19,631 matches
-
în diferite grade poziția disidentă a RSR. Ungaria s-a evidențiat la acest capitol, condamnând "pasiunile naționaliste" ale conducerii române care ar fi provocat o "serioasă indignare printre popoarele statelor socialiste frățești". În perioada comunistă, și nu numai, relațiile româno- maghiare vor fi permanent tensionate datorită minorității ungare din Transilvania și a politicilor asimilaționiste ale regimului Ceaușescu (acestea vor fi tratate detaliat mai jos); pe cale de consecință, vehemența jurnaliștilor maghiari devine inteligibilă dacă luăm în calcul acest aspect. Scânteia nu va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
statelor socialiste frățești". În perioada comunistă, și nu numai, relațiile româno- maghiare vor fi permanent tensionate datorită minorității ungare din Transilvania și a politicilor asimilaționiste ale regimului Ceaușescu (acestea vor fi tratate detaliat mai jos); pe cale de consecință, vehemența jurnaliștilor maghiari devine inteligibilă dacă luăm în calcul acest aspect. Scânteia nu va riposta însă pe un ton caustic, mulțumindu-se doar să menționeze că "presa unor țări socialiste prezintă poziția României într-o manieră distorsionată". De asemenea, într-o declarație făcută
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sprijinul activității...: 1986, 20-21). Putând fi înființate și desființate după bunul plac al regimului, gărzile și-au pierdut treptat utilitatea generală, pe măsură ce leninismul post-revoluționar înlocuia cu succes organizarea "burgheză" a societății românești. Au fost reactivate în 1956, cu ocazia revoluției maghiare, dar au intrat tot mai mult într-un con de umbră după retragerea trupelor sovietice, consumată doi ani mai târziu și, în final, desființate în 1962. În perioada conducerii dejiste, aceste grupări erau denumite oficial "formațiuni de luptă ale poporului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1970, 12-13). RSR plusa cu îndrăzneală, demonstrând astfel cât de importantă considera zona pentru realizarea aspirațiilor sale de putere internațională. Deși Ungaria este menționată ca stat balcanic și în același timp socialist, nu este inclusă, datorită problemelor legate de minoritatea maghiară de pe teritoriul RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă Federativă Iugoslavă, Republica Turcia" (Bodunescu: 1988, 303-304). În spatele retoricii unei cooperări intense și plurivalente
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tot mai mare consumului, în timp ce RSR se concentra tocmai pe limitarea lui în beneficiul "acumulărilor" ce urmau să fie investite în dezvoltarea industriei grele. Relațiile Bucureștiului cu Budapesta erau însă tensionate, ajungând la conflicte deschise în următorul deceniu, datorită minorității maghiare de pe teritoriul RSR și planurilor pe care le avea Ceaușescu pentru ea. 7.8. Despre "poporul muncitor unic" și locul minorităților naționale în cadrul "națiunii socialiste" Minoritățile au reprezentat o permanentă problemă pentru idealul "națiunii socialiste", atât de drag leninismului romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
germani., acestea trei fiind minoritățile cele mai consistente și totodată cele care au cauzat cele mai mari multe dileme orientării naționale integrative și mobilizatoare deopotrivă a leninismului romantic. Secretarul general al PCR nutrea o aversiune specială față de maghiari și evreii maghiari, aflăm dintr-un interviu luat fostului general, actualmente pensionat, Stefan Kostyal. Încă din tinerețe, afirmă acesta, "Ceaușescu era foarte naționalist, pot să spun chiar șovin. Nu avea boală atât pe evrei, cât pe unguri și pe evreii unguri" (Roman: 2008
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pot să spun chiar șovin. Nu avea boală atât pe evrei, cât pe unguri și pe evreii unguri" (Roman: 2008, 108). Urmează să vedem cum s-a reflectat "boala" asupra politicii PCR în ceea ce privește politca adoptată față de minoritățile naționale. Regiunea Autonomă Maghiară, înființată în 1952, după o serie de reforme administrative care au presupus renunțarea la organizarea teritorială a țării și adoptarea, conform modelului sovietic, a formulei plase-raioane-regiuni, a reprezentat cel mai elaborat răspuns instituțional pe care Gheorghiu-Dej l-a dat sensibilei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În acest fel, conducerea PCUS urmărea probabil să dezamorseze tensiunile naționaliste româno-maghiare articulate începând cu încorporarea Transilvaniei în România în 1918 (Connor: 1984, 237-238). După opt ani au avut loc alte reorganizări teritoriale prin care două dintre raioanele Regiunii Autonome Maghiare au fost încorporate în Regiunea Brașov, rezultatul fiind denumit Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Așa cum observă atent și metodic Walker, reorganizările teritorial-administrative ale zonelor locuite de maghiari între 1960 și 1968 au condus (și intenționat în prealabil) la disiparea populației și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
