19,978 matches
-
bucătărie, cică s-a aruncat și ea de la etajul șapte... Așa, fără vreun motiv evident. A înnebunit-o și pe ea cataclismul de la Cernobâl, ca și pe pisicile astea, care umblă după motani din noiembrie, cu luni de zile înainte de sezonul tradițional al acuplărilor din februarie-martie! Cernobâlul vatămă vietățile nu numai la unele părți ale organismului, cum ar fi aparatul digestiv. Le atinge și la sistemul nervos. Mai ales la creier, locul cel mai sensibil la radioactivitatea remanentă. Medicii ipocriți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Abia așteaptă aerul. Încep să meargă-n ritm din cameră. Vor să prindă cât mai multe ture. Se gândesc că oricum stau în cameră o zi întreagă, merg exact ca ursul. De multe ori, eu nu mai ies că e sezonul rece, e frig, că asta este, oricât te-ai îmbrăca de gros. Peste iarnă nu-mi pun ca Baba Dochia, e frig, se simte, dar mai lejer, dacă am avea voie un reșou, altă treabă. Am patru pături, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în dreapta, gratii deasupra capetelor. Și acolo cușcă. Prânzul la fel, prin gratie. Mănânc mai mult ciorbă. N-am multă poftă de mâncare. Pentru că astea sunt în permanență. Felul doi e format din trei lucruri: cartofi, fasole sau varză - când e sezon. Și să mănânci același lucru tot timpul! Ne uităm pe vreun ziar, dacă e, sau la teveu. Vedem ziare de cu o săptămână în urmă. Ele vin, dar ni le dau nouă târziu. Asta e actualitate la noi. Iarna, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai sunt vizitați de către familiile lor. Le asiguram saltea, pătură, pernă, lenjerie de pat, ținută tip penitenciar (doi pantaloni, cămașă, bluză, șapcă), veselă, tacâmuri, lunar: săpun, detergent, hârtie igienică, pastă de dinți, cremă de ras. Pot primi diferite articole de sezon, lenjerie de corp/pat, articole pentru igienă personală. Apă caldă pentru baie au o dată pe săptămână, pentru că bugetul alocat penitenciarului nu permite cheltuieli suplimentare la acest capitol. Punem la dispoziția deținuților materialele pentru păstrarea igienei, prin rotație fiecare își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
s-a dovedit un denigrator și un ingrat. (E lăsat în continuare să țipe doar pentru a se expune ridicolului: un singur contestatar e ceva caraghios.Ă Cazinoul și Hipodromul, marile ctitorii ale Magistratului, adună mii de vilegiaturiști, indiferent de sezon. Cei mai mulți joacă pe sume ce dau localnicilor frisoane. Vizitatorii mai zgârciți sau dornici de pitoresc evită Hotelul, locuind în gazdă; cei săraci nu sunt prea bine văzuți, dorm în vale, sub un șopron sau în gară, li se zice „sulfurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
maimuțele sunt deseori purtătoare de rabie, care poate, desigur, fi la fel de letală ca veninul de șarpe. Turbarea este una dintre cele mai grave afecțiuni pe care o doamnă sau un domn le poate contracta. E mai frecventă vara decât în sezonul ploios...Pe tonul său dramatic obișnuit, doctorul Banerjee publicase un articol de o pagină pe tema mușcăturilor de maimuță în ziarul de a doua zi. Imediat se stârni nemulțumirea. Gemând de teama propriei siguranțe, medicul-șef încercă să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
defectă, era aprinsă cu ușurință, iar eu îmi doream ca sângele fierbinte al germanilor sudeți din Cehoslovacia să poată fi domolit la fel de ușor cum fusese propria mea excitare. Ca polițist, înveți să te aștepți la o creștere a criminalității în timpul sezonului cald. În ianuarie și februarie, până și cei mai disperați criminali stau acasă în fața focului. Mai târziu în ziua aceea, citind cartea profesorului Berg, „Sadicul“, m-am întrebat câte vieți fuseseră salvate din simplul motiv că era un timp prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
activitate, pentru că era o zi deosebită de celelalte: cu o seară înainte sosise domnul Kauderer împreună cu fiul său și avea să plece astăzi, luându-mă pe mine în locul acestuia. Era prima oară când plecam de-acasă: aveam să petrec tot sezonul pe moșia domnului Kauderer, în provincia Petkwo, până la culesul secarei, ca să învăț funcționarea noilor mașini de asanat, importate din Belgia, în vreme ce Ponko, cel mai tânăr dintre Kauderer, avea să rămână la noi, să învețe tehnica altoirii scorușului. Mirosurile și zgomotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu această intenție cobor zilnic de la pensiunea mea, dar în fiecare zi ceva mă abate de la această hotărâre. Domnișoara Zwida locuiește la Hotelul Crinul de Mare; mă informasem despre numele ei de la portar; poate că ea a aflat; în acest sezon, sunt foarte puțin vilegiaturiști la Pëtkwo, iar tinerii pot fi numărați pe degete. Întâlnindu-mă atât de des, se așteaptă, poate, ca într-o zi să-i dau bună-ziua. Motivele care împiedică o posibilă întâlnire între noi sunt numeroase. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
