2,778 matches
-
fizice, într-un purpuriu violent: "Curând, întreaga cetate era roșie de șobolani. Mișunau peste tot, încât casele și zidurile, străzile și cadavrele oamenilor păreau că se mