23,584 matches
-
Bineînțeles, cu cât fragmentul se detașa în clasament, cu atât fenomenul se amplifica, astfel încât au apărut diferențe semnificative. Fenomenul nu se datorează unei calități deosebite a acestui fragment muzical, pentru că experimentul, repetat de mai multe ori, a evidențiat detașarea în clasament a unui alt fragment de fiecare dată. În schimb, într-o a doua variantă a experimentului, rezultatele sondajului în curs nu erau comunicate internauților în timp ce aceștia alegeau. În aceste condiții, nici un titlu nu s-a remarcat. Prin urmare, cunoașterea sondajului
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în mod obișnuit prin litera W (de la welfare = bunăstare), reprezintă preferințele colectivității referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W = W(U1, U2,..., Un). Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuale studiate. Figura nr. 14. 1 Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colective, de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
eficacitatea utilizării resurselor, calitatea politicii macroeconomice ș.a. European Management Forum publică în fiecare an un raport privind competitivitatea industrială a principalelor țări dezvoltate, în baza a zece grupuri de factori (clusters-uri), fiecare integrînd multiple criterii, ce conduc la un anumit clasament. Cele zece grupuri de factori sînt: 1) dinamismul economiei, în principal rata de creștere economică; 2) eficacitatea industrială (costurile salariale, productivitatea muncii, înclinația spre investiții ș.a.); 3) dinamica pieței (înclinația spre consum, calitatea produselor și a serviciilor post-vînzare ș.a.); 4
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
indici (pentru longevitate, educație și venituri), într-o medie geometrică a acestora. Noua formulă de calcul rezolvă astfel o serie de critici adresate vechii metodologii în legătură cu formula de agregare liniară. Schimbări s-au înregistrat și în privința modului de realizare a clasamentului țărilor. Astfel, din anul 2009, clasamentul nu mai cuprinde trei grupe mari de țări, ci patru grupe, conform tabelului 5.3. Indicele multidimensional al sărăciei (IMS) Acesta surprinde gradul de sărăcie, identificând multiplele deprivări existente în viața unui individ. Acest
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
într-o medie geometrică a acestora. Noua formulă de calcul rezolvă astfel o serie de critici adresate vechii metodologii în legătură cu formula de agregare liniară. Schimbări s-au înregistrat și în privința modului de realizare a clasamentului țărilor. Astfel, din anul 2009, clasamentul nu mai cuprinde trei grupe mari de țări, ci patru grupe, conform tabelului 5.3. Indicele multidimensional al sărăciei (IMS) Acesta surprinde gradul de sărăcie, identificând multiplele deprivări existente în viața unui individ. Acest indice surprinde deprivarea la nivel individual
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
indicii recalculați în 2010 pentru perioadele anterioare, spre deosebire de cei din 2009, pun în evidență o perioadă de regres, între anii 1990 și 2000. Pentru România, noua metodologie de calcul din 2010, chiar dacă reduce nivelul indicelui, din punct de vedere al clasamentului aduce o poziție mult mai bună (locul 50 comparativ cu locul 63 anul precedent). Pentru prima dată, România este înaintea Bulgariei (locul 58) în clasament. Din păcate, comparativ cu celelalte țări membre ale UE, situația nu se schimbă, rămânând în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
noua metodologie de calcul din 2010, chiar dacă reduce nivelul indicelui, din punct de vedere al clasamentului aduce o poziție mult mai bună (locul 50 comparativ cu locul 63 anul precedent). Pentru prima dată, România este înaintea Bulgariei (locul 58) în clasament. Din păcate, comparativ cu celelalte țări membre ale UE, situația nu se schimbă, rămânând în continuare în urma lor. Concluzii Cu toate că metodologia de calcul a Indicelui Dezvoltării Umane a cunoscut din 1990 până în prezent numeroase modificări, anul 2010 a schimbat radical
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
ale indicelui, mai ales în cazul țărilor cu un nivel scăzut de dezvoltare. Trebuie subliniat însă faptul că indiferent de metodologia de calcul a IDU, țări precum Canada, Norvegia, Japonia, Olanda, Suedia etc. s-au situat în permanență în fruntea clasamentului. De asemenea, calculul unui indice hibrid al dezvoltării umane, din cinci în cinci ani, pentru o perioadă de 40 de ani (1970-2010) a evidențiat faptul că majoritatea țărilor au înregistrat progrese. Calea progresului a fost însă diferită, mai ales pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
