4,140 matches
-
Tipul acesta glumește, dar niciodată nu povestește crima. Tipul acesta face proteste departe, până-n tribunale. De ce e pasta de dinți expirată, de ce e un număr și nu are buletin, de ce e mâncarea proastă, de ce a intrat sănătos și s-a îmbolnăvit. Tatuajele, după Băbuș și Czampar Băbuș: Tatuajele astea... când m-am liberat în ’75. Eu le-am făcut. Eu le-am făcut! Cu tuș. Asta-i cu cauciuc ars, că atunci nu era tuș. Cauciuc ars. Atunci nu se făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de porc, dar nu mănânc carnea. Și... bine, asta e un pic și un considerent igieno-alimentar, fiindcă organismul în condiții în care nu are activitate cum trebuie nu e bine să-i dai și ceva greu de mistuit, fiindcă îl îmbolnăvești. Atunci, pot să mă alimentez în concordanță cu nevoile mele. Și sunt multe chestii, deci lucruri mărunte. Mă lovesc peste degete, sunt tentat să înjur, dar mă opresc. Deși poate ar fi o descărcare, nu? Totuși, caut să mă opresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
am furat mare lucru. Numai ce vedeam la ochi și la ce aveam eu trecere. Dacă puteam, luam. Cel mai mult a fost trei milioane de lei. Din Oradea. De la om. Am ajuns în Oradea fără să vreau, m-am îmbolnăvit de hepatită în decembrie ’92. Medicul din comună mi-a zis să plec la patru după-masă la spital. M-am dus să iau bani. Banii ăia, i-am băut. Hoțul furat Am trecut pasarela aia la Oradea, aia care merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în sânge. Nu eram copți la minte. Necunoașterea. Ca să iei și să fugi trebuie să te lovească foamea în stomac și să n-ai de unde să mănânci. Mama avea bani să ne țină, fusese croitoreasă de lux, dar s-a îmbolnăvit, vroiam și noi la discotecă, vroiam un bairam în casă. Vroiam să facem banii noștri. Prima dată a căzut frati-miu, la minori. Toată greutatea a rămas pe mine, mama m-a învățat, eu nu vroiam să ascult. Am furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o bilă de drog pur, între două sute cincizeci și trei sute cincizeci de mii de lei. Majoritatea deținuților preferau droguri injectabile, deși erau mai scumpe. Mulți au sfârșit-o cu mâinile și picioarele amputate datorită infecțiilor provocate de acele murdare. Alții se îmbolnăveau de hepatită. Alți toxicomani orbeau sau își pierdeau părul. Un deținut tânăr a leșinat după ce a inhalat vapori de vopsea dintr-o pungă. După șase luni a murit și pentru că nu avea pe nimeni, a fost îngropat în cimitirul închisorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
eu am omorât. Ei au omorât, tovarășu cu fratele meu. Am luat bătaie, am zis ce știam. Bătaie serioasă. Dar ce puteam zice? Eram beat, nu știam de mine. Am luat 20 de ani și fratele 15. Eu m-am îmbolnăvit de plăpâmi și am stat tot procesul în spital. S-a judecat în lipsă. Nu știu ce s-a întâmplat, ce bătaie au luat, frati-miu și tovarășu, tovarășu a ieșit în 93. Ce-au discutat, cum au discutat, că frati-miu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și la fabrica. Nici la armată nu am făcut la capăt fiindcă a murit tata și eu cel mai mare la muncă și tata a băut la un litru și jumătate și mama ascundea și era zadarnic că tata a îmbolnăvit. Și nu putut nici face fotbal că puteam face zece clase dacă eram la echipă... Nu fericit pakular că vrut făcut fotbalist pentru zece clase. Nici școală nu aveam și intram la fotbal că nu trebuie școală. Câte am învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
acela vagabond. Câinele acela bătrân vagabonda prin împrejurimi. Uneori le intra și lor în bucătărie sau răsturna găleata de gunoi, stârnind furia lui Mă-chan. Gaston se ridică și deschise fereastra. Câinele tușea afară. Se pare că și câinii bătrâni se îmbolnăvesc de astm, ca și oamenii. Gaston luă mâncare de la el din farfurie și i-o azvârli câinelui. Tomoe și Mă-chan l-au privit disprețuitor și apoi au întors capul. — De azi încolo, cîine-san prietenul vostru. Ca mine, prietenul vostru, declară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de concediu de maternitate, dar Îmi lipsește atmosfera de la serviciu, Îmi e dor de agitație, de rutină, de prezența adulților. CÎnd, Însă, mă gîndesc să mă Întorc și să-l părăsesc pe Tom, lăsîndu-l În grija altcuiva, simt că mă Îmbolnăvesc, pur și simplu. Ca atare, Încerc să nu mă gîndesc. Mă concentrez, În schimb, pe noua mea viață, cea de mamă, cu toate noutățile pe care le aduce ea, acestea incluzînd, spre surprinderea mea, și noi prieteni. În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
