19,364 matches
-
este insuficientă și teorema de imposibilitate este demonstrată. [d.3.5.4*]: Un individ i simte mai puternic pentru perechea (x,y), pe care el este decisiv, dacă și numai dacă oricare ar fi j decisiv pe (z,w), în preferința lui i pe (z,w) singura componentă care contează pentru i este cea a i aspectelor (zi,wi). Când un individ simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, se spune că are preferințe liberale extreme. [o.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe (z,w), în preferința lui i pe (z,w) singura componentă care contează pentru i este cea a i aspectelor (zi,wi). Când un individ simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, se spune că are preferințe liberale extreme. [o.3.5.1*]: Pentru a determina dacă un individ i simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
notăm cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să presupunem că avem fie nici o decisivitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
comportamentul lui i2 și-l variem pe cel al lui i1. Dacă 2 (1,0)a , atunci, fiind x variantă , trebuie ca 3 (0,0)a (pentru că doar comportamentul lui i1 variază). Introducem acum presupunerea că n-1 indivizi au preferințe liberale extreme și că i1 are astfel de preferințe. Dacă acesta este cazul, atunci dacă 12 3(1,0) (0,0)ia P a , înseamnă că 12 1(1,0) (0,1)ia P a , ceea ce este contrar presupunerii că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui i1. Dacă 2 (1,0)a , atunci, fiind x variantă , trebuie ca 3 (0,0)a (pentru că doar comportamentul lui i1 variază). Introducem acum presupunerea că n-1 indivizi au preferințe liberale extreme și că i1 are astfel de preferințe. Dacă acesta este cazul, atunci dacă 12 3(1,0) (0,0)ia P a , înseamnă că 12 1(1,0) (0,1)ia P a , ceea ce este contrar presupunerii că, folosind condiția Pareto, ar putea să apară ciclicitatea. Presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ceea ce este contrar presupunerii că, folosind condiția Pareto, ar putea să apară ciclicitatea. Presupunem, acum, că suntem în situația d2. Dacă 2 (0,1)a , atunci fixăm comportamentul celuilalt și trebuie să avem 3 (1,1)a . Cum i1 are preferințe liberale extreme, 12 1(0,1) (1,0)ia P a , din nou, contrar presupunerii că ciclicitatea ar putea să apară. În fiecare caz posibil, dacă cel puțin un individ are preferințe liberale extreme, avem un rezultat de posibilitate. Într-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem 3 (1,1)a . Cum i1 are preferințe liberale extreme, 12 1(0,1) (1,0)ia P a , din nou, contrar presupunerii că ciclicitatea ar putea să apară. În fiecare caz posibil, dacă cel puțin un individ are preferințe liberale extreme, avem un rezultat de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem prin definiție câte două decisivități libertariene și rămâne o singură pereche care ar putea să producă, prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un rezultat de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem prin definiție câte două decisivități libertariene și rămâne o singură pereche care ar putea să producă, prin unanimitate paretiană, o preferință socială ciclică. La fel se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
putea să producă, prin unanimitate paretiană, o preferință socială ciclică. La fel se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
La fel se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
principiul Pareto, este de fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru a fi mai clar, preferința socială va fi întotdeauna redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de muncă, soluția inconsistenței este aceea de a fi alese social doar acele alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest ultim caz însă, preferința socială este incompletă. 4.2. Soluțiile Gibbard În (1974), Gibbard propune două rezultate importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când îl folosim împreună cu domeniul universal și condiția Pareto slabă, ci și atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]