19,299 matches
-
cuvintele: „Trăiască România, una și nedespărțită !”. După ședința istorică, arhimandritul Gurie a oficiat un Te Deum, urmat de o serie întreagă de serbări, banchete, felicitări; seara, Al. Marghiloman a oferit o masă membrilor Sfatului Țării și notabilităților orașului. Pe adresa Sfatului Țării și a primului-ministru au fost trimise numeroase telegrame din partea unor adunări, consilii județene, organizații culturale etc., exprimându-se satisfacția pentru „acest mare act al unirii Basarabiei cu patria mamă”. Actul unirii - scrie A. Boldur - „a fost acceptat în mod
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului strămoșesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării de a se pronunța în problema unirii (chestiuni contestate de istoriografia sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de dominație țaristă. Etapele autonomiei și independenței au fost aceleași
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mișcarea din Finlanda și din țările baltice. Unirea cu România decurgea din conștiința mai clară a comunității naționale și din imposibilitatea practică a menținerii independenței, fără a cădea sub stăpânirea sovietică sau a deveni obiectul intențiilor ucrainene de extindere. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm și satisfacție de românii conștienți fiind că, în vremuri grele, se realiza un pas important în înfăptuirea României întregite. La Iași - atunci capitala statului - ecoul a fost deosebit de puternic. Ziarele au publicat numeroase articole
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statului - ecoul a fost deosebit de puternic. Ziarele au publicat numeroase articole, care au exprimat această stare de spirit. „În zilele de pierderi dureroase și dezamăgiri profunde - se consemna într-un articol, cu referire la preliminariile de la Buftea - unirea votată de Sfatul Țării din Chișinău ni se arată drept un triumf inevitabil al principiului naționalităților, a cărui forță morală și politică nu a putut-o înfrânge episoadele militare și propagandele dușmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit, și drept o manifestare biruitoare a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a unui vis care niciodată nu se va șterge [...]. Trăiască copilul cel mic, dar poate cel mai voinic al României Mame !”. În răspunsul său, Ion Inculeț și-a exprimat fericirea pentru vestea unirii adusă oficial la Iași. În context, președintele Sfatului Țării s-a referit la necesitatea adoptării reformelor democratice, a celei agrare în special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au intrat imediat în folosința pământurilor ce li
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M. S. Regina, cu întreaga dinastie”. La 3/16 august 1918, Sfatul Țării a ales ca președinte pe C. Stere, în timp ce I. Inculeț și D. Cugiureanu erau desemnați ca miniștri ai Basarabiei în guvernul României. S-a format un nou Consiliu de Directori, condus de Petre Cazacu. Prin decretul-lege dat la Iași
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia de a vedea provincia lor reunită cu patria mamă să devină un fapt împlinit”. Erau demontate punct cu punct acuzele referitoare la obiectivele intrării armatei române în Basarabia, la „anexarea” hotărâtă prin actul din 27 martie, mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei astfel de hotărâri. Ministerul Afacerilor Străine român observa că alcătuirea și funcționarea Sfatului Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de constituire a noilor state; „chiar Rada ucraineană, al cărei rol
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
referitoare la obiectivele intrării armatei române în Basarabia, la „anexarea” hotărâtă prin actul din 27 martie, mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei astfel de hotărâri. Ministerul Afacerilor Străine român observa că alcătuirea și funcționarea Sfatului Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de constituire a noilor state; „chiar Rada ucraineană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu aceea a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de constituire a noilor state; „chiar Rada ucraineană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu aceea a «Sfatul Țării» de la Kișinău”. Guvernul român respingea pretențiile Ucrainei de a încorpora Basarabia și declara din nou „că n-a avut niciodată intenția de a cuceri, de a anexa sau de a încorpora Basarabia, dar n-ar putea să renunțe la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dat la Iași decretul-lege referitor la alegerile parlamentare, care prevedea votul obștesc pentru cetățenii majori. În timp ce la Cernăuți (15/28 noiembrie) și la Alba Iulia (18 noiembrie/ 1 decembrie 1918) se hotăra unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România, Sfatul Țării a luat în dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va alege