începând cu încorporarea Transilvaniei în România în 1918 (Connor: 1984, 237-238). După opt ani au avut loc alte reorganizări teritoriale prin care două dintre raioanele Regiunii Autonome Maghiare au fost încorporate în Regiunea Brașov, rezultatul fiind denumit Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Așa cum observă atent și metodic Walker, reorganizările teritorial-administrative ale zonelor locuite de maghiari între 1960 și 1968 au condus (și intenționat în prealabil) la disiparea populației și fragmentarea capacității organizatorice și implicit politice a maghiarilor aflați pe teritoriul RPR-RSR (Connor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1968, Ceaușescu a reintrodus administrarea teritorială bazată pe județe, teritoriul locuit majoritar de etnici maghiari fiind transformat în două județe, Harghita și Covasna. Inițial, la nivelul elitei partidului, părerile au fost împărțite între cei care doreau păstrarea ținuturilor cu populație maghiară într-un tot organizatoric, respectiv cei care pledau pentru divizarea lui, așa cum s-a și întâmplat. Alexandru Drăghici (a cărui soție era evreică-maghiară), fostul ministru de Interne din perioada lui Dej, făcea parte din prima categorie. Acesta argumenta de asemenea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Problema minorităților fusese abordată deci defectuos de către partid, iar Drăghici pretindea că, în raport cu celelalte regiuni ale țării, ținutul locuit de maghiari să fie industrializat prioritar. Ceaușescu și susținătorii săi au argumentat însă că subdezvoltarea nu se întâlnește doar în zona maghiară și că întreg teritoriul RSR ar trebui să beneficieze de investiții în aceeași măsură. În final, Ceaușescu și-a impus bineînțeles opinia (zilele lui Drăghici ca lider de partid erau deja pe sfârșite): Regiunea Mureș Autonomă Maghiară nu urma să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
doar în zona maghiară și că întreg teritoriul RSR ar trebui să beneficieze de investiții în aceeași măsură. În final, Ceaușescu și-a impus bineînțeles opinia (zilele lui Drăghici ca lider de partid erau deja pe sfârșite): Regiunea Mureș Autonomă Maghiară nu urma să fie privilegiată la capitolul industrializare comparativ cu restul țării, fiind de asemenea împărțită în două județe care există și în prezent, Harghita și Covasna (Zoltán în Anton, Anghel, Popa: 2006, 397-409). Acesta nu însemna însă că volumul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bagajele sau să riște o slujbă mult mai proastă drept pedeapsă. Dinamica forței de muncă era dirijată deci exclusiv de către partid, nefiind liberă, spontană și, în termeni romantic leniniști "anarhică" și implicit "contrarevoluționară". Iar PCR, după ce desființase Regiunea Mureș Autonomă Maghiară în încercarea de a diminua identitatea maghiarilor ca grup etnic, a utilizat retorica industrializării, a dezvoltării economice producătoare de progres social în sensul integrării tuturor cetățenilor RSR, indiferent de naționalitate, într-un "popor muncitor unic" care "va ridica pe o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg: Deși maghiarii au fost [...] disipați ("gerrymandered") (între 1960-1970, n.m.) în două mici județe în care alcătuiau o majoritate, în șapte altele în care constituiau o importantă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care constituiau o importantă minoritate, și încă în alte șapte în care erau prezenți în număr considerabil, concentrarea lor teritorială a continuat să îngrijoreze autoritățile. De-a lungul următoarei decade au fost făcute tot mai multe plângeri de către liderii minorității maghiare referitoare la eforturile finanțate guvernamental de a relocaliza români în regiuni tradiționale maghiare și de a constrânge maghiari să se mute în districte româneși și germane (Connor: 1984, 342). Conceptul de "Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prezenți în număr considerabil, concentrarea lor teritorială a continuat să îngrijoreze autoritățile. De-a lungul următoarei decade au fost făcute tot mai multe plângeri de către liderii minorității maghiare referitoare la eforturile finanțate guvernamental de a relocaliza români în regiuni tradiționale maghiare și de a constrânge maghiari să se mute în districte româneși și germane (Connor: 1984, 342). Conceptul de "Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde încă o dată dimensiunea fascizantă constitutivă a leninismului romantic. Am amintit deja aversiunea lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și condițiile necesare înfăptuirii egalității între oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, a determinat asigurarea bazei materiale trainice pentru toți cetățenii țării, atragerea lor la munca comună de dezvoltare, progres și civilizație a patriei. Muncind laolaltă, oameni ai muncii români, maghiari sau germani și de alte naționalități, în uzine și fabrici, pe ogoare, în instituțiile culturale și de învățământ, se bucură deopotrivă de condițiile pe care le oferă economia unitară organizată pe baze socialiste (Florea: 1975, 46-47). Pentru ameliorarea calității vieții
