19,627 matches
-
Berhomet, întâlnit și sub forma Berhomet pe Prut (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Clocucica și Revacăuți. Localitatea Berhomet a făcut parte încă de la
Berhomet, Cozmeni () [Corola-website/Science/315729_a_317058]
-
întâlnit și sub forma Berhomet pe Prut (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat pe malul râului Prut, în partea de centru a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Clocucica și Revacăuți. Localitatea Berhomet a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul
Berhomet, Cozmeni () [Corola-website/Science/315729_a_317058]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Berhomet face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (2+6), reprezentând 0,88% din populație . În prezent, satul are 880 locuitori, preponderent ucraineni.
Berhomet, Cozmeni () [Corola-website/Science/315729_a_317058]
-
, întâlnit și sub forma Grigore Ghica Vodă (în , transliterat Nepolokivți și în ) este un oraș în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul este situat la o altitudine de 194 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru-vest a raionului Cozmeni, la o distanță de 30 km de orașul Cernăuți. De
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
Ghica Vodă (în , transliterat Nepolokivți și în ) este un oraș în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul este situat la o altitudine de 194 metri, pe malul râului Prut, în partea de centru-vest a raionului Cozmeni, la o distanță de 30 km de orașul Cernăuți. De acest orășel depinde administrativ satul Piedicăuți. Localitatea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei, fiind situat la vechiul hotar al Moldovei. Prima atestare
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
urbană (orășel) . În perioada stăpânirii sovietice, în oraș au fost înființate un combinat de prelucrare a lemnului, o brutărie, o fabrică de conserve din pește, o carieră de pietriș și nisip. Începând din anul 1991, orașul Nepolocăuți face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 24 (11+13), reprezentând 0,86% din populație . În prezent, orașul are 2.449 locuitori, preponderent ucraineni. Conform
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
Drăcineții Noi (în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Drăcineț. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud a raionului Cozmeni. Localitatea Drăcineții Noi a făcut parte încă de la înființare
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
Drăcineții Noi (în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Drăcineț. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud a raionului Cozmeni. Localitatea Drăcineții Noi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Drăcineții Noi face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (2+0), reprezentând 0,28% din populație . În prezent, satul are 615 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Drăcineții Noi, Cozmeni () [Corola-website/Science/315727_a_317056]
-
(în ) este unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Zastavna. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Zastavna. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 619 km² și 56.261 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului fac parte orașele Zastavna și Costrijeni și 32 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
reședința în orașul Zastavna. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 619 km² și 56.261 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului fac parte orașele Zastavna și Costrijeni și 32 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 619 km² și 56.261 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului fac parte orașele Zastavna și Costrijeni și 32 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Cernăuți și din județul Hotin ale României. Pentru o scurtă perioadă
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Costrijeni și 32 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Cernăuți și din județul Hotin ale României. Pentru o scurtă perioadă de timp (1918 - 1925), actualul raion a fost un județ al României interbelice, Județul Zastavna (interbelic). Cu excepția a două comune (Balamutovca și Rjavineți) care au făcut parte din nordul Basarabiei (județul Hotin), toate celelalte localități provin din regiunea istorică Bucovina. este situat în partea de nord
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
provin din regiunea istorică Bucovina. este situat în partea de nord a regiunii Cernăuți, între râurile Prut și Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
râurile Prut și Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
raional până la centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante fiind Rafinăria de zahăr
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante fiind Rafinăria de zahăr de la Crișceatec, Întreprinderea de materiale de construcții de la Costrijeni și
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante fiind Rafinăria de zahăr de la Crișceatec, Întreprinderea de materiale de construcții de la Costrijeni și Fabrica de unt și produse lactate de la Zastavna
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Teritoriul raionului se află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante fiind Rafinăria de zahăr de la Crișceatec, Întreprinderea de materiale de construcții de la Costrijeni și Fabrica de unt și produse lactate de la Zastavna. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
află în zonă de lipostepă, predominând cernoziomurile. În raionul Zastavna funcționează 14 întreprinderi industriale, cele mai importante fiind Rafinăria de zahăr de la Crișceatec, Întreprinderea de materiale de construcții de la Costrijeni și Fabrica de unt și produse lactate de la Zastavna. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare și pe producția de materiale de construcții. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 20 societăți comerciale sub diferite forme de organizare. În raionul Zastavna există un liceu
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]