arestat imediat. În prima noapte petrecută în arest, am visat că mă prăbușeam. Cădeam într-un fel de prăpastie. Deasupra mea stelele se îndepărtau și așteptam ca, din clipă în clipă, cerul să se stingă în întuneric ca o lumânare... Îmbolnăvindu-mă, mi s-a îngăduit să locuiesc sub strictă supraveghere în casa ambasadorului Florenței. La primul interogatoriu, m-au întrebat dacă-mi recunosc vinovăția. Am zis că nu. Câteva zile mai târziu, tot sperând că lucrurile se vor aranja, am
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
-ți aline durerea. Pe-atunci nu știam prea multe despre Garibaldo; întrebând pe unu și pe altul, am aflat că mulți țărani se adunau sâmbăta în biserică să se roage împreună cu el și că-i îngrijea cu ierburi dacă se îmbolnăveau. - Am venit să te rog ceva. Urmăm două căi diferite pentru a ajunge la Adevăr, dar tu îmi inspiri încredere. Vrei să spui în numele meu rugăciunile morților pentru doi prieteni și să implori eliberarea unui alt prieten? Stătea în fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de sub ea, să ia un tăciune și să-l strângă în pumn, până ce avea să dispară orice reținere din partea discipolului. L-a forțat să postească vreme îndelungată și câteva zile-n șir să nu bea apă. Rotari nu s-a îmbolnăvit nici măcar o singură dată și nici nu s-a ales cu vreo pagubă de pe urma acelor tratamente, devenind în schimb tot mai sigur de puterile sale. A venit, în cele din urmă, și ziua în care Garibaldo i-a spus: - Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi găsit vreun defect. Așa se face că am început s-o cercetez mai des, descoperindu-i și eleganța gesturilor, felul de a vorbi calm și cu blândețe, inteligența privirii, gingășia cu care se așeza. Peste câteva zile m-am îmbolnăvit. Luat pe sus de Gundo ca să vânăm un mistreț care noapte de noapte se căznea să-i dărâme poarta casei, am căzut de pe cal pe când treceam peste un iaz înghețat, gheața s-a rupt și apa mi-a pătruns până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
singurul meu băiat. — E pentru câinii tăi? Îl Întrebă, prefăcându-se că nu știe că era vorba de Battello Ubriaco - bârlogul acela abominabil, cuibul acela de trântori, de vandali și distrugători ai proprietății altora. — Trebuie să-i Îngrijesc, tată, se Îmbolnăvesc foarte des, lui Mabuse trebuie să-i scot măselele, a făcut abces. Știi că și câinii suferă de boli de dinți? spuse Aris. Elio clătină din cap neștiutor. — M-am gândit să fac rost de un loc, undeva, la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mai Întors la Aventino de atunci. Fata care a crescut aici numai există. Aris privi atent profilul Majei. O, nu poate fi vorba de o boală gravă. Nu trebuie să sufere, n-aș putea suporta asta. Eu pot să mă Îmbolnăvesc. Ce rost am? Lumea nu și-ar da seama de lipsa mea. Aș fi plâns - o, da, ce tragedie să mori la douăzeci și trei de ani. Toți s-ar gândi la câte lucruri aș fi putut face. Mama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Urgență, Înainte ca mama să fie examinată, stătuseră cinci ore pe scaune, În sala de așteptare, În timp ce erau aduse persoane cu targa - oameni care avuseseră accidente de mașină sau infarcte. Valentina nu-și dăduse seama până atunci câtă lume se Îmbolnăvește, se rănește sau moare Într-o singură zi În Roma. Înnebunesc, dați-mi un pic de morfină, ceruse mama unei infirmiere, iar aceea Îi răspunse că legea nu-i permite, așa Încât Emma Își Îndurase durerea. Era o tipă dură. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
