18,826 matches
-
afla într-o astfel de zi de pândă, cuibărit la soare, cu fața către miazăzi, pe o piatră lată și călduță, deasupra capătului văii Apei care Curge. Avea, din stânga, zbuciumul apelor acesteia, și, în dreapta, luciul nesfârșit al Apei care Dă Nori. Se simțea bine, ghiftuit, cu burta plină de zmeură din zmeurișul întins la soare care îmbrăca cumpăna dintre cele două Ape, în care poți da oricând nas în nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care Curge s-a prăbușit în jos, în văgăuna izvoarelor, cu tot zmeurișul de pe ea. Speriat, ridicat pe picioarele care îi tremurau, Omulețul a înțeles mai bine cum face Apa care Curge să se apropie de coada Apei care Dă Nori. Întors la peștera tribului, cu gura ei pe peretele de stâncă de deasupra Apei Mari, i-a povestit Vrăjitorului, cu vorbe multe, ceea ce văzuse. Înțelegând acesta că i se dezvăluise Ucenicului ceea ce el așteptase și pândise toată viața, a socotit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Soare-Apune care a împins și a adunat ghețurile de pe fața Apei Mari către coada ei, împroșcînd cu clipirile soarelui ce se ridică din față, către locurile care își poartă undele Apa care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând, Apa care Curge înghite acum ca pe o broască umflată Apa Mare care Dă Nori. Și o duce încolo, către Soare-Răsare, cine știe până unde! Ce zici, n-ar fi bine să cercetați cum e pe acolo, dacă mai sunt și alți oameni și cum trăiesc? Sunteți acum destui tineri, care pot s-o apuce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Istru mult mai târziu, va dăinui sute de mii de ani, pentru urmașii lui și ai acelor oameni. Știi nici - ceea ce este și mai ciudat - că acest nume va fi înlocuit în cele din urmă cu numele Apei care Dă Nori, adică Donaris - Danubiu - Dunăre. Adică un nume ce a coborât pe marele fluviu, atunci când acei oameni se vor fi învrednicit să îmblînzească cu priceperea lor cursul sălbatic al fluviului, unind și pentru corăbiile lor cele două Ape de la începuturi. Anexa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că era în partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că era în partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
biologic are efecte foarte diferite de apa "normală", fapt utilizat în medicină. Proprietăților apei datorăm diverse fenomene optice atmosferice cum sunt curcubeul (cu caracteristici în funcție de dimensiunea picăturilor de apă), halourile (mic sau mare, în funcție de tipul de cristal de gheață din nori), aura, spectrul din Brocken etc. III.2 Clasificarea apelor naturale "Apei a spus marele Leonardo i-a fost dată puterea magică de a deveni seva vieții pe Pământ". În natură, apa se găsește sub toate stările de agregare:solidă(gheața
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
minerale.Când temperatura acestora este ridicată, uneori până la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale. Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate trei formele de agregare: sub formă de gaz sau vapori de apă ceața, aburii și nori în atmosferă, sub formă lichidă în râuri, mlaștini, lacuri, mări sau oceane și sub formă solidă,zăpada sau gheața. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafața Pamântului, atât lichidă cât și solidă fiind necesară vieții și constituie o mare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații. · Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de apă, formând nori sau ceață. · Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
subterane se reîntoarce la suprafață fie prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de suprafață. · Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală în sus a apei subterane. În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori din care apa cade sub formă de precipitații pe pământ și apoi se scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează în mod necesar mișcarea în această ordine. Înainte de a se reîntoarce în ocean, o moleculă de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Repartiția precipitațiilor este condiționată de un întreg complex de factori, dintre care mai importanți ar fi: temperatura, vânturile, apropierea sau depărtarea de bazinele maritime, relieful, expoziția reliefului, curenții maritimi, vegetația; un rol esențial îl are și circulația generală a atmosferei. Norii se formează ca urmare a evaporării apei din sol și de la suprafața apelor și a ridicării vaporilor în straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se condensează, formând picături fine de apă. Ploaia se formează
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
formează ca urmare a evaporării apei din sol și de la suprafața apelor și a ridicării vaporilor în straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se condensează, formând picături fine de apă. Ploaia se formează când norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condensează și cad pe pământ sub formă de picături. Ploile sunt necesare vieții plantelor. Ele curăță aerul de praf și îl răcoresc. Zăpada se formează în timpul iernii, când temperatura aerului scade
