187,360 matches
-
-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco Corpaci. Cu timpul, boierii din partea locului vor renunța de a mai cultiva și stăpâni vii pe terenurile lor de aici, ei preferând să cumpere vii în podgorii consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte din categoria marilor stăpâni de sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe proprietari și număr de hectare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere de la stupina comunală” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
miere, o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o vindeau în orașele Bacău și Roman, deoarece prin orașele din preajma Umbrăreștilor, respectiv Tecuci, Focșani, Galați, produsul nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i propune o soluție în legătură cu un „țigan, anume Onofrei cojocariu cari am fost aici la, Perieni, și, ducându-să în gios la Umbrărești, au luat pi fata lui Dudă țiganu. Și acum zice că nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în gios la Umbrărești, au luat pi fata lui Dudă țiganu. Și acum zice că nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni, fiindcă, și-au aratu aici la Perieni și el esti cojocariu și ar fi bini să șadă mai aproape de stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de carte a gândirii și trăirii de altădată prin memoria păstrată documentar sau culeasă de la înaintași, prin zicere orală. 3. Comerțul și cooperația Prezența monezilor în peisajul descoperirilor arheologice de pe teritoriul comunei Umbrărești reprezintă dovada indiscutabilă a practicării comerțului pe aici din cele mai îndepărtate timpuri. Nu sunt suficiente date în legătură cu practicile comerciale în viața satelor, dar bănuim că în așezările rurale, o îndelungată perioadă de timp a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război mondial. Exista aici un comerciant ambulant, cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit după Războiul de Independență, când mulți dintre veteranii de război, având permise de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi, în anul 1841. Iar acest ingenios plan surprinde și alte drumuri decât cele arătate până aici. Actuala șosea națională Tecuci-Galați este înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest ingenios plan surprinde și alte drumuri decât cele arătate până aici. Actuala șosea națională Tecuci-Galați este înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Familia și vecinii noștri cu case în lunca Bârladului au fost beneficiari ai locurilor oferite, dar ei nu le-au folosit în scopul pentru care le-au fost date; după ultimul război, le-au înstrăinat celor dornici să se stabilească aici, cei mai mulți fiind săteni din Cătunași, deveniți iveșteni. Pe tronsonul de drum ce ține de la Barcea până la Ivești au fost prevăzute și segmentate, în 1844, următoarele cantoane: -cantoanele nr. 11 și 12, pe moșia Umbrărești a lui Grigore Suțu; -cantonul nr.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
județene „sunt acelea care pun în legătură directă două sau mai multe capitale de județ; osebitele plăși ale unui județ cu capitala sa, ori ajung la un port sau frontieră; - drumurile vicinale pun în legătură diferitele comune între ele (de aici și denumirea vicinale = vecinale) sau cu reședința subprefecturii; - drumuri comunale „sunt acelea care se mărginesc pe teritoriul unei comune, fără a face parte din categoriile de mai sus”. În legea din 1 iunie 1882 se adaugă aliniatele prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au ținut pod numai la Șerbănești, unde au fostu vechiu pod”, autoritatea domnească neîngăduind a se face pod și la Liești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte în alta, mai ales în vremea precipitațiilor abundente. La Umbrărești se aflau asemenea zise repegiuni de trecere a apei Bârladului în următoarele locuri, pentru legătura între satele: -Tămășeni-Siliștea, la punctul numit pe vremea copilăriei noastre Podul Vechi, fiindcă fusese aici anterior un pod de lemn, ale cărui picioare putrezite se vedeau încă în perioada interbelică; -Umbrărești-Slobozia, la aproximativ 200-300 m sud de podul ce a fost construit între anii 1929-1931, pe direcția școlii de azi; -Murgocești-Slobozia, loc unde în perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-Umbrărești-Slobozia, la aproximativ 200-300 m sud de podul ce a fost construit între anii 1929-1931, pe direcția școlii de azi; -Murgocești-Slobozia, loc unde în perioada interbelică funcționa din când în când o punte de trecut cu piciorul; -pe direcția Cătunași-Torcești; aici locuitorii au construit cu resurse proprii pod rudimentar, ce primăvara era luat ușor de șuvoaiele repezi și de sloiurile de gheață, când apele Bârladului veneau mari și produceau stricăciuni. Iar fenomenul acesta se repeta aproape anual în anii mai de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în anul 1890, cu 10 deschideri de 6 m, cu 2 urși simpli suprapuși. Nu avea spărgători de gheață, nici piloți de stabilitate și a fost luat de viitura extraordinară a Bârladului din 1909. În timpul războiului (1917) armata rusă construiește aici un pod provizoriu de brad, care durează cam patru ani și este luat de ape”. Necesitatea reconstruirii podului era motivată prin imperativul de a avea o lesnicioasă „legătură pe șoșeaua vicinală Ivești-Umbrărești-Condrea, Podoleni, pentru legătura cu cariera de piatră pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești. Aceasta a fost prima balastieră de pe teritoriul comunei Umbrărești, era situată peste apa Bârladului de la vest de moara Torcești, era înzestrată cu șină îngustă și vagoneți cu care se transporta balastul până la calea ferată din dreptul morii și de aici cu vagoane obișnuite, acolo unde cerea trebuința și interesele constructorilor. Podul de la Umbrărești a fost proiectat în lungime de 100 m, s-a redus apoi la 85 m, din trunchiuri de stejar. Lățimea era prevăzută cu „cale dubla și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Satul Trohănești, actualmente Barcea, se afla situat pe hotarul de nord al Umbrăreștilor, deci în vecinătatea unei mari obști sătești cu posibile similitudini de organizare și funcționare juridico-administrativă. Insolitul din fragmentul reprodus constă în faptul, și acest aspect ne interesează aici, că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte”, jurământ care, în mod obișnuit, implică un singur individ. Or, în cazul de față, satul care lasă cu limbă de moarte ceva pentru urmași, respectiv instituția juridică a ascultări nu poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație păstrându-se tot timpul jumătatea de sud a obștii umbrăreștene, și stăpănirea individuală, în care au ajuns Torceștii, Bozieștii, Țigăneii și partea de nord a vetrei umbrăreștene, trecerea la noua formă făcându-se diferit în timp și spațiu. De aici și consecința diferențierii în modul de existență și de muncă al oamenilor din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla ca stăpânul căruia comunitatea îi datora supunerea și ascultarea să fie înzestrat de la Dumnezeu cu calități morale integre și comportament
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fostu aice la Perieni, ducându-să în gips la Umbrărești, au luat pe fata lui Dudă țiganu”, evident că din Umbrărești, unde Gavril Conachi avea țigani pe moșie, fapt confirmat și prin alte asemenea răvașe. Din 1813, moșia și țiganii aflați aici ajung în stăpânirea Elencăi Manu. E posibil ca încă înainte de eliberarea lor, prin Legea din 1854, țiganii de la Umbrărești să fi fost eliberați și asimilați, din punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]