exerciții Întregi, cu accent peprecizie, Ținută, ușurință, amplitudine; - Antrenamente cu exerciții arbitrate plus exerciții pentru rezistență perfecționare; - Antrenamente În condiții de mediu modificate ( temperatură, lumină, liniște, zgomot, schimbarea orelor obișnuite, etc); - Antrenamente- concurs, cu organizare specifică competiției, cu stabilirea de clasamente și comentarea detaliată a comportării fiecărei gimnaste; - Antrenamente În săli străine; - Concursuri diverse. Toate aceste forme și modalități de perfecționare au efecte pozitive atât asupra pregătirii tehnice, cât mai ales asupra celei psihologice, ajutându-ne să cunoaștem cât mai complet
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
creșterea ponderii U.E. și scăderea ponderii S.U.A., În timp ce Japonia se menține la un nivel foarte scăzut. Țările În dezvoltare au Înregistrat o pondere În creștere, dar distribuită În favoarea Asiei și Pacificului și a Americii Latine, În timp ce Africa rămâne În coada clasamentului. Ponderea Europei Centrale și de Est a fost În creștere. Țările cele mai slab dezvoltate ale lumii abia dacă reușesc să atragă 0,5% din volumul de I.S.D. globale. Al treilea val care se realizează În zilele noastre și se
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
companiile americane (pătrunderea masivă a firmelor americane În Europa la sfârșitul anului 1950 ca urmare a reconstrucției europene); c) Perioada anilor 1960-1974: perioada dezvoltării economiei europene (principalele companii transnaționale europene au crescut spectaculos În această perioadă,astfel Încât În 1974 În clasamentul celor mai importante 50 de companii transnaționale din lumese aflau 20 de firme europene); d) Perioada anilor 1975-1989: perioada expansiunii companiilor asiatice (anii '70-'80 au constituit o etapă În care companiile europene și-au diversificat activitatea, transformându-se În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
directe, În particular, există o legătură directă. Astfel, statele competitive devin mai atractive pentru investițiile străine directe, dar și nivelul competitivității unei țări se reflectă prin măsura În care aceasta atrage ISD. Evident, că avînd cea mai competitivă economie, conform clasamentelor instituțiilor specializate privind competitivitatea, SUA (anexa 8) s-a plasat și la capitolul ISD atrase pe primul loc, Înregistrînd În anul 2004 un volum al acestora de 121 miliarde dolari, după care a urmat China cu un volum aproximativ de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
miliarde dolari (plasată pe poziția 32). România a reușit să atragă după 1990 Încoace investiții străine directe În valoare de peste 15 miliarde dolari. Numai În anul 2004 acestea au constituit 1,84 miliarde dolari, poziționîndu se pe locul 40 În clasament. Comparativ cu rezultatele obținute În această direcție de alte state, Republica Moldova rămîne mult În urmă, volumul total al investițiilor străine atrase din 1992 Încoace fiind doar de 974,9 mln. dolari SUA. Fluxul de investiții străine directe atrase pe țări
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezvoltate după ponderea capitalizării bursiere relativă la PIB, pe primele locuri se aflau: Finlanda cu 272%, Elveția cu 262%, Marea Britanie cu 206%, Luxembourg cu 192% și SUA 181%. Japonia având o capitalizare bursieră de 102% din PIB se afla pe la mijlocul clasamentului, iar Germania având o capitalizare bursieră de 62% din PIB, spre extrema inferioară. În același an (1999) ponderea capitalizării bursiere în PIB în țările din Europa Centrală și de Est, reprezenta 33,37% în Ungaria, 22,01% în Cehia, 5
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
același an (1999) ponderea capitalizării bursiere în PIB în țările din Europa Centrală și de Est, reprezenta 33,37% în Ungaria, 22,01% în Cehia, 5,84% în Bulgaria și numai 2,86% din PIB în România, aflată în coada clasamentului.10 Ca tendințe actuale ale burselor de valori se evidențiază următoarele: * globalizarea în sensul unificării la nivel național, regional și chiar mondial, și al coordonării activității. De exemplu, în zona lirei sterline se tinde către o bursă unică dacă volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fonduri, nu au flexibilitatea posibilităților de retragere a sumelor investite (dobânda se pierde dacă depozitul este lichidat înainte de expirarea termenului). Pe anul 2002, depozitele cu scadența la 12 luni, au adus profituri de 25-27%. Pe aceleași variante de investiții, un clasament al anului 2002 se prezintă astfel 25: : * Top fonduri: Napoca 51%, Capital Plus 36%, Plus Fidelity 27%. Au existat și fonduri deschise care au pierdut bătălia cu inflația (aproximativ 18% pe 2002): Integro 16%, Armonia 14%, ARDAF 13,2%, Active