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că dacă nu am industrializa în mod armonios întreaga țară, dacă am menține vechea stare de înapoiere a unor zone, oricât am vorbi de egalitate în drepturi, de faptul că în școală se învață mai mult sau mai puțin limba maghiară, germană sau română, inegalitatea, de fapt, tot ar rămâne! Nu vreau să se înțeleagă prin aceasta că folosirea limbii materne n-ar avea importanța sa; dar trebuie să ne fie limpede tuturor că egalitatea adevărată socială și națională se poate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ci la Cluj, la București sau la Iași. Este de înțeles că nu va fi posibil să creăm facultăți de fizică în toate localitățile și nici să edităm toate lucrările de fizică atât în limba română, cât și în limba maghiară și ale altor naționalități conlocuitoare (Națiunea socialistă: 1972, 136-137). Într-adevăr, sistemul educațional superior îi dezavantaja pe maghiarii din RSR, afirmă Mary Ellen Fischer. Specialitățile tehnice predominau am văzut că și Ceaușescu folosește în citatul de mai sus exemplul facultății
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
preuniversitar, părinții preferau să își înscrie copii la școli având limba de predare română, încercând astfel să amelioreze șansele de reușită profesională și socială ale tinerilor (Fischer în Nelson: 1983, 198). Era vorba deci de o "lichidare treptată a problemei maghiare prin asimilarea acestora și împiedicarea incidentelor ce ar putea degenera în conflicte grave", iar "Cea mai simplă și eficace măsură" adoptată de regim în acest sens a fost, așa cum am constatat mai sus, "școlarizarea" ("Aspecte privind politica...": 17 mai 1974
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
minorități de pe teritoriul RSR: în acest sens, industrializarea și dinamica forței de muncă erau utilizate de PCR pentru diluarea "pungilor" de populație ungară prin aducerea de muncitori români în acele regiuni și prin încercarea de a disipa forța de muncă maghiară dispersând-o pe întreg teritoriul țării. Strategia asimilaționistă nu a înregistrat succese notabile, deși a amplificat, deloc nejustificat, "anxietățile ungare" (Fischer în Nelson: 1983, 210; Gilberg: 1974a, 455). Maghiarii rămâneau pentru Ceaușescu, ca și celelalte minorități aflate pe teritoriul RSR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că permițând emigrarea pe scară mai largă, RSR va rămâne în scurt timp fără maghiari, germani sau evrei, deznodământ inconceptibil pentru ambițioasele planuri economice ale "geniului Carpaților". Pe de altă parte, limitarea drastică a numărului de emigranți însemna nemulțumirea guvernelor maghiar, vest-german și israelian, fapt pe care de asemenea Ceaușescu făcea tot posibilul să îl evite (King: 1971, 1-24). Emigrarea a rămas în final la un nivel foarte scăzut, crescând strategic atunci când regimul dorea să obțină diferite avantaje de la statele mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
persecuțiilor regimului asupra grupului în general și asupra lor personal (Ionescu: 1986, 605-607). * * * În ultimul deceniu al existenței RSR, relațiile Bucureștiului cu Budapesta s-au deteriorat în ritm alert. Motivul l-a reprezentat bineînțeles maniera în care era tratată minoritatea maghiară din Transilvania. Încă de la începutul anilor '70, între cele două state existau relații mai mult formale. Tratatul de prietenie semnat între cele două părți în 1948 nu a fost reînnoit în 1968, data la care acesta expira oficial, ci de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
douăzeci, dacă părțile nu aveau nimic de obiectat. Iar RSR și Ungaria, în ciuda divergențelor, s-au încadrat până la urmă în acest interval. Tensiunile și-au făcut simțite prezența chiar și la Congresul al XI-lea al PCR (1974), când delegația maghiară a fost singura care a adus în discuție problema minorităților, declarând: "Un factor important în dezvoltarea ulterioară a prieteniei noastre este implementarea formei politicii leniniste a naționalităților; această politică apreciază naționalitățile ca pod viu între state" (apud King: 1974a, 8
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
importanță capitală, iar Ceaușescu a înțeles cu siguranță acest lucru. Disputa a cuprins teme istorice, statutul Transilvaniei în primul rând, fiind alimentată de intransigența lui Ceaușescu, total refractar la propunerile de discuție ale omologului său János Kádár în problema minorității maghiare: "nu avem nevoie de lecții și nu primim lecții de la nimeni" putem citi în "raport[ul] cu privire la participarea oamenilor muncii de naționalitate maghiară la opera de dezvoltare și înflorire multilaterală a patriei" publicat în 1987. "Avem un partid puternic Partidul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]