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
evaporă. Apa urmează un circuit în natură. Căldura soarelui determină evaporarea apei de suprafață. Vaporii rezultați se ridică în atmosferă. Dacă în atmosfera saturată cu vapori de apă apare o scădere a temperaturii, parte din vaporii condensați iau formă de nori, ploaie, zăpadă sau grindină. În anotimpurile calde, dar cu nopți răcoroase, se depune rouă, iar dacă temperatura solului este sub 0°C, se depune brumă. Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezultă din topirea zăpezilor, în parte umplu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
chiar și o umbră aflată în trecere declanșează fibrele nervoase gigantice ale pămătufului, care ăși retrage penele cu o viteză fulgerătoare. Odată ce pericolul a trecut, acestea se desfac din nou, treptat. Depunând icre într-o noapte de vară, viermii-de-foc emit nori de icre și spermă în punctul maxim al fluxului o performanță declanșată de luna plină. Perișorii ca niște harpoane, plini cu o neurotoxină, protejează viermii, care locuiesc în recifele din apele puțin adânci și se hrănesc cu crustacee și anemone
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca obiect al cultului, intră și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și pământul, stelele, ziua și noaptea, vânturi, ploi, nori -, realități geografice, luate În grup sau individual, cu nume propriu - munți, râuri, izvoare, marea. De asemenea, mai sunt divinizate și anumite obiecte sau locuri. Numele acestor divinități impersonale nu sunt de obicei Însoțite de determinativul „zeu” (Steiner, 1966). Complexul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această calitate, el este, ca să spunem așa, cel care reglează ciclul natural al fertilității și fecundității, cel care răspunde de echilibrul dintre viață și moarte. Lăcașul său era Muntele Sapanu (clasicul Casius), vizibil din Ugarit, cu piscul său acoperit de nori. Baal este Însoțit de numeroase epitete, fiindu-i, de asemenea, cunoscute multe dintre manifestările sale particulare. O primă categorie de epitete se referă tocmai la legăturile sale cu fenomenele atmosferice; În schimb, o altă categorie ne pune În evidență caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor care Îi interpelează ritualic. Mitul lui Baalxe "Baal" și al lui Motxe "Mot" a fost citit cu precădere În cheie exclusiv naturalistă: vara, ploaia dispare și natura pare pe punctul de a muri; totuși, apa binefăcătoare se condensează În nori deasupra munților pentru a recădea providențial În anotimpul ploios, redând viață pământului și reactivând procesele vitale. O astfel de interpretare, arbitrară În parte și discutabilă metodologic, e În mare parte reducționistă și nu ține cont nici de personalitatea variată a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Lumea fu-n trei Împărțită și-o parte primi fiecare;/Mareaxe "Marea" căruntă de spume ca veșnică sălășluire/Mie șlui Poseidonxe "Poseidon"ț la sorți mi-a căzut, lui Hadesxe "Hades" a iadului beznă,/Cerul Întins i-a căzut, cu norii și slava, lui Zeus;/’Naltul Olimpxe "Olimp" și pământul de-a valm-au rămas tuturora”1. În centrul aceste mari opere de sistematizare, care Îi dă universului ordine și formă, se situează o noțiune de cosmos „generat”, așa cum sunt generați zeii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferită de cea a gândirii grecești din epoca clasică și elenistică. Mentalitatea etruscă este descrisă În imagini de Seneca Într-un foarte cunoscut pasaj din Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din epoca clasică și elenistică. Mentalitatea etruscă este descrisă În imagini de Seneca Într-un foarte cunoscut pasaj din Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar voința divină este prin natura ei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
F 11). Așadar, sunt atacate nu cultele oficiale, ci „teologia poeților”. Xenofan merge până la abolirea divinației sau până la a da o explicație naturală fenomenelor meteorologice, folosind un fel de alegoreză fizică (F 32): „Ceea ce numim curcubeu este și el un nor care se Înfățișează purpuriu, roșu și verde”. Un fel de theologia negativa conduce la formulări „monoteiste”: Întregul este un singur lucru, un unic zeu: heis theòs (F 23); prin forța spiritului el mișcă toate lucrurile (F 25). Zeul deține adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Gușnap și Burz¶nmihrxe "Burze>nmihr" În Iranul sasanid: cf. Pagliaro, 1933) - și În cinci focuri naturale -, ale entităților divine (ale lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>" În zoroastrism, definit „tatăl” lui Âtar), ale trupurilor oamenilor și animalelor, ale plantelor, norilor și pământului. Doctrina celor trei focuri rituale și a celor cinci focuri naturale este, cu siguranță, de origine indo-iraniană (Duchesne-Guillemin, 1961, pp. 36 sq.). Alături de foc, căruia În India i-a fost dedicată recent o importantă monografie (Krick, 1982, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]