27,540 matches
-
în răspăr, acuze cumplite, jigniri, umilințe. N-ar fi lovit-o, de asta era sigură, dar cuvintele dure, murdare, adresate pe neașteptate, o loveau și o dureau la fel de mult, ca un pumn în stomac. Vocea de argint cu care o îmbrăca odinioară devenise, dintr-odată, un pumnal ce îi rănea tot mai adânc întreaga ființă, dar mai ales inima. Cine era străinul în care crezuse? Nu-l recunoștea! De ce se supunea ea, de bunăvoie, atâtor umilințe? De dragul unui trecut care nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cu ochii țintă, Neurastenie, Copacul zice că ești o ucigașă, o vrăjitoare... (Așteptare) Totul intră în degringoladă, inclusiv sensul personajelor, care se întorc ca niște giruete mecanice spre bine sau spre rău: Melancolie, iubirea mea... (De caelo) Alteritățile poetului pot îmbrăca o haină ludică, gingașă, efemeră: licuricii, arborii, vântul, "privighetoarea-n sutană", un cuc eremit (v. Confidență) sunt incluși în sfera ludus-ului. Huizinga ne învață: "În orice configurare, de la cea mai sacrală până la cea mai literară (...), personificarea rămâne o extrem de importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu lună plină și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să se audă rafale de puști automate. O bandă de tâlhari înarmați au luat satul de la un capăt la altul la jefuit și tâlhărit. Îmbrăcați în uniforme rusești și mascați pentru a nu fi recunoscuți, au început să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-au bătut și jefuit pe Ion Burdun pentru că știau că avea ceva bani din vânzarea boilor. Pe Pleșu l-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de parcă era de o sută de ani, iar în picioare avea opinci și niște obiele tot din țol de cânepă. Dumitru era înalt și purta plete blonde, iar pe cap avea o căciulă fără fund și roasă pe margini. Era îmbrăcat cu o flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc și a peticit-o apoi, iar pe deasupra era îmbrăcat cu un suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
blonde, iar pe cap avea o căciulă fără fund și roasă pe margini. Era îmbrăcat cu o flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc și a peticit-o apoi, iar pe deasupra era îmbrăcat cu un suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de noduri. Dar la vorbă era rar și așezat, vorbea puțin și cu judecată. Gospodarul din Tungujei nu s-a uitat la Dumitru și Agripina cum erau îmbrăcați, i-au ascultat și apoi și-au susținut cauza: Îi dau fata și tot ce am eu, îl cunosc pe Vasile, îi place fetei, ne place și nouă, le fac și nuntă, dar cu o condiție: să rămână aici în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu chirie la crâșmarul Dumitru Cristescu, unde și-a găsit obștescul sfârșit și i-au făcut autopsie pe prispă, că era vară și se umflase. Nu mai avea plămâni, doar un singur ciot de plămân și acela uscat. L-a îmbrăcat asistentul în grabă că era cald și mirosea, apoi a plecat și ... dus a fost. Butnaru Pe numele lui adevărat Busuioc Petru, fiul lui Paraschița Cozma, căci despre tată ce pot să vă spun, era Dumitru B....ă. Cât a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dimineață, când s-a întors acasă și a găsit-o pe Pinuța lui afară mai mult moartă, că ea a auzit strigând în noapte și a ieșit afară din casă și a văzut o arătare înaltă cât casa și era îmbrăcată în alb, ea de frică a căzut jos și acolo a rămas până a venit el. Multe săptămâni a suferit Agripina până când și-a revenit. De atunci Dumitru nu s-a mai dus la Frumoasa noaptea, dacă se ducea o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
copilăriei, ani fără griji și fără de greutăți. Anii cămeșoaielor, că pe atunci erau alte vremuri și alți oameni. Dacă nu semănai cânepă sau in nu aveai din ce să-ți faci cămașa și izmenele. Rar vedeai băieți de 5-6 ani îmbrăcați cu pantaloni. Cămașa lungă până la genunchi era la modă pentru copiii mici. Abia pe la șapte ani începea purtatul pantalonilor, adică niște izmene cu nasturi la prohab sau mai bine zis cu bumbi. Cât despre pantofi, nici vorbă, „desculț” ca ai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