intrat în laborator, începând să vorbească din ușă, uite, Iuli, ce mi-a ieșit pe gât, uite-aici, punctele astea roșii din care se prelinge lichid, pare să fie infectat, îmi bag picioarele în mizeria asta de spital, unde te îmbolnăvești numai dacă intri să dai bună ziua. Am avut o pacientă acum câteva minute care avea exact chestia asta... Iuli îl privea cu ironie prefăcută, în realitate impresionată de vizita lui: - O fi venit cu bondarul în buzunar. - Ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
vântul bate-afară Îi duce pe copii la școală. Iarna Iarna a sosit Pe dealul înzăpezit Și copiii ies afară Ca să facă mare larmă. Copiii au o mare escapadă Ca să iasă la zăpadă Dar părinții nu îi lasă Ca să nu se-mbolnăvească. Popa Maria, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Copilăria nu o poți uita Copil fiind, îmi amintesc, De verile în care stam, La umbra frunzelor, sub ram, Jucând șotron ș-un mic
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
clasa a VII-a Școala Profesională Specială Craiova - Dolj profesor coordonator Adriana Sârbu Așteptându-te Așteptându-te pe tine, Ajunsei într-o uimire... Dragostea-i atât de mare C-aș putea pica pe cale. Așteptându-te sa vii, Rău mă mai îmbolnăvi, Când văzui o fată-n cale Mai frumoasă ca o floare. Stai, iubire trecătoare, Să-ți mai spun două cuvinte: Unde mergi și un. te duci, Eu sunt cel cu vorbe dulci! Cireșul de mai Vântule, de ce mă bați A
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pivnița întunecată și poporul a devenit din nou liber, iar oamenii nu mai mureau de foame, de sete și de oboseală. Regina nu a fost de acord ca fiica sa să se căsătorească cu Mex și, din cauza supărării, s-a îmbolnăvit, nu a durat mult și a murit. Izabel s-a simțit vinovată de moartea mamei sale și a renunțat la coroană, părăsindu-l pe Mex. Într-o seară, Izabel o visă pe mama sa care îi vorbea calm și dulce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
puterea trupului ei de a hrăni viața. Să pună copilul la sânul ei ar fi însemnat să-l facă să sufere pe fiul ei, care nu era fiul ei, ci al Bilhei. Mai mult, Bilha ar fi putut să se îmbolnăvească sau chiar să moară dacă nu i se goleau sânii, Rahela mai văzuse întâmplându-se astfel de lucruri. Și Rahela o iubea pe sora ei. Își dorea ca fiul Bilhei să fie la fel de bun ca bărbat pe cât era mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Doi dintre frații mei și-au pătat mâinile cu sânge, a spus el, dar a recunoscut că poate patru au fost implicați în omor. Toți am fost însă pedepsiți. Ea ne-a blestemat pe toți. Unii dintre frați s-au îmbolnăvit, alții și-au văzut copiii murind. Tata a pierdut orice speranță, iar eu am fost vândut sclav. Iosif a mai zis: - O învinovățeam pe sora mea pentru nenorocul meu, dar acum n-o mai fac. Dacă aș ști unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mult, încât termometrul a explodat, așa că Szabi a încasat-o de la taică-su, cu cureaua de la pantaloni, partea cu cataramă, deci faza asta nu mai intra la socoteală, însă ceva-ceva tot era musai să născocim. Știam că dacă nu ne îmbolnăvim până a doua zi, s-a zis cu noi, o să ne omoare în bătaie ceilalți, la școală, pentru c-o să se afle că banii din fondul clasei, strânși ca să cumpăram pânză de drapel și material pentru panouri la defilarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
prezinți la muncă, în mină mereu e nevoie de muncitori, dar eu i-am spus să se ducă el dacă vrea, eu nu mă duc, pentru că n-am chef să mor de silicoză, mai bine să facem cumva să ne-mbolnăvim, iar dacă o facem ca lumea, atunci scăpăm de toată chestia asta cu 1 Mai, și atunci Szabi a zis că e-n regulă și că, a auzit el, creta face febră, așa că ne-am pus imediat să încercăm, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mai văzuse el oameni morți de vărsat, că pe-acolo, la Canal, mai izbucnește boala asta din când în când, mai ales în taberele de reeducare, dar nimeni n-are voie să vorbească despre asta, și că acolo s-a îmbolnăvit și tata, și că era să moară, dar ăsta i-a fost, totuși, norocul, pentru că i-au dat drumul și nu l-au mai reeducat, că atunci nu și-ar mai aminti nimic din viața lui de dinainte, pe când așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]