18,899 matches
-
României și faptul că primul paroh al lăcașului de cult a fost renumitul academician și folclorist Simion Florea Marian. Biserica a fost pictată în stil tempera, pe pânză, de pictorul Vasile Pascu. În patrimoniul ei se păstrează și o Evanghelie tipărită la Sibiu, în anul 1859, de mitropolitul Ardealului Andrei Șaguna. În data de miercuri 18 februarie 2015, în jurul orei 9.40, pompierii au fost sesizați că biserica de lemn din Poiana Stampei arde mocnit pe interior. Incendiul a fost produs
Biserica de lemn din Poiana Stampei () [Corola-website/Science/335272_a_336601]
-
Aurel Baranga, Theodor Mazilu, Lucia Demetrius, Dumitru Solomon, Dorel Dorian, Dan Tărchilă). O parte dintre piesele de teatru românești contemporane au fost incluse în volumele "Kortárs román drámák" ("Drame românești contemporane", 1983) și "Kortárs román vígjátékok" ("Comedii românești contemporane", 1984) tipărite de Editura Kriterion. A tradus din limba germană un roman al lui Paul Schuster ("Amikor nincs sugara a napnak" 1964), precum și romane contemporane rusești în anii 1950 și 1960. A tradus în limba română comedia "Olympia" (1967) de Ferenc Molnár
Tibor Molnár (jurnalist) () [Corola-website/Science/335338_a_336667]
-
de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară Potcoavă" (1955), "Viața lui Ștefan cel Mare" (1957), "Frații Jderi" (1971), "Neamul Șoimăreștilor" (1977
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri.” Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri pescărești în anii '20 ai secolului al XX-lea, pe care le-a adunat într-un volum intitulat "Împărăția apelor" și tipărit în 1928 de către Editura Cartea Românească din București. Scriitorul rememora în cele 17 povestiri ale volumului începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. În povestirea „Pește de Moldova” el prezenta cum a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
și „non-experților” din lumea întreagă. Este orientat spre a construi pagini „extensibile fără limită” pentru fiecare specie, incluzând materiale video, audio, imagini, grafice, precum și text. Suplimentar, Encyclopedia incorporează conținut din Biodiversity Heritage Library, care digitalizează milioane de pagini a literaturii tipărite din bibliotecile istorice naționale majore din lumea întreagă. Proiectul a fost susținut inițial de un angajament de 50 de milioane dolari SUA ca finanțare, condus de MacArthur Foundation și de Sloan Foundation, care au oferit 20 de milioane $ și 5
Encyclopedia of Life () [Corola-website/Science/331537_a_332866]
-
specificități celulare asociate pentru alelele DR. Totuși, tiparea celulară prezintă o inconsistență în ceea ce privește reacția dintre indivizii la care a fost efectuată tiparea celulară, astfel că uneori rezultate obținute pot diferi de cele prognozate. Alături de dificultatea ei în generarea și menținerea tipării celulare a reactivilor, proba celulară a început să fie înlocuită cu metoda de tipare a ADN-ului (sau metoda de genotipare). La nivelul subregiunilor care prezintă o similaritate în raport cu alte tipuri, pot fi observate reacții minore față de alelele (produși ai
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
multe alele HLA neindentificate (Africa, Arabia, Iranul de Sud-Est, Pakistan și India). Africa, Iranul de Sud și Arabia prezintă dificultățile apărute în zonele stabilite mai demult, în care s-a făcut tiparea. Diversitatea alelică face să fie necesară utilizarea unui tipării pe o arie întinsă a unui antigen, urmată de secvențierea genei, din cauza faptului că există un risc crescut în identificarea eronată de către tehnicile de serotipare. În cele din urmă, decizia privind intrarea unor alele într-un grup de serotipare, în funcție de
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care se distribuiau în toată Timișoara. Inițial, redacția acestui prim ziar liber din România a fost în clădirea care astăzi adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Timiș. Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
(titlul original, în limba franceză: "Les Passions de l'âme" - denumit uneori și "Traité des passions de l'âme", iar în română "Tratatul despre pasiuni") este un tratat filosofic scris de René Descartes și tipărit la Amsterdam și Paris în 1649. A fost ultima carte publicată de către autor în timpul vieții sale. Tratatul a fost redactat în franceză și dedicat prințesei palatine Elisabeta de Boemia. În această lucrare, Descartes se concentrează asupra chestiunii pasiunilor. Prin urmare
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
Limba franceză este folosită și de intelectuali, și începe să se impună în diplomație, în locul latinei. La răspândirea francezei în țările de religie protestantă contribuie și protestanții nevoiți să emigreze din Franța în urma revocării edictului de la Nantes. În Olanda se tipăresc în franceză cărți interzise în Franța. Tot aici apar periodice în franceză, care se difuzează în mai multe țări. Presă franceză apare și în Anglia și Danemarca. Trupe de teatru franceze încep să facă turnee și alte în țări. Franceza
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
este singura revistă din România tipărită în alfabetul Braille. Este publicată de Asociația Nevăzătorilor din România. Apare lunar, fără întrerupere, din aprilie 1954 și se distribuie pe bază de abonament în întreaga țară și în străinătate. "", al cărei prim număr a apărut în 1954, sub numele