direct de activitatea factorilor externi care se desfășoară în conformitate cu legea generală a eroziunii diferențiate. Această lege joacă un rol deosebit, atât în ceea ce privește stadiul la care o vale se va menține timp îndelungat, cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
grădinița de copii. PUDOARE Pudoarea creștină e atât de pură încât carnea eroticului creștin capătă pecetea spiritului, ceea ce până la creștini n-a realizat nimenea. RAȚIUNEA DE STAT Ce este rațiunea de stat? Este exercițiul nelimitat al puterii, aparent legitim, care îmbracă masca interesului public și care se exercită dincolo de bine și de rău, adică dincolo de ordinea religioasă, morală și de drept. Când e vorba de stări excepționale, ca războiul, insurecția, calamitățile naturale, ea îl transformă temporar pe cetățean — subiect purtător de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
s-au pregătit pentru masă, apoi program lejer, fiecare putea face ce-i place. În timp ce fiecare Își așeza vestimentația de vară, pe umerașe În dulapul pentru haine, Andreea descoperise o rochiță pe care Încă nu o văzuse și nu o Îmbrăcase niciodată. Ce-i cu asta? când ai facut-o? o Întrebase nedumerită pe mama. Este un dar de vacanță și pentru media generală, adăugase zâmbind Teia. Mama adolescentei Își privea fiica extaziată de rochița mini, În tonuri de la albastru până la
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
seara. Andreea se Întorsese pe cealaltă parte și nu se Îndura să se scoale. Nu mai mergem...mi-e somn... Și mie ...dar de mers...vom merge, hai sus că nu avem timp, spusese mama În timp ce Începuse deja să se Îmbrace cu un trening alb cu dugi albastre și pantofi ușori de vară fără tocuri, numai buni de mers pe nisipul de pe plajă. Cu greu se hotărâse și Andreea să facă același lucru. Îmbrăcase la repezeală treningul roșu și și pusese
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
spusese mama În timp ce Începuse deja să se Îmbrace cu un trening alb cu dugi albastre și pantofi ușori de vară fără tocuri, numai buni de mers pe nisipul de pe plajă. Cu greu se hotărâse și Andreea să facă același lucru. Îmbrăcase la repezeală treningul roșu și și pusese o băsmăluță tot roșie cu o broderie minusculă făcută de mama. Numai adidașii nu se asortau, erau albi cu puțin roșu, nu găsise la culoarea treningului. Jos În hol se mai auzeau câteva
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
încărcate. Abanosul, nucul, cireșul și stejarul se împletesc gotic sau rococo din alte rostiri, vin în avalanșe amintiri. Șifoniere cu oglinzi, trec dincolo de spațiul lăzilor de zestre pictate cu miri. Am mai găsit și metale, sticle și vitralii cucernice, pahare îmbrăcate în zale sfioase de mătase și cristale. Ce suflare și gesturi amăgitoare în linii curbe, cu prospețime de floare. Ce laude să aduc acestui miraj năuc, dislocat din timpul ceasornicului așezat pe scrin, când depresia de venin o mai ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
nu le mai știe; mai are rost să afle cum erau bunicile îmbrăcate? Spunea inginerul Calciu de lângă mine. Despre talcioc, târgul cu piese rare am aflat din Scrinul negru: ceștile de mătase paharele de velur, oglinzi venețiene și cărți uitate, îmbrăcate din piele aleasă, nu mai erau la ele acasă. Un scrin negru ciudat, o amforă veche, cine mai se-adapă cu o astfel de apă? Stau în iatac și privesc înapoi: mai bine tac și trăiesc ca o tulpină, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
noblețe a crescut din piedestal s-a întregit în marmura pură, fără fisură, într-o candoare copilărească să crească, fecioară cu trupul de aer. Frumoasă ca în vechea Eladă cu: floare, pietriș și multe vegetale alunecate pe furiș s-a îmbrăcat în zale. Fericirea se măsoară în timp, fără mărturisiri repetate, făptura mică apare și dispare când te refuză, Fericirea -i o muză. * * * Sinceritatea mea a însemnat recunoaștere a tot ce există în jur, în lumea asta tristă în care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