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va alege pe baza votului universal, și rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
preziua Constituantei Române, care se va alege pe baza votului universal, și rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. La mijlocul lui decembrie 1918 au fost adoptate decretele-legi de expropriere, care aduceau precizări prevederilor înscrise în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necondiționată reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. La mijlocul lui decembrie 1918 au fost adoptate decretele-legi de expropriere, care aduceau precizări prevederilor înscrise în Constituție, în 1917, ținându-se seama și de legea adoptată de Sfatul Țării. În Raportul la Decretul-lege relativ la exproprierea proprietăților rurale pentru cauză de utilitate națională, din 14 decembrie, prezentat Regelui de către ministrul Agriculturii și Domeniilor, I. Gh. Duca (în noul guvern liberal condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat dur actul Sfatului Țării din 27 martie/10 decembrie 1918, prin care adunarea basarabeană a pus capăt propriei existențe. Combătând acest punct de vedere, G. I. Brătianu preciza că actul care a reintegrat Basarabia în hotarele statului român a fost cel din 27
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu totul altele față de cele deosebit de dificile din primăvara anului. Bucovina, Transilvania și Banatul tocmai se uniseră cu România, iar guvernul Brătianu proceda fără întârziere la realizarea reformei agrare în toata întinderea Regatului, menținând pentru Basarabia soluțiile radicale adoptate de Sfatul Țării. Nu mai erau motive pentru menținerea autonomiei și a unui regim special în Basarabia, situație care își avea rațiunea de a fi drept o consecință a revoluției ruse, iar nu a unității române. Consfințită pe plan intern, într-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Basarabia s-a produs o clarificare rapidă a obiectivelor și a căii de urmat, largi categorii de populație, cercuri și personalități politice, organe de presă au organizat numeroase întruniri, congrese etc., și-au spus cuvântul în legătură cu desprinderea de Rusia. Sfatul Țării, organ reprezentativ ales pe cale democratică, și-a asumat - în condiții dificile și nu lipsite de ezitări și discuții aprinse - misiunea de a organiza și canaliza aceste energii, în vederea adoptării hotărârii istorice. Venind în întâmpinarea acestor atitudini, armata română a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
creșterea curentului democratic la nivel național. Aleși prin sistemul votului universal, deputații și senatorii basarabeni au contribuit la adoptarea unor măsuri importante, după cum au avut posibilitatea să protesteze împotriva abuzurilor, să acționeze pentru înlăturarea sau limitarea ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama de particularitățile regionale. Au fost desființate practic proprietățile de peste 100 ha, iar proprietatea mică și mijlocie a ajuns să dețină peste 95 % din suprafața arabilă a Basarabiei. În domeniul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rezultatele pozitive ale celor 22 de ani de administrație românească. Unirea Basarabiei cu România, primul moment al Marii Uniri din 1918, a înlăturat nedreptatea săvârșită nu numai Moldovei, ci întregului neam românesc, prin răpirile teritoriale din 1812 și 1878. Decizia Sfatului Țării de la Chișinău, for legal constituit, din 27 martie/9 aprilie 1918, de unire a Basarabiei cu România, a fost adoptată în condiții extrem de complicate, generate de mersul operațiilor militare, după aproape patru ani de război, de căderea țarismului și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918). Unirea cu România decurgea din conștiința comunității naționale și din imposibilitatea menținerii independenței Republicii Moldovenești în fața pericolului bolșevic și al intențiilor ucrainene de extindere. Atacurile - de ieri și de azi - la adresa Sfatului Țării și a Actului de Unire, apreciat drept un atentat asupra „statalității moldovenești” - au un caracter propagandistic stalinist, plasându-se în afara oricărei dezbateri științifice. Aceeași propagandă este reluată în ce privește situația Basarabiei în cadrul României întregite, prezentată ca un teritoriu cucerit, populația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în momentele 1812 și 1878, întrerupte pentru scurt timp de momentul 1856. Documentele Unirii Basarabiei cu România, actele de consfințire internă și de recunoaștere internațională sunt edificatoare pentru caracterul legitim al hotărârii adoptate pe cale diplomatică, pentru rolul principal îndeplinit de Sfatul Țării și sprijinul primit din partea conducerii statului român, în fața primejdiilor venite de la răsărit. Chestiunea relațiilor româno-sovietice, blocate un timp de poziția Sovietelor de atacare a Actului din 27 martie/9 aprilie 1918 și a Tratatului din 28 octombrie 1920, este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]