188,645 matches
-
funcției social politice a dreptului. Întreaga societate este concepută ca o unitate economică, unitatea productivă fundamentală fiind familia, concepută ca un atelier profilat pe o singură meserie. Sunt preconizate înlăturarea contrastului dintre sat și oraș și egalitatea dintre sexe, fiind susținut accesul femeilor la funcțiile ecleziastice. Războiul este condamnat, cu excepția celui defensiv. Utopia este, așadar, o viguroasă mărturie a superiorității calitative a umanismului lui Morus față de cel al epocii în care a trăit. Dacă umanismul burghez în gîndirea politică și-a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
poporului; ele servesc în armată, luând parte alături de bărbați la exerciții militare zilnice. Regimul economic preconizat este asemănător comunismului: totul este în proprietatea statului, iar cetățenii ar trebui să lucreze în acele direcții care corespund aptitudinilor lor. Prin faptul că susținea încrederea în puterea rațiunii, situarea omului în centrul existenței sociale, disocierea statului de biserică, iluminismul reprezintă în primul rând o continuare a umanismului. Deosebirea dintre cele două curente constă în faptul că umanismul s-a dezvoltat doar în rândul cercurilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
internaționale și pentru stabilirea de relații prietenești între state. Condamnă cuceririle coloniale ale europenilor și mai ales politica cuceritorilor spanioli în Lumea Nouă. Opera vastă și multidisciplinară a lui Voltaire reprezintă o critică la adresa inechităților sociale, superstițiilor, intoleranței religioase. A susținut ideea unei monarhii puternice, sprijinite de o elită de nobili educați. Într-o astfel de guvernare, monarhul ar fi condus cu înțelepciune, cu toleranță, puterea bisericilor și a clericilor fiind controlată. De asemenea, în scrierile sale a acordat o atenție
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ar fi condus cu înțelepciune, cu toleranță, puterea bisericilor și a clericilor fiind controlată. De asemenea, în scrierile sale a acordat o atenție deosebită problemelor economice, sociale și aspectelor legate de mentalitatea, obiceiurile și cultura popoarelor. De aceea, unii autori susțin că Voltaire a formulat pentru prima dată concepția modernă a istoriei. Alte concepții ale sale aveau ca obiectiv societatea franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
corpul căreia radicalismul, raționalismul și utopismul se îmbină în multe puncte. Și Rousseau analizează cele trei tipuri de guvernare - democrația, aristocrația, monarhia - și consideră că niciuna nu este perfectă, fiecare fiind indicat după mărimea statului respectiv. Astfel, pentru statele mici susține că ar fi optimă democrația, pentru cele medii - aristocrația, iar pentru cele mari - monarhia. Filozoful italian Giambattista Vico a pus problema posibilității cunoașterii în istorie, făcând distincție între științele care se bazează pe metode cantitative "științele naturii") și cele care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și cele care nu folosesc aceste metode, dar pot să furnizeze cunoștințe valide ("istoria" ca știință a omului în raport cu științele naturii). În "Principii de filozofie a istoriei", a divizat evoluția naturală a societății în trei stadii de dezvoltare: Giambattista Vico susține că, după parcurgerea acestor etape, urmează o fază de decadență după care se reia ciclul istoric, dar nu identic, ci la un nivel superior, adică o reluare în spirală a dezvoltării. În ceea ce privește gândirea politică, a fost adversar a teoriei contractului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
după parcurgerea acestor etape, urmează o fază de decadență după care se reia ciclul istoric, dar nu identic, ci la un nivel superior, adică o reluare în spirală a dezvoltării. În ceea ce privește gândirea politică, a fost adversar a teoriei contractului social, susținând că statul s-a constituit și a evoluat pe baza "bunului simț" al ideii despre adevăr și justiție, concept expus în "Despre principiul unic al universului juridic" și în "Principiile unei științe noi despre natura comună a națiunilor". Conducător al
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
A fost cel care a deschis drumul compromisului dintre burghezia germană și feudalitate, încercînd să obțină drepturi economice și politice pentru aceasta și militând pentru o politică a absolutismului luminat. În lucrarea sa "Monadologie", pe lângă conceptele filozofice de tip dialectic, susține modul de producție capitalist, considerîndu-l singura alternativă a progresului social. Leibnitz a legat ideea unității naționale a tuturor germanilor de noul mod de producție capitalist, de realizarea sa. În "Theodiceea", încearcă să adapteze religia la noua societate și să o
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