sau nu putuse să folosească materiale bune, noi, rezistente la intemperiile vieții și ale terrei. Aici cred că trebuie să deschidem o paranteză ceva mai mare ca să explicăm, în mare, cum își formează spiritul viitorul trup pe care îl va îmbrăca în viața terestră. Profesorul Scarlat Demetrescu descrie frumos etapele de construcție intrauterine ale corpului uman astfel: spiritul coboară la viitoarea mamă și o înconjoară cu un fluid protector sub forma unui clopot de la gât în jos. Are mare grijă să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
față în față, câte doi: mama și bunica, bunicul și Bunica G. (nepoata). Lângă soba din cameră; în spatele Bunicii G. era patul. A întors capul și a văzut că patul era plin cu plapume, chilote, perne: un morman întreg, toate îmbrăcate în așternuturi albe. Toate aduse de cei trei: mama ei, bunica ei, bunicul ei. La un moment dat a început un cutremur puternic care clătina totul: casa, mobila și persoanele prezente. În casă nu s-a răsturnat nimic, nu s-
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ei sub forma unui prunc. Spun „pe brațe” - pentru că nu-l ținea cum se ține normal un copil mic, ci avea ambele brațe sub el. Copilul era culcat pe brațe cu capul spre cotul stâng al Bunicii G. și era îmbrăcat într-un sac de copil bleumarin; numai la cap, în dreptul fețișoarei se vedeau colțurile croșetate ale unei bonețele albe ca spuma laptelui. Bunica G. s-a uitat la el și apoi la mama O. și a întrebat-o: - Și eu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nu e corect. Ba mai și jignește: ne face necivilizați și alte invective și dacă nu ne executăm, nu ne lasă să intrăm în Austria. Degeaba explicațiile noastre totuși civilizate. Băieții se întorc și cumpără scaunul. O bucată de polistiren îmbrăcat cu o pânză = 35 €. Punct și de la capăt. Plecăm mai departe. Suntem în Austria, țara firicelului nostru de speranță. În jurul orei 18 ajungem la Viena și facem o pauză în centru, lângă Muzeul poștei. Copiii vor să rămânem peste noapte
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
văd deasupra mea fața speriată a fiului meu care mă scutură să mă trezesc: - Mamă, mamă, scoală-te, te rog, că lui N. i s-a rupt apa. Încerc să mă trezesc, sar din pat amețită de somn și mă îmbrac urgent. Începem să căutăm ajutor. Sunăm la 112 - pauză. Sun la pensiune cu insistență, nu răspunde nimeni. Ce să fac?! Cobor în stradă să găsesc pe cineva - nimeni. Mă uit după un polițist care să mă ajute. Pustiu. Mă întorc
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
D-na doctor, șef de secție, ne anunță că starea Raisei nu este foarte stabilă și mă întreabă dacă dorim un botez de urgență. - Bineînțeles. Venim imediat, răspund eu. Sun băieții și pe N.C., scol copilul care încă dormea, îl îmbrac repede și coborâm în hol să așteptăm băieții să vină să ne ia. După o vreme îi sun iar. Îmi răspund că sunt mai aproape de spital, decât de hotel și ne recomandă să luăm un taxi. Rog recepționera să-mi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ea cu G.S.V. Pe voi v-am lăsat să dormiți. - Povestește! spun eu. - Azi noapte, la ora 2, m-a sunat medicul de gardă și m-a chemat, așa cum le-ai spus tu, pentru că R. nu mai rezistă. Ne-am îmbrăcat și am plecat. Când am ajuns acolo, Raisa mai era ținută doar de aparate. Am desfăcut-o de la aparate și am ținut-o în brațe, așa cum mi-am dorit. Era așa frumoasă, mami! Am înțeles atunci cu adevărat și visul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
spus să nu-mi fac griji, are dânsul grijă de toate. Am discutat frumos aproape o oră. A doua zi ne-am pregătit de înmormântare. Când am ajuns la cimitir, mașina mortuară era deja sosită. Venise și preotul și se îmbrăca într-o cameră special amenajată pentru preoți. Apoi a fost scos sicriul și purtat de doi domni îmbrăcați decent în negru, cu cămăși albe, impecabile. Au depus sicriașul la marginea gropii și a urmat slujba. Scurtă și înălțătoare. Slujbă pentru
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]