3,379 matches
-
care se întoarce la București. Seara biliard cu Alecsandri. Tablou al doamnelor, Lecomte le aranjează. Miercuri, 4/16 noiembrie Mohorât și ploios. Din păcate s-a constatat că boala kronprințului este canceroasă; el rămâne deocamdată la San Remo. Împăratul și împărăteasa Rusiei merg la Berlin. Rămas acasă, scris, toată ziua viscol cu zăpadă, totul alb. Ora 5 colonelul Bibescu la București. Seara biliard à quatre. Ninge. Joi, 5/17 noiembrie -6°R, senin, vânt rece. Orele 10-12 promenadă. Venit generalul Anghelescu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la Paris, prin 1883, și a lăsat următoarea însemnare despre ea: „Prințesa Monia Uruzov s-a stabilit la Paris pentru educația copiilor. Mama ei, fiica unui moșier rus putred de bogat, șambelanul Malzov, a fost ani îndelungați prietena intimă a împărătesei Maria Alexandrovna. Soțul ei, prințul Uruzov, a fost guvernator al uneia dintre cele 89 de gubernii rusești. Era certată cu părinții ei. Soțul ei, un admirator entuziast al lui Lev Nicolaevici Tolstoi, a considerat, după ce a citit «Sonata Kreuzer», că
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Carol I al României se înrudea îndeaproape cu casa regală a Suediei. Bunica lui Gustav, soția regelui Oskar I al Suediei, a fost Joséphine de Beauharnais (1807-1876), fiică a lui Eugène de Beauharnais și a Joséphinei Tascher de la Pagerie, devenită împărăteasă a Franței prin căsătoria cu Napoleon I. Împăratul francez a adoptat-o pe fiica soției sale, dar și pe o nepoată a acesteia, Stéphanie, fiică a lui Claude de Beauharnais. Stéphanie de Beauharnais, căsătorită cu marele duce Carol de Baden
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice speciale (anacolut), prin imperativ, subiectul vorbitor nu mai exprimă o poruncă, o rugăminte, un sfat sau un îndemn, ci face doar o constatare, afirmă desfășurarea unei acțiuni verbale: „În sfârșit, ce s-o mai lungim degeaba! pune-te biata împărăteasă, biată să nu fie! cu cucoanele din casă, ia-l pe copil, desfașă-l, spală-o - că era fetiță - primește-o, aleargă de-i caută sân... mă rog...” (I. Creangă) Imperativul, un imperativ dramatic, este sinonim, în aceste situații, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament, Tradiția Bisericii, Imnurile și Viețile Sfinților și chiar Evangheliile apocrife, în special cea a lui Nicodim. 7.1. Divin și uman în misterul icoanei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
deține „adevărul absolut” pe care vrea să îl impună tuturor, Kaiserin,<footnote Kaiserin- Kaiser sau și kaizer, pronunție: 'kai.zăr, este un cuvânt român de proveniență germană care semnifică un titlul de „împărat”. În germană mai există și „Kaiserin”, pentru „împărăteasă”. Cuvântul „kaiser” derivă din titlul roman Cezar, care la rândul lui derivă din numele lui Iulius Cezar. footnote> Angela Merkel. Kaiserin se confruntă cu proteste în toate țările europene, începând cu Germania și terminând cu România sau Bulgaria, proteste provocate
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament, Tradiția Bisericii, Imnurile și Viețile Sfinților și chiar Evangheliile apocrife, în special cea a lui Nicodim. 7.1. Divin și uman în misterul icoanei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din bordeluri. Erotismul interesat este reprezentat, în continuare, de curtezane istorice-reale: Aspasia, Yang Guifei, Veronica Franco, Athénaïs de Montespan, Marchiza de Pompadour... Acestea, în anumite perioade, au un statut distinct, recunoscut, respectat și râvnit. Supranumite și femei celebre, femei fatale, împărătese de alcov, dive ale divanului, metrese, cocote, deminondene etc, curtezanele sunt femei întreținute, practicante ale erotismului multiplu interesat care își valorifică frumusețea, inteligența, puterea de seducție, sex-appeal-ul, talentele și își valorizează farmecul pentru a cuceri bărbați importanți ca poziție socială
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire, dăruire, curaj, sacrificiu, jertfă, dar și de intrigă, răutate, răzbunare, trădare, împărătesele de alcov au speculat și au răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au susținut pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