își exprimă adversitatea față de feudalism, de despotismul german, împotrivire ce se explică prin adversitatea lui manifestată față de tirani și monarhi, prin afirmarea poziției lui pro-revoluționare, prin apropierea idealurilor lui de instaurarea republicii. Era convins că forțele progresiste vor putea fi susținute de către un monarh luminat, care ar înțelege imperativele societății și le-ar soluționa fără să fie supus la presiuni. Una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, Johann Wolfgang von Goethe, în capodopera "Faust", arată că sensul vieții
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
societății și le-ar soluționa fără să fie supus la presiuni. Una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, Johann Wolfgang von Goethe, în capodopera "Faust", arată că sensul vieții stă în faptă, în activitatea creatoare. Marele scriitor susținea ideea unității dintre teorie și experiență, iar principiul său de bază în tratarea lumii, a societății umane era "La început a fost fapta". Convins de caracterul obiectiv al legilor naturii, este adeptul teoriei evoluționiste, subliniind ideea unității lumii. În acest
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
că munca este forța transformatoare a societății și culturii, pe care ea le poate dezvolta în ascensiune continuă. Iluministul german a dezvoltat unele idei profunde privind necesitatea înlăturării despotismului feudal, eliminării instituțiilor vechi și principiilor conservatoare depășite. La fel, el susține ideea evoluției istorice a omenirii care are loc în chip de "spirală". Astfel, istoria la Goethe ar fi o continuă creație umană, cu reveniri pe plan superior, fără repetări exacte la fel, iar revenirile se sfârșesc la un alt nivel
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de aceea este necesar acel contract social, care să creeze sentimentul de siguranță. Deci, după Grotius, statul este rezultatul acțiunii conștiente a oamenilor, care se vor subordona monarhului absolut. În lucrarea sa filozofică fundamentală, "Etica more geometrico demonstrata", Baruch Spinoza susține teoria dreptului natural. Conform teoriilor sale, apariția conflictelor între oameni determină instabilitatea acestui drept și necesitatea constituirii statului. Astfel, prin intermediul contractului social, statul reprezintă o putere cu caracter unic pentru toți membrii societății și deci este înlăturată posibilitatea oricărui abuz
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
acestui drept și necesitatea constituirii statului. Astfel, prin intermediul contractului social, statul reprezintă o putere cu caracter unic pentru toți membrii societății și deci este înlăturată posibilitatea oricărui abuz de putere. Fiind capabil să impună constrângerea, statul deține puterea legii. Spinoza susține că odată cu crearea statului, se creează dreptul comun, general, rezultat al unificării drepturilor naturale ale oamenilor și a reunirii acestora în puterea statală. Ca și alți reprezentanți ai teoriei dreptului natural, Spinoza pune semn de egalitate între stat și societate
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fără o lege penală corespunzătoare ("nullum crimem, nulla poena sine lege"). Din mișcarea egalitarilor se desprinde o aripă mai radicală, cea a "diggerilor" ("săpătorilor"), reprezentați de Gerard Winstanley și care reprezentau țărănimea săracă și păturile inferioare ale populației urbane. "Diggerii" susțin un comunism egalitar primitiv, preconizând idei ca: Spirit pragmatic, Francis Bacon are interes scăzut pentru metafizica pură sau alte forme de gândire abstractă, concentrându-se asupra unor concepte ca statul, forma ideală de guvernare, situația poporului etc. În "Noua Atlantidă
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și comoditate a omenirii. În "Eseuri de morală, economie și politică" (1597) subliniază necesitatea unui stat centralizat, puternic, care să asigure respectarea intereselor burgheziei aflată pe atunci în plin avânt. În lucrarea "Eseuri sau sfaturi civile și morale", Francis Bacon susține că statul ar trebui să lichideze nedreptățile sociale și abuzurile din partea nobililor. Secretar și continuator al doctrinei lui Bacon, Thomas Hobbes a considerat statul bazat pe concepții materialist-mecaniciste. Referindu-se la contractul social, el prezintă apariția și activitatea statului ca
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
discordie: Pentru a ieși din această stare de conflict, de ostilitate, este necesară încheierea unei păci. La fel ca și pentru Grotius, pentru Hobbes contractul social reprezintă mijlocul instituirii și menținerii vieții sociale pașnice, prin care se naște statul. Deoarece susține subordonarea necondiționată a individului în raport cu puterea statală și care s-ar exercita în mod nelimitat și respinge ideea separării puterilor statului, Hobbes poate fi considerat un reprezentant al absolutismului. Consideră că întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
