ceea ce scrie și este dat ca fiind „satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
miluia pe slujitorii săi, 34 la număr, în frunte aflându-se „Stoica vatag și Banul stolnicel” cu „o poiană și cu un loc ce se numește Dumbrăvița, pe Dimaci”, loc pe care se va înființa satul Dumbrăvița și schitul de aici. Ștefan căpitanul și neamurile lui înșirate nominal în documentul din 1639 sunt nepoții și strănepoții celor veniți în 1555, arătați și acum pe nume, mai puțin Albul și Stoica. Toți aceștia erau oameni recent veniți și așezați pe locul domnesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o moșie pe alta era un fenomen relativ obișnuit, actele de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite, ne indică, cel puțin pentru ultimile generații din documentele în atenție, existența reală a descendenților din numiții bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte corespund unor persoane reale. Spre această din urmă ipoteză conduce și faptul că nu toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar fi devenit stăpâni definitiv pe terenul cu pricina, căci locul cu pomii și via rămân stăpâniri temporare, limitate. Alt exemplu, din care putem constata menținerea stăpânirii devălmașe a umbrăreștenilor și faptul că această formă de stăpânire era încă puternică aici, sunt relevate de o acțiune juridică între obștea răzeșilor din Umbrărești și un acolisitoriu căminarul, mai apoi paharnic, Ioniță Racoviță din Tecuci, proces ce va dura câțiva ani. Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]