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu concertele sale muzicale de mare succes, Nicolae Iorga cu scrierile istorice, Martha Bibescu cu talentul său diplomatic. Contribuții au adus și producțiile din agricultură, industrie și folclor. Toate au sporit prestigiul țării în lume, așa încât a urcat serios în clasamente. Pentru că sunt diferențe geoclimatice, demografice și psihosociologice pentru mai toate popoarele și țările, și crizele au origini, ritmuri și înfățișări diferite. Chiar la același popor sunt diferențe între regiuni, domenii de activitate, localități ori chiar între familii. Reconstituirea lor prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
agricole a milioanelor de hectare de teren arabil nelucrat, măsuri concrete pentru reducerea șomajului și scăderea inflației prin crearea de locuri de muncă în țară. Doar așa am putea spera ca peste 15-20 de ani România să nu cadă în afara clasamentelor în care se situează sistematic pe ultimele locuri de mai bine de 20 de ani. Fenomene ca cele amintite nu sunt doar "perturbatoare" și "trecătoare". Multele edituri apărute după 1989 documentează prin cărțile traduse și comentate, uneori, că decăderea, apoi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt considerate a fi cele mai corupte. Realizând o analiză longitudinală a datelor oferite de Indicele de Percepție a Corupției Transparency International 1, se poate observa cum România s-a găsit în mod constant pe cele mai joase poziții ale clasamentului, cu un grad ridicat de percepție a corupției (în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene) (Figura 1). Figura 1: Media IPC din România vs. media IPC a vechilor țări UE și media IPC a statelor nou aderate Sursa: Transparency International
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu îmbrățișarea celeilalte extreme și deci cu o recuperare a dreptei. Acest capitol analizează evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa (Mudde 2005, 162-167). Vom porni de la obsevația (sprijinită de clasamentele alegerilor prezidențiale din ultima decadă 1) că extrema dreaptă este o prezență constantă în peisajul politic românesc, situându-se constant pe locul 3 sau 4 în preferințele alegătorilor (numărul de voturi). Considerăm că este important ca partidele de extremă dreaptă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Moldovei avea, pe mediile întrunite, cel mai mare număr de femei la 100 de bărbați - 98 de femei la 100 de bărbați. Media pe țară era de 97 la 100 (rural și urban). În mediul urban, aceeași regiune domină detașat clasamentul - 96 la 100, media pe țară fiind de 92 la 100. Singurele orașe din România în care numărul femeilor întrecea pe cel al bărbaților erau tot în Moldova: Piatra Neamț - 108/100, Iași - 106/100 și Botoșani - 101/100. Cauzele trebuie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se afla pe locul opt între capitalele de județ ale regiunii. Pe ultimul loc se afla orașul Botoșani, a cărui populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și evreii. Județele moldovenești în care etnicii români au înregistrat cele mai scăzute procente de integrare în mediul urban erau Vaslui - cu 8,52 % (11.104 din 130.270) și Tecuci - cu 10,00 % (14.847 din 148.438). Acest clasament al departajării citadine pe etnii se păstrează și la nivel național. Pe primul loc se aflau tot armenii cu un procent de 90,03% (13.995 din 15.544). Ei sunt urmați de greci - 85,45% (22.641 din 26
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
La nivelul Moldovei, procentul Bacăului plasa orașul pe locul trei - la fel ca în anul 1912 -, după Galați (78,6%) și Focșani (78,1%). De altfel, cele trei orașe prezentate mai sus erau singurele din Moldova care au intrat în clasamentul național al celor 16. Iașii, cu un procentaj de 74,7%, se aflau doar pe locul șapte între orașele moldovenești. Dintre cele 13 capitale de județ ale Moldovei, cea mai slab alfabetizată era orașul Huși (65,3%). Nivelul științei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nu cred pentru că argoul nu vine să te jignească, ci să te seducă. Argotinul e seducător, deși nu știe să-ți citească ode, sau poeme clasice. Există o revistă solidă de înjurături în SUA; ne dăm seama că există un clasament al limbilor bogate în înjurături. Spre rușinea noastră nu figurăm în primele douăzeci de limbi, noi care ne dăm atât de mari la acest capitol. Pe primul loc cine este? Turcii, ungurii. Au o inventivitate ceva de speriat. Și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]