susține subordonarea necondiționată a individului în raport cu puterea statală și care s-ar exercita în mod nelimitat și respinge ideea separării puterilor statului, Hobbes poate fi considerat un reprezentant al absolutismului. Consideră că întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi considerat un precursor al conceptelor democratice moderne. Statul reprezintă o asociere a oamenilor pentru menținerea intereselor proprii. Societatea politică și civilă a fost creată pentru eliberarea de riscul insecurității existenței individuale, izolate
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
contribuie în continuare la promovarea culturii inovatoare, si pentru a oferi inventatorilor posibilitatea de a extinde rețeaua de comunicare. Diferite aspecte ale activităților IFIA sunt consolidate datorită cooperării bilaterale. Organizațiile includ: Pentru a realiza activitățile menționate anterior, IFIA organizează și susține astfel de evenimente Federația Internațională a Asociațiilor inventatorilor (IFIA) are peste 100 de state membre din cinci continente. Obiectivele sale principale sunt de a sprijini inventatorii, să le protejeze drepturile și să le conecteze în mod egal și la nivel
Federația Internaționala a Asociațiilor Inventatorilor () [Corola-website/Science/337193_a_338522]
-
al Pătrunjelului. Estimările totale variază de la 5000 la 25 000 de morti în acel masacru. Regimul Trujillo s-a dezvoltat într-o eră favorabilă regimurilor dictatoriale din America Latină, fiind contemporan cu alte guverne similare în bazinul Caraibelor, în timp ce unii autori susțin că dictatură lui a fost cea mai flagrantă, cea mai brutală și cea mai eficientă dintre toate dictaturile din jur.<nowiki>[7]</nowiki> Totuși, în paralel, Trujillo a avut împotriva să mai multe guverne străine: între ei Rómulo Betancourt în
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Josh (Jonathan Dubsky), iar aceștia încep să-și folosească abilitățile pentru a expune corporațiile și organizațiile corupte care folosesc în secret datele personale din ctOS pentru scopurile lor proprii. Jocul începe cu Marcus - cunoscut și sub numele de Retr0 - care susține un test de inițiere: ștergerea profilului ctOS propriu. Primit în DedSec, el află că o biserică numită New Dawn este de fapt o organizație criminală. În cele din urmă, ei află de existența unui mesaj subliminal, dar și de Bellwether
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
reiterat acest lucru de numărate ori, în cele mai dificile circumstanțe, cum ar fi lupta împotriva terorismului ori împotriva crimei organizate sau chiar în în timpul războiului[13]. În cauze precum "Irlanda c. Regatului Unit" sau "Tomasi c. Franței", CEDO a susținut că un tratament contradictoriu reprezintă o încălcare a art. 3[14]. Caracterul absolut al interdicției prevăzute în art. 3 din Convenție produce anumite consecințe . Statele, prin aderarea la Convenție, și-au asumat o adevărată răspundere obiectivă cu privire la conduita agenților lor
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
în vedere că pe parcursul discuțiilor cu ofițerii de poliție Gafgen și-a schimbat susținerile de mai multe ori, polițiștii, temându-se că timpul scurs este in defavoarea recuperării copilului viu și nevătămat, aceștia l-au amenințat pe Gafgen cu tortura, susținând că nu vor ezita să-l tortureze dacă nu le vor spune unde se află victima. Gafgen cedează după 10 minute de amenințări și comunică polițiștilor unde se află trupul neînsuflețit al băiețelului, ulterior recunoscând că l-a ucis prin
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
psihice mult mai multă vreme, culminînd cu moartea sa. În al treilea rând, Gafgen se face vinovat de crearea unui climat, prin răpirea copilului și apoi schimbarea declarațiilor date poliției, care a condus la această dilemă morală[38]. Același autor susține că drepturile absolute pot intra uneori în conflict, caz în care este imposibilă considerația că ambele drepturi sunt la fel de egale și absolute, iar aceste conflicte sunt rezolvate prin alegerea răului mai mic sau prin argumente de ordin moral[39]. Totodată
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
conștientizează că dreptul pozitiv nu își este suficient sieși, ci acesta trebuie să fie corelat în permanență cu principiile fundamentale ale dreptului, care în majoritatea lor derivă din morală. Deși s-ar putea interpreta această poziție cu una care ar susține revizuirea Convenției din acest punct de vedere, trebuie clarificat că inclusiv CEDO a specificat că textul Convenției este viu, fiind interpretat în lumina actualității, iar plecând de la acest argument se ajunge la concluzia că moral sau nu, tortura este strict
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]