187,360 matches
-
din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată în anul 1851, tot pentru abuzuri prin care urmărea să spolieze cu viclenie pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor seculare. Dar ceea ce trebuia să se întâmple în mod inexorabil s-a produs. Căci sporul populației din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună bucată de timp ca sat și moșie de sine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se exprimă și prin sintagma „partea de jos”, prin care se înțelege partea sudică. Astfel trebuie interpretată situația în discuție. Dar ea nu reprezenta exact o jumătate din întregul sat. Anticipând puțin la ceea ce va urma, trebuie arătat că întâlnim aici și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci la număr; iar până în 1645, când se face o nouă danie a părții de sus, aceasta a rămas în stăpânirea domnitorului Vasile Lupu. Tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci la număr; iar până în 1645, când se face o nouă danie a părții de sus, aceasta a rămas în stăpânirea domnitorului Vasile Lupu. Tot aici aveau părți Costăcheștii și răzeșii lor, părți nealese și neprecizate. Pe data de 4 aprilie 1645, domnitorul Vasile Lupu dăruiește rudei sale, Iorga vistiernic, pentru „slujba dreaptă și credincioasă” în tinerețea sa, dar care „și acum, iarăși, la Țarigrad, nouă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniri se păstrau și prin deceniile III-IV din secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
probabil de la vest de Siret, iar heleșteul pe care i se face întăritura este din Brudurești, denumire a unui loc de pe valea Siretului, ce semnifică vad, loc de trecere al apei de pe un mal pe altul, unde se plătea brudina. Aici își va fi făcut el și heleșteul menționat. De altfel, în mărturiile hotarnice la care m-am mai referit, am văzut că se indică un reper hotarnic cu numele „podul lui Dumitru”. Acest Dumitru din Umbrărești era în slujba domniei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamului. Tot în acest scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul că au existat la Umbrărești case mari și biserică din cărămida, menționate în documente destul de târzii. Arheologic însă, urmele lor au putut sta în evidența noastră până în ultimii ani, respectiv 1980
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a o ocroti”. Rezultă destul de clar din acest text cum, până în anul 1704 septembrie l, data când se face hotarnica clucerului Zberea, Umbrăreștii se păstrase ca moșie unitară în partea vestică a Bârladului, cum neamul Costăchesc cu părțile lor de aici: Costache slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă vreme ca părțile lor de moșie de aici nealese, ci în cadrul devălmășiei răzesești, constituindu-se într-un caz sui-generis în ceea ce privește relațiile social-economice medievale de la noi, aspect ce merită și trebuie să fie mai mult cercetat și aprofundat ca sens și semnificație a mobilului care a stat la baza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
astfel de situații. Să înțelegem, oare, că au nutrit și manifestat primele generații de Costăchești un interes aparte și niște sentimente speciale pentru locul și comunitatea Umbrăreștilor ce pot fi puse în legătură cu amintiri mai vechi despre înaintași și oamenii născuți aici ? În stadial actual al cercetării și cunoașterii documentelor, ce implică abordarea aspectului respectiv, este greu de formulat și dat un răspuns sigur și definitiv. Pentru că documente scrise din care să rezulte clar și explicit modul cum, de când și în ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrat. În astfel de condiții ne vedem siliți să folosim informații din surse cu știri indirecte, dar care au tangență cu situația respectivă. O asemenea sursă poate fi considerată cartea domnească dată de Gheorghe Duca, la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această dată, deteriorarea și ruinarea lor producându-se către sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin urmare, locul se preta atunci a fi corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl însoțeau, cu atât mai mult cu cât erau întrunite aici condiți favorabile și de altă natură, cum ar fi vadul de trecere ușoară a apei Siretului pe podul de la Movileni, ori Suraia, cu continuarea drumului la Focșani, unde va face o nouă oprire, cum și zona cu sate multe, înstărite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apei Siretului pe podul de la Movileni, ori Suraia, cu continuarea drumului la Focșani, unde va face o nouă oprire, cum și zona cu sate multe, înstărite, ce înlesneau o bună aprovizionare cu cele necesare drumului și expediției. Acum și de aici vor fi fost lansate și hârtiile de bir excesiv pe capul locuitorilor din satul de alături, Torcești, consemnate în acte ca fiind „din zilele Ducăi voevod”, care hârtii au avut drept consecință vânzarea satului, pentru a se plăti acel „greu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]