187,360 matches
-
din documentele ce o însoțesc (adrese, cereri) nu rezultă dacă boierul și-a primit sau nu suma de bani, rămâne important acum să reținem numărul mare de robi țigani ce se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva că țiganii umbrăreșteni s-au ridicat, din punct de vedere economic, al preocupărilor și comportamentului zilnic, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
azi o practică a vieții lor, excepție făcând doar 2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de a nu fi bănuit de ură sau dispreț față de etnia respectivă, arăt aici că toate familiile de țigani, care au fost împroprietărite cu pământ în urma Legii din 1921, și-au vândut loturile de câte 5 ha în totalitatea lor. Este adevărat că nu aveau vite și atelaje cu care să-și lucreze pământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și atelaje cu care să-și lucreze pământul, dar în această situație au fost și unii dintre localnicii români, însă ei și-au păstrat și lucrat pământul primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de atașament, nici un interes pentru creșterea și îngrijirea animalelor, de aici și consecința firească, sărăcia cronică din generație în generație. Că aiurea, unii dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de atașament, nici un interes pentru creșterea și îngrijirea animalelor, de aici și consecința firească, sărăcia cronică din generație în generație. Că aiurea, unii dintre țiganii dezrobiți se vor fi lepădat de vechile lor metehne și „se dau lucrului pământului contopindu-se cu massa națiunii”, cum afirma M. Kogălniceanu în 1891, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se în pădure. Este cazul țiganilor de la noi numiți Țurlea și Mitică Buruiană, dezertori în câteva rânduri. În starea de război în care se afla România, erau pasibili
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul satelor noastre, locuitorii lor din toate timpurile fiind autohtoni, fără a fi cunoscut fenomenul colonizărilor, despre care se vorbește cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar situațiile de acest gen erau cu mult mai numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
având vatră proprie de locuit, sat cu oameni răzeși în tot timpul existenței sale. Prin urmare, avem două entități cu epitetul de slobozie, despre care știm sigur că n-au fost niciodată sate dependente, de o stăpânire individuală, țăranii de aici făcând parte din categoria oamenilor liberi de dijmă ori de alte obligații și practici ce țin de specificul satelor dependente. Singura unitate fiscală de pe teritoriul de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarul țării încercând ea eludeze obiceiul, legea țării, în domeniul dreptului de folosință și să nu plătească „a zecea”, adică dijma, plus adetul, nu este exceptat în cazul de față, aceasta fiind regula stabilită din străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum au ajuns ele din obști sătești libere în sate aservite intereselor materiale ale unor stăpâni, avem posibilitatea să constatăm că stăpânirile boierești nu s-au întemeiat, în cazul satelor noastre, cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ducea spre răsărit, până la est de actuala cale ferată, oprindu-se într-o mică costișă, numită de atunci încoace de către locuitori Capul moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul Cooperativei de consum, aici fiind de fapt și marginea de nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
posibil ca alta mai veche să nu se fi păstrat, iar aceasta din 1900 să fie un fel de duplicat: Tablou de locul vetrii satului Torcești cât ari fiecare prinsu si niprinsu (este vorba dacă e îngrădit sau nu); găsim aici toate cele 115 nume, adică toți localnicii împroprietăriți; Listă di locul din țelină a locuitorilor din Torcești cât are fiecare, 94 de nume; Loc în Vălcică; Listă de locul ce au rămas ca spor în Scurtături; Listă de locul dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise, elementele ce țin de instituția răzeșiei se estompează și dau impresia dispariției lor din viața practică, în timp ce ele se păstrează aproape intacte în satele cu relief închis. De aici și corolarul corespunzător în abordarea și valorificarea științifică a fenomenului, prin investigarea și cercetarea doar a satelor considerate drept fidele și bune păstrătoare a caracteristicilor ce țin de specificul instituției în discuție acum, ocolirea și ignorarea celorlalte. În consecință, cercetările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele stăpânite individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă de egalitate sau egalitarism. Deoarece „știe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de în vechime, întocmai după osăbirea făcută de către răposatul aga Petrache Negre, pe temeiul hotărnicei Zberei, priimită cu mulțămirea amânduror părțile” în anul 1817, an în care a lucrat la Umbrărești, ca hotarnic, cel amintit mai sus. Din cele reproduse aici reiese cum nu se poate mai clar că, până în anul 1704, stăpânirea moșiei Umbrărești a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copii din căsătoria sa cu Nour, partea ei, jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe ori flanela uitată pe aiurea, în timpul jocului, pe câmpia verde, nesfârșit de întinsă în imaginea mea de atunci, când mă fermeca acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot așa precum chipul unei persoane demult dispărută apare, din când în când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]