19,809 matches
-
trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta zi a Paștilor mai înainte de primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească cadru format din dogme, canoane și Predanie trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care respectă acest cadru decât un episcop sau o adunare de arhierei care nu îl respectă". 27 Sandu Tudor, Sfântul Munte al Athosului ne socotește eretici, în "Cuvântul", an V, nr. 1391, 6 martie 1929, p. 1. 28 Nae Ionescu, Spre pacea religioasă, în "Cuvântul", an V
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religioase, p. 185. 30 Cuvântul, Răspuns Prea Sfințitului Vartolomeu (I), în "Cuvântul", an V, nr. 1405, 20 martie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o spun eu. O spun chiriarhi care se văd neputincioși de a provoca o îndreptare. O spune situația Bisericii. Căci ce Biserică vie poate fi cea a noastră, când astăzi nu avem în ea trei oameni care să poată deveni episcopi? Când cei mai buni sunt zvârliți pradă înjurătorilor publici, stând în directă legătură cu Partidul Liberal sau ostracizați pentru păcate imaginare și aruncați într-o biserică de margine? Și să mai spun? Voi mai spune. La vreme! Noi, "calomniatori ai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
III, nr. 758, 14 mai 1927, p. 1. 8 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1361, 4 februarie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Primatul spiritualului, pp. 375-376: "Actul de curajoasă hotărâre al P. S. Episcop al Oradei, Roman Ciorogariu, prin care se cere preoților să demisioneze din partidele politice, sub citarea canonului apostolic că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, este în atmosfera de anarhie și de uitare a sfintelor așezări în care se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm național. 9 Nae Ionescu, Clericalism românesc?, în "Cuvântul", an IV, nr. 1928, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 373: "Cuprinsul moțiunii trădează spiritul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
27 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 437-438: "Care sunt elementele de corupție ale vieții bisericești în această privință? Noi știm că chiriarhii au făcut întotdeauna politică în Biserică. Adică, în marea lor majoritate, episcopii, oamenii slabi și cu păcate multe, erau în slujba Partidului Liberal. Care își făcea întotdeauna treburile cu ei. Dar episcopii erau oameni lipsiți de curaj și nu îndrăzneau să iasă pe față în treburile acestea politice. Se păstra, deci, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vieții bisericești în această privință? Noi știm că chiriarhii au făcut întotdeauna politică în Biserică. Adică, în marea lor majoritate, episcopii, oamenii slabi și cu păcate multe, erau în slujba Partidului Liberal. Care își făcea întotdeauna treburile cu ei. Dar episcopii erau oameni lipsiți de curaj și nu îndrăzneau să iasă pe față în treburile acestea politice. Se păstra, deci, o anumită decență. Poate numai din lipsa de curaj, cum spuneam, dar se păstra. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. A fost
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sorbona (teza de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al lucrărilor: Autenticitatea cărților Sfinte ale Noului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al lucrărilor: Autenticitatea cărților Sfinte ale Noului Testament (București, 1905); Scurte încercări de creștinism social (București, 1913); Produsuri sufletești și realități verificate (Râmnicu Vâlcea, 1934); Femeia ca factor social (Râmnicu Vâlcea, 1934
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 643, 22 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 49-50: "Noi știm că atunci când Vasilisc anulează hotărârea soborului de la Calcedon și proclamă monofizitismul drept dreaptă credință, enciclica lui monofizită are consimțământul a vreo 500 de episcopi. Iar când Leon I pune să întrebe, în anul 458, pe toți episcopii despre ortodoxia soborului de la Calcedon, peste 1600 de episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
soborului de la Calcedon și proclamă monofizitismul drept dreaptă credință, enciclica lui monofizită are consimțământul a vreo 500 de episcopi. Iar când Leon I pune să întrebe, în anul 458, pe toți episcopii despre ortodoxia soborului de la Calcedon, peste 1600 de episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie 1937, p. 11, text reprodus în Predania
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și Valahia (...) Din iunie 1940, teritoriul Basarabiei este în componența URSS (...) După eliberarea, în 1944, de către armatele sovietice a teritoriului eparhiei Chișinăului de armatele inamicului (referire la armatele germană și română, n.n.) în scaunul Chișinăului și Moldovei a fost numit episcop Ieronim Zaharia. Ulterior și până în zilele noastre, eparhia Chișinăului reprezintă o parte componentă cu drepturi depline a Patriarhie Moscovei”. Nu putem ști dacă poziția patriarhului Alexei se datora necunoașterii realităților istorice sau comenzilor politice primite. Cum putea însă să aibă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă, spun „Oare știi românește? Sau (când întreabă) dacă este valah, îl întreabă dacă este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
influență devine tot mai restrânsă geografic, acțiunea tot mai concentrată. Evanghelizarea s-a extins dinspre centrele majore spre cele minore, iar din cele minore spre sate. Multe comunități creștine au trecut la o etapă de consolidare; ca mărturie avem listele episcopilor, subscrierile sinoadelor, documentele martirilor, mărturiile epigrafice, de exemplu, în Africa septentrională, Italia centrală și meridională, Spania etc. În anumite arii geografice precum Palestina, influența e foarte limitată, iar în altele e foarte profundă; în diferite arii este sărăcăcioasă ori absentă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
precum Palestina, influența e foarte limitată, iar în altele e foarte profundă; în diferite arii este sărăcăcioasă ori absentă (Italia de Nord, Britannia etc.). De exemplu, la Cartagina, într-un sinod ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
e foarte profundă; în diferite arii este sărăcăcioasă ori absentă (Italia de Nord, Britannia etc.). De exemplu, la Cartagina, într-un sinod ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
etc.). De exemplu, la Cartagina, într-un sinod ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la Elvira (310) au participat 47 de episcopi, în bună parte din zona de sud a țării. În alte locuri erau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la Elvira (310) au participat 47 de episcopi, în bună parte din zona de sud a țării. În alte locuri erau, chiar și fără episcop, comunități creștine cu un prezbiter. 2. Situația religioasă greco-romană
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la Elvira (310) au participat 47 de episcopi, în bună parte din zona de sud a țării. În alte locuri erau, chiar și fără episcop, comunități creștine cu un prezbiter. 2. Situația religioasă greco-romană la întâlnirea cu creștinismul În contrast cu unitatea politică și culturală imperială de la începutul epocii creștine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]