persoane, cum ți s-a părut posibil cu Ludmila? Nu poți să nu-i dai cititoarei fără chip, evocată de Marana, trăsăturile Cititoarei pe care o cunoști; o și vezi pe Ludmila sub plasa de țânțari, întinsă pe pat, în sezonul epuizant al musonului, în timp ce complotiștii din palat își ascut săbiile în tăcere, iar ea se abandonează curentului lecturii, unicul act posibil, într-o lume în care nu există decât nisip arid, peste straturi de bitum uleios, și risc de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și iubitul ei, Russell, au acceptat până la urmă. Fetele nu o mai includeau în planurile lor de luni seara încă de acum câțiva ani; Russell, care la începutul relației lor se împotrivise fățiș, acum își ascundea tăcut nemulțumirea (iar în sezonul fotbalistic se bucura și el că era liber în serile de luni); mama ei se abținea cu greu ca, o singură seară pe săptămână, să nu ridice receptorul să-i telefoneze, până la urmă împăcându-se în toți acești ani cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o femeie cu un chip drăguț care arăta mult mai tânără decât cei treizeci și ceva de ani ai ei și al cărei nume Leigh nu și-l amintea niciodată, se adresă celor de la masă. — E clar că vara e sezonul ideal doar pentru cărțile de vacanță, dar nu doar asta justifică cifrele dezamăgitoare. Numărul comenzilor — de la B&N, Borders, de la independenți — este semnificativ mai mic decât ne așteptam. Poate că dacă am putea să stârnim mai mult interes... — Interes? surâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Aeriene Americane așa ceva nu găsești. Și, credeți-mă, am căutat. Deviza mea este: dacă confortul unei alte persoane depinde de tine, atunci călătorește cu avionul particular. 3. Sunt tolerantă. Dacă o tipă poartă pantofii cu toc cui Manolo Blahnik din sezonul trecut, nu o exclud instantaneu de pe lista prietenelor mele. La urma urmei, nu poți ști niciodată ce fată super se înălță din acei pantofi demodați. (Unele newyorkeze sunt atât de lipsite de inimă încât ar fi în stare să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
poți ști niciodată ce fată super se înălță din acei pantofi demodați. (Unele newyorkeze sunt atât de lipsite de inimă încât ar fi în stare să nu vorbească cu o fată dacă aceasta nu poartă o pereche de pantofi din sezonul următor, ceea ce e foarte pretențios.) 4. Am bun-simț. Și chiar din belșug. Trebuie să ai tăria de caracter să recunoști singură când ai una dintre zilele acelea când degeaba te-ai chinuit să te machiezi. 5. Sunt absolventă de literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
închipui vreodată că o femeie superbă ar da o carieră modernă pe ceva retro, cum ar fi un indicator maro. Chiar n-are nici o logică. Adică, ar fi echivalentul moral al renunțării la noii pantofi Prada pentru o pereche din sezonul trecut. Vânătoarele de Indicatoare Maro își fac temele înainte de a-și da o întâlnire. Își caută omul în Debrett’s Peerage & Baronetage, ghidul care conține numele britanicilor de viță nobilă, plus adresele lor. Dacă o casă apare precedată de the
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
meu, căruia îi cer iertare că nu i-am plătit cei 1500$ pe care-i datorez fiindcă mi-a calculat impozitul pe venit global; și lui Paul de la Ralph Lauren, de la care recunosc că mi-am însușit pe furiș, în sezonul trecut, încă un pulover de cașmir... Nu făceam decât să-mi salut câteva dintre cunoștințe și, iată, aveam deja o scrisoare lungă cât lista invitaților de la Apartamentul 16. Am continuat: Când veți citi această scrisoare, eu voi fi murit. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dată. Dacă rochia de rezervă a lui Jazz era asemănătoare, era puțin probabil să trec prin criza de proporții nucleare pe care o anticipasem. Jazz se îndreptă spre șifonier și scoase afară o rochie de mătase. —E de la Oscar. Ultimul sezon. Foarte nouă. Poftim, îmi spuse. Am luat rochia. Era din tafta gri-oțel. Aveam ce îmbrăca la ea. În sinea mea eram nerăbdătoare. Am pus-o pe mine, apoi am alergat la oglindă. Arătam ca un aisberg. Pe cuvânt, așa arătam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dieta Shore Club, dintr-odată, a devenit un aliment dietetic recomandat.) —Bună! Vrei un cocteil de șampanie? Arăți uimitooor! Nu-i așa că noile mele brățări sunt adorabile? mă întrebă Jazz zăngănindu-și brățările din aur de la încheietura mâinii. Cartier. Pentru sezonul viitor. Nu-s formidabile? — Ba da, i-am răspuns, așezându-mă lângă ea. Aș bea niște șampanie chiar în clipa asta. Asta-i partea bună a realității. Dacă vrei, poți oricând s-o ignori la un pahar de șampanie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
renumit mai ales prin contrafacerile sale de poezie medievală. S-a sinucis cu arsenic, devenind pentru romantici un prototip al geniului neînțeles. Benjamín Jarnés (1888-1940), scriitor spaniol, stil rafinat, original, sensibil. A dat eseuri și proză. „Era-n al anului sezon înfloritor / când hoțu-acel mințit [în sensul de prefăcut, aluzie la deghizamentul în taur celest folosit de Jupiter, n.t.] al Europei...“ Trebuie să recunoaștem aici că Unamuno este nedrept până la inexactitate voită în diatriba contra lui Góngora. Alessandro Manzoni (1785-1873
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
chiar așa de educată pentru vizite. Cel mult s-au lipit de câte un vin, exceptând-o pe Jean care a gătit o budincă excelentă de ciuperci. Eu am luat un buchet foarte frumos de flori și o periniță de sezon cu inscripția: Joy! Dar făcută că mi-aș lua și eu una la fel. Debbie s-a bucurat foarte mult și a fost teribil de mirată. Parcă îl văd pe marele iubitor de Camus spunându-i, ușor mândru, când strâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și nu pot să nu remarc ce brațe vânjoase și puternice are. N-am văzut în viața mea un bărbat cu asemenea brațe. În viața reală, vreau să zic. — Pot să-mi ceri absolut orice vrei, continuă. Orice legumă de sezon, mă refer. Nu trebuie decât să-mi spui de ce ai nevoie. — A, legume, zic, în clipa în care îmi pică în fine fisa la ce se referă. Pentru gătit. Ăă... da. Păi o să am nevoie. Cu siguranță. — Am înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
îl deschide. „Samantha Sweeting crede că femeile ar trebui să se întoarcă lângă plită de dragul sănătății lor și a societății”. Poftim ? N-am zis niciodată așa ceva ! Înșfac ziarul și scanez textul incredulă. De ce sunt atât de obsedați cu toții ? — E un sezon prost, spune Eddie, apucând ziarul Express. E adevărat că ai descoperit de una singură legăturile Mafiei cu firma la care lucrai ? — Nu ! Ridic privirea îngrozită. Cine a zis așa ceva ? — Nu-mi mai amintesc unde am citit, spune, răsfoind paginile. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vor să se aventureze prea în larg. Dar asta e bine! Arată că încă mă mai consideră parte din echipa lor, nu? O persoană cu care poți să mănânci relaxat un sandviș și să aberezi tot felul de idei despre sezonul viitor. Poate vor să fiu consultant pe formate. Sau să mă școlească pentru a deveni producător. — Becky, tuturor ne‑a părut groaznic de rău de ce s‑a întâmplat, zice Zelda în timp ce ne croim drum spre o măsuță de lemn, ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
niște câini... și o pisică... sau niște pisici. Ei, ce zici? Lungit pe fotoliu, cu picioarele suite americănește pe scaun, capul în tavan, ochii închiși, Tolea nu părea că aude. Medita, calcula, rememora? Alunga, ca pe niște sâcâitoare insecte de sezon, veștile alarmante. — Poftim! Auzi, pretexte... Câinii și pisicile urmând a trăi, unde, în pădure, în pustiu? Ce zici, nu-i bine scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și timbre. Îl văzu, îl recunoscu, începu, parcă, să se zorească. Se grăbea, da, grozav se mai grăbea. Dintr-odată, începu să se grăbească, năuc, și iar se opri. Concediu, dada, era în concediu, dar unde s-o pornești în sezonul incert, acum e pâclă roz și peste o oră zăduf și peste alte trei șuieră cu rafale de gheață. La Antonel, la Toni, dada, la doctorul Marga... între semenii noștri zurlii se găsește totdeauna ceva să-mi pună sângele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]