Litera noastră () [Corola-website/Science/331750_a_333079]
-
Franța), "Terakki" (Progres), "Hakayıku'l-vekayi" și astfel numele său începe să se facă auzit în lumea scriitorilor. Prima sa carte, "Afife Anjelik" este publicată în anul 1870, urmată în anul 1871 de o antologie de poezii ce avea să fie tipărită sub numele "Nağme-i Seher", urmată la rându-i de un alt volum de poezii intitulat "Yâdigâr-ı Șebâb" în anul 1873. În anul 1872, traduce "Atala", un roman al lui Chateaubriand, asupra căruia intervine și îl transformă în piesă de teatru
Recaizade Mahmud Ekrem () [Corola-website/Science/331851_a_333180]
-
și 30 aprilie 1906, director fiind fratele lui Take Ionescu, Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 59x41 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 20 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „Universala” și „Eminescu”. Între 2 mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Între 2 mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular Român”. Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Cartea Vorbelor lui Dumnezeu") (sau "Cartea lui Enoh" sau "Liber Mysteriorum", "Sextus et Sanctus" -"A Șasea Carte (și Sacră/Sfântă) a Misterelor") (1583); este păstrată în Muzeul Britanic ca Sloane ms 3189. Ortografia corectă este "Loagaeth", dar acesta a fost tipărită frecvent ca "Logaeth" încât această ortografie a intrat în uzul comun. Scrisă de către Edward Kelley, acesta este compusă din 65 de pagini care conțin 101 pătrate magice extrem de complexe. "Mysteriorum Libri Quinque" ("[Cele] Cinci Cărți ale Misterului" sau "Exerciții mistice
Magie enohiană () [Corola-website/Science/331868_a_333197]
-
14 iulie 1915) și Jean Pangal (21 aprilie 1916 - 13 noiembrie 1916). În prima perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 65x48 cm. Costul unui număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
ca subtitluri: "„organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918 când devine "„organe hebdomadaire de l’Unite Nationale roumaine”". Costul unui număr era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 63x46 cm. Costul unui număr era de 50 bani iar abonamentul pe un an costa 120 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Vermont, Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Organizarea expoziției a primit sprijinul lui Alexandru Bogdan-Pitești, Ion Angelescu, Nicolae Grant, Ion Ticu și Ludovic Dolinski. Pe firmamentul expoziției s-a afișat caricatura lui Constantin I. Stăncescu, realizată de Nicolae Petrescu. S-a tipărit și un catalog al expoziției care avea la introducere manifestul: Catalogul conținea o listă a lucrărilor care s-au expus, după cum urmează: Ștefan Luchian a participat cu 15 lucrări, Nicolae Petrescu cu 42 de „Desenuri și caricaturi” și Nicolae Vermont
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
din 1877-1878, ce abia se încheiase prin semnarea la 3 martie 1878 a Tratatului de la San Stefano. Prima publicare a poveștii în volum a avut loc abia în anul 1890, după moartea scriitorului, când editorul Herșcu Goldner din Iași a tipărit "Scrierile lui Ion Creangă", vol. I, cu o prefață de A.D. Xenopol și o biografie a autorului de Grigore I. Alexandrescu. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
dacă ea nu vorbește în graiul cel necioplit al poporului, dacă nu răsfrânge credințele poporului, speranțele lui, slăbiciunile lui, dacă știe ceva mai mult decât știe poporul în patriarhala sa neștiință...”, pentru ca să completeze astfel într-o serie de „notițe bibliografice”, tipărite în trei numere consecutive ale ziarului "Timpul", referitoare la scrierile lui Ispirescu și Creangă: „O adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă și să fie originală pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Samâe krasivâe țvetî: Stranițî narodnogo tvorcestva; Moldavskie pisateli detiam", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1990; o altă traducere a fost realizată de M. Kogan și publicată în 1960 în vol. "Rumînskie skazki", tipărit de Editura Gostilizdat din Moscova), letonă („Ivans Turbinka”, în vol. "Moldaviesu stati", vol. 1, L.V.I., Riga, 1960; traducere de Janis Bunduls), slovenă („Ivane Tourbinka”, în vol. "Romunske pravljice", Mladinska knjiga, Ljubljana, 1970; traducere de Niko Kuret), engleză („Ivan and His
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
de Niko Kuret), engleză („Ivan and His Bag”, în vol. "Fairy Tales and Legends from Romania", Editura Eminescu, București, 1971, pp. 284-300; traducere de Ioana Sturdza; o altă traducere omonimă a fost realizată de Ana Cartianu și R.C. Johnston și tipărită în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991) și franceză („Ivane Tourbinka”, în vol. "Contes roumains", Editura Cavallioti, București, 2002, pp. 65-80; traducere de Micaela Slăvescu
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
din Iași (anul IX (1 aprilie 1875 - 1 martie 1876), nr. 12, 1 martie 1876, pp. 453-460). Prima publicare a poveștii în volum a avut loc abia în anul 1890, după moartea scriitorului, când editorul Herșcu Goldner din Iași a tipărit "Scrierile lui Ion Creangă", vol. I, cu o prefață de A.D. Xenopol și o biografie a autorului de Grigore I. Alexandrescu. Analizând această poveste, unii istorici literari au presupus că întâmplările din această poveste își au originea în fapte reale
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]