suveranilor în luarea hotărârilor politice, economice, culturale. Frumoase, senzuale, charismatice, inteligente și ambițioase, cultivate și talentate, curtezanele au trezit admirație și respect, dar și invidie, gelozie, dorință de răzbunare. Puternice și voluntare, au înfruntat ostilități, rivalități și concurențe din partea curtenilor, împărăteselor și reginelor, soțiilor nobililor, din partea semenelor ce aspirau să le înlocuiască. Curtezanele au strălucit atât la curțile suveranilor, cât și în cercurile elevate ale bancherilor, filosofilor și artiștilor, în saloanele proprii și ale altora, pe scenă ca actrițe și dansatoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru realizarea planurilor și împlinirea aspirațiilor, intereselor și dorințelor. Un fapt comun este și acela că partenerii cei care farmecă și seduc și cei ce sunt fermecați și seduși dispun unii de alții. Drept pseudocurtezane am considerat a fi unele împărătese, regine, prințese: Hatșepsut, Cleopatra, Valeria Messalina, Cai Zong, Theodora, Ecaterina cea Mare... care au uzat de farmecele lor pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orientale și occidentale, gheișele la japonezi, metresele suveranilor și nobililor bogați europeni. În aceeași categorie intră, frecvent numite de contemporani, prostituatele de lux din hoteluri și restaurante sau din localuri speciale. Pseudocurtezanele sunt persoane istorice și contemporane, cu ranguri înalte (împărătese, regine, prințese), de condiții sociale medii și modeste care nu au statut de curtezane, ci comportamente episodice de curtezane folosite pentru interesele personale și comunitare. Aceeași categorie a pseudocurtezanelor se interferează cu amantele, concubinele, prostituatatele de rând. Amantele se implică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să rămână teferi, trebuie să se dea de trei ori peste cap și să li se descânte. Oamenii le gratifică pe Drăgaice cu apelative ca: zâne, domnițe, împărătesele văzduhului, fetele codrului, șoimane, mușate, vântoase etc. Tradiția le-a individualizat, dându-le nume ca: Ana, Rudeana, Ruxandra, Tiranda, Todosia, Trandafira ș.a., a stabilit și numărul lor 3, 7, 9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
printr-o viață sexuală intensă, constantă, variată și rafinată, actul sexual determinând armonizarea yang-yin. Cei care posedau haremuri erau în primul rând împărații și aveau ca loc special Curțile alăturate sau interioare. Haremuri aveau și prinții și înalții dregători. Unele împărătese și prințese își rezervau plăcerea și capriciul de a se desfăta în haremuri masculine. Femeile care intrau în sfera preferințelor împăratului, prințului sau înaltului demnitar se bucurau de privilegii deosebite: primeau pavilioane, aveau servitori, bani, haine somptuoase, bijuterii. Cele care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
duo qi de pe vremea Împăratului Galben / Huangdi (2697-2597 î.H.). Din acea perioadă datează și primele scrieri erotice pe carapace de broască, Su Nu Jing / Cartea Doamnei Pure. Pe lângă haremurile populate de soții, concubine și favorite, ce aparțineau împăratului, (uneori împărătesei), înalților dregători, prinților și prințeselor, existau și casele vesele sau casele de plăceri, similare bordelurilor de lux, unde curtezanele, veritabile preotese ale plăcerilor, ofereau prilejuri de relaxare și distracții celor capabili să plătească. Categoria socială a curtezanelor a fost recunoscută
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
contestate și discreditate pentru implicarea în intrigi, comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din categoria curtezanelor. În perioade de conflicte militare, de războaie, în trecutul îndepărtat ca și în perioade moderne, femeile, curtezane ca ocupație, dansatoare, actrițe s-au oferit ori au fost folosite ca spioane. Totodată au avut episodic conduite de curtezane împărătese, regine, prințese din toate timpurile. Ele s-au folosit de puterea de seducție pentru a-și atinge scopurile personale și politice. Lumea curtezanelor de profesie și a celor de ocazie este fascinantă, interesantă și educativă. Abordând problematica curtezanelor, reflectăm asupra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe lume moștenitori și pentru a-i face urmași la tron ori pentru a ocupa înalte demnități. În grațiile împăraților, generalilor, nobililor ajungeau și frumuseți din cartierele vesele, așa numitele hua fetele-flori. Unele dintre concubine au ajuns favorite și chiar împărătese precum Wu Zetian, Ci Xi. Unele dintre concubine cu comportamente de curtezane nu s-au remarcat doar prin frumusețe, eleganță și rafinament, dar și prin talente artistice (în literatură, pictură, caligrafie) iar unele, cum a fost Ban Zhao a rămas
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sadayakko a fost cunoscută și pentru faptul că a participat la Expoziția Universală de la Paris din 1900, prilej cu care europenii au văzut o gheișă. O categorie aparte a curtezanelor, mai bine zis a pseudocurtezanelor, este aceea în care includem împărătese, regine, prințese, soții ale conducătorilor politici, artiste cu comportamente de curtezane. Exemplificăm această categorie cu: Hatșepsut, Regina din Saba, Cleopatra, Valeria Messalina, Sabina Popaea, Theodora, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare, Joséphine, Jiang Qing, Isadora Duncan, Colette, Edith Piaf, Marta Bibescu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
faima dincolo de milenii. Curtezane și pseudocurtezene în secolele I-X d.H. Valeria Messalina (25-48) A fost a treia soție a împăratului Claudiu I / Claudius Tiberius Nero (41-54 d.H.), nepot al lui Tiberiu, ajuns pe tron după asasinarea lui Caligula. Excentrica împărăteasă s-a născut în anul 25 d.H, în familia generalului Marcus Valerius Messala și a aristocratei Domitia Lepida, este strănepoata Octaviei, sora lui Octavian Augustus. La douăzeci de ani, tânăra frumoasă și zveltă s-a căsătorit, în anul 45
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Claudiu (avea 50 de ani) ce i-a urmat la tron lui Caligula (37-41), vărul Messalinei. Au avut doi copii: Britannicus, ce va fi otrăvit de Nero, și Octavia, viitoarea soție a lui Nero pe care a omorât-o. Unor împărătese li se acorda titlul onorific de Augusta, Valeriei nu i s-a acordat acest titlu. Fizic, Valeria era o frumusețe obișnuită, cu obraz plin, nas ușor arcuit, cap rotund, păr bogat. Istoricii romani Tacitus, Suetonius, Juvenal, Plinius cel Bătrân, Dio
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a scăpat de răzbunarea sângerosului împărat și a fost trimis ca guvernator în Lusitania (Portugalia) iar pe Seneca l-a obligat să se sinucidă. Sabina nu s-a mulțumit cu statutul de amantă a lui Nero, aspira la cel de împărăteasă și l-a instigat pe Nero împotriva Agrippinei, mama lui, ce se împotrivea relației lor, pe care a omorât-o, și împotriva Octaviei, soția lui, pe care a alungat-o pe considerentul că nu-i oferea moștenitori, apoi a exilat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orizontul de cunoaștere, să evolueze intelectual încât să scrie versuri și proză. Devenise erudita epocii. Cei de la Curtea Imperială au supranumit-o maestru al poeziei, elocinței și istoriei. Apreciată și respectată, a fost inclusă în suita doamnelor de onoare ale împărătesei. Ca toate femeile din harem, și Ban Zhao era la dispoziția sentimentală și erotică a împăratului. Theodora (n. 497, domnie 527-548) Cu prilejul inaugurării noului oraș etern, Constantinopol, creat de Constantin cel Mare (306-337) pe locul cetății grecești Bizantion, împăratul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cruzime pentru a-și atinge scopurile. Și episcopul Ioan din Efes, în Viețile preafericiților orientali, și alți scriitori au făcut referiri cu privire la domnia Theodorei, la psihologia ei, la calitățile și defectele ei. Despotică și mândră, cu voință energică, neezitantă, împărăteasa s-a implicat în toate problemele guvernării, cu acceptul lui Justinian care-i aprecia inteligența și autoritatea. Comitea și multe excese, hotăra căsătoriile apropiaților după interesele politice ale imperiului, îi șantaja pe cei din jur pentru a o sluji. Avea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]