19,519 matches
-
este c] eu consider un fapt (se apropie un autobuz) drept motiv că s] nu traversez inc]. Asta se cheam] a fi prudent; oamenii prudenți sunt oameni ale c]ror percepții despre sigurant] și pericol sunt suficiente pentru a-i motiva. La fel se întâmpl] și în etic]. Percepțiile cuiva despre bine și r]u pot fi suficiente pentru a-l determina s] se opreasc] din ceea ce face său s]-și schimbe intențiile, f]r] a avea nevoie de ajutorul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi suficiente pentru a-l determina s] se opreasc] din ceea ce face său s]-și schimbe intențiile, f]r] a avea nevoie de ajutorul unei dorințe independente. Aceste percepții morale (pe post de motive pentru noi) pot s] ne motiveze în felul lor. Aceast] perspectiv] este una internalist] și din aceast] cauz] este în general preferat] externalismului lui Ross. Externalismul nu a fost niciodat] plauzibil și, întrucât a ap]rut că un rezultat direct al aplic]rii p]rerilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acest punct datorit] perspectivei lui Hume nu ne putem aștepta s] existe un consens larg asupra problemei. Urm]toarea discuție se refer] la aplicarea crucial] a perspectivei lui Hume. Nici un grup de percepții nu este suficient pentru a ne motiva el singur (a determina o acțiune). Dar dac] ad]ug]m grupului de percepții o atitudine moral], avem un alt grup care ne poate motiva. Astfel, atitudinea moral] trebuie s] fie sau cel puțin s] conțin] în esenț] o dorinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crucial] a perspectivei lui Hume. Nici un grup de percepții nu este suficient pentru a ne motiva el singur (a determina o acțiune). Dar dac] ad]ug]m grupului de percepții o atitudine moral], avem un alt grup care ne poate motiva. Astfel, atitudinea moral] trebuie s] fie sau cel puțin s] conțin] în esenț] o dorinț] - probabil, dorința general altruist] pentru bun]starea celorlalți (pe care Hume o numește „simpatie natural]”). Rezult] astfel c] nu pot exista fapte morale. Percepțiile țintesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt acolo pentru că noi s] le recunoaștem sau nu. McDowell arăt] c] lumea nu este inert] din punct de vedere motivațional. O modalitate de a exprima aceast] concepție ar fi s] pretindem c] percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem c] lumea este mai bogat] decât își imagineaz] știință. Lumea fizic] este inert] din punct de vedere motivațional, dar pentru noi lumea nu este cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
III-a, 38). Dar, în timp ce mulți au fost convinși de astfel de exemple s] adopte relativismul moral, argumentul legat de diversitate nu susține în nici un fel, simplu sau direct, relativismul). Așa cum au ar]țâț dialogurile socratice ale lui Platon, suntem motivați s]-i ascult]m doar pe cei înțelepți din mijlocul nostru (Crițo, 44CD). Simplă diversitate în credințe nu este o respingere a posibilit]ții c] putem avea niște credințe mai bune ca altele, pentru c] sunt mai adev]rate și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vorbirii sau, dac] solicit] pe altcineva pentru a o realiza, s] fie dispus s] o fac]. Astfel prescriptivismul într] în clasa teoriilor etice cunoscute că „internaliste”: acelea care susțin c] a accepta o judecat] moral] înseamn] eo ipso s] fii motivat într-un anumit fel. Acest lucru nu trebuie confundat cu opinia potrivit c]reia, pentru că o judecat] moral] s] fie adev]rât], cineva trebuie s] fie motivat într-un anumit fel; aceasta ar fi o form] de subiectivism în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care susțin c] a accepta o judecat] moral] înseamn] eo ipso s] fii motivat într-un anumit fel. Acest lucru nu trebuie confundat cu opinia potrivit c]reia, pentru că o judecat] moral] s] fie adev]rât], cineva trebuie s] fie motivat într-un anumit fel; aceasta ar fi o form] de subiectivism în sensul folosit mai sus. Teoriile internaliste sunt în contrast cu teoriile externaliste, care susțin c] cineva poate accepta o judecat] moral] independent de motivațiile sale. Așadar, de exemplu, conform externaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac acest lucru. De aceea judecată moral] introduce un element suplimentar în gândire (elementul prescriptiv sau motivațional), care nu exist] în simplă descriere a faptelor. Dar prescriptivistul, dac] ar fi s] câștige, va trebui s] ofere o explicație, nu doar motivând de ce oamenii ar trebui s] cread] c] judec]țile morale sunt inevitabile considerând faptele, ci cum (prin ce proces rațional) se poate ajunge la o judecat] moral] prescriptiv] pe baza faptelor date. Este acest lucru posibil pentru prescriptiviști, care cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt motivați de ideologii, oamenii nu se v]d ca reprezentanți ai unei mișc]ri de clas]; ei sunt aceiași. Ei nu se gândesc la interesele clasei că la o explicație fundamental] a faptului c] aceste idei apeleaz] la ei și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiunile acestea așa cum sunt ele de fapt și le întreprind intenționat în lumina acestei cunoașteri. Cand un anumit sistem de idei îmi este disponibil din punct de vedere social datorit] intereselor clasei pe care o servește și acțiunile mele sunt motivate de aceasta, atunci sunt cu adev]rât liber când întreprind aceste acțiuni și aleg aceste acțiuni în lumina acelei înțelegeri. Dar dac] sistemul de idei inhib] o asemenea înțelegere prin ascunderea sau falsificarea rolului jucat de interesele clasei, atunci el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală, legea, religia și alte forme ale conștiinței sociale că fundamental ideologice. Morală este un sistem de idei care interpreteaz] și regleaz] comportamentul oamenilor în moduri fundamentale pentru funcționarea oric]rei clase sociale. Ea are și potențialul de a-i motiva pe oameni s] fac] schimb]ri sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a apelat cu sigurant] și la Marx însuși - tocmai pentru c] este o idee atât de radical], de periculoas] și de original] - mai ales de când, dup] cum am incercat s] susțin, este in acelasi timp o idee deranjant de bine motivat] în contextul concepției materialiste a lui Marx despre istorie. Totuși, chiar dac] nu suntem convinși de materialismul istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cluster utilizată este de tip ierarhic, cu o grupare realizată pe variabile, metoda Ward; variabilele utilizate au fost standardizate. Soluția este stabilă, rezultate similare obținându-se și prin metoda BAVERAGE. 19 Opțiunea pentru prezentarea rezultatelor analizei de tip cluster este motivată de același principiu pe care l-am enunțat și mai sus, și anume de posibilitatea interpretării vizuale facile. Am folosit o analiză cluster tip ierarhic, cu o grupare realizată pe variabile, metoda Ward. Soluția este stabilă, rezultate similare se obțin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-un fel de costumație aparte, foarte sobră, extrem de afabili, în "interesul" lor de a cunoaște lume. Îi observasem și pe stradă, dîndu-mi seama că dorința lor de a sta de vorbă (într-o românească proaspăt învățată), cu ieșenii, era motivată aveam s-o știu chiar de la ei de misiunea spirituală în care se aflau. Nu voi divulga această misiune, rimînd de altfel cu hormonii viteziștilor, nici nu are importanță din unghiul celor notate acum, aici. Ceea ce mi-a plăcut foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altele și observația ce se dorește, pe cît de subtilă exegetic, pe atît de gravă în consecințe: o foarte mediatizată analistă atrage atenția urii femeilor față de opera unor moderni ca Picasso sau Kooning. Ură pur și simplu. Nemotivată. Renoir însă, motivat de data asta, ar păcătui prin faptul că le sentimentalizează insipid pe femei, iar Degas le ia în posesie cu o superioritate rece. Aceștia, și alții încă, ar comite implicit "o agresiune împotriva realității și autonomiei feminine". Ca să vezi! La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care îmi voi vedea Ușile puse pe perete acolo, în palatul acela atît de visat. Uși celebre, Uși umile, așa se numea, poate vă mai amintiți, expoziția mea din 1995, de la Cupola. Celebrînd un Iași inconfundabil. Îngăduiți-mi sentimental motivat să reproduc doar cîteva rînduri din pliantul încă ud tipografic: "... pe ușile acestor faimoase zidiri, am intrat adesea, urmînd pașii atîtor figuri mitice sau doar anonime din veac. Descoperind sau imaginînd interioare de taină. Ideea care m-a acaparat brusc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șansă rară peste un Cămăruț, un Craiu, un Popa, un Agafiței, un Hîrtopeanu, ieșiți incognito... la peisaj, cum un pic argotic-artizanal se numea pe-atunci vitalul act al instalării șevaletului în natură. Nu e de omis, desigur, hedonismul comod care motiva întrucîtva acest gen de peisaj. Era, fără doar și poate, mai lesne(a) să te așezi pe trepied și să începi să pictezi ce deja îți decupaseși din ce vedeai. Nici vorbă, compoziția, ca gen autonom, îți punea alte probleme
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin antenele sale externe, n-ar ști cum să o gestioneze în beneficiu-i. E maladie veche, această văicăreală a unei literaturi care, complexată, nu a fost în stare și s-a tot zbătut (nu se știe însă cît de motivat) să-și adjudece barem un Nobel, cum au făcut-o, oho, mult mai nejustificat, nu-i așa?, vecinii răsăriteni. Dacă în cazul unui băgăreț Sorescu, eșecul își are totală acoperire din unghiul academiei suedeze, în cel al lui Blaga, numai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci ale alcătuirii noastre cît de nobilă o fi ea stă pitită fărîma de înclinație spre ușurătate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci ale alcătuirii noastre cît de nobilă o fi ea stă pitită fărîma de înclinație spre ușurătate și bagatelă. Nu neapărat blamabilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nr. 80 din 21 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 10 mai 2005. (2) Comisia de autorizare analizează documentația cuprinsă în dosarul de autorizare, precum și rapoartele de evaluare întocmite de specialiști și decide acordarea sau neacordarea autorizației, motivând aceasta decizie. ... (3) Decizia comisiei de autorizare privind acordarea sau neacordarea autorizației, precum și motivarea acesteia se întocmește în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite furnizorului de formare profesională care a solicitat autorizarea. Articolul 20 Secretariatul tehnic transmite furnizorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
3.328 din 23 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 10 mai 2005. (2) Comisia de autorizare analizează documentația cuprinsă în dosarul de autorizare, precum și rapoartele de evaluare întocmite de specialiști și decide acordarea sau neacordarea autorizației, motivând aceasta decizie. ... (3) Decizia comisiei de autorizare privind acordarea sau neacordarea autorizației, precum și motivarea acesteia se întocmește în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite furnizorului de formare profesională care a solicitat autorizarea. Articolul 20 Secretariatul tehnic transmite furnizorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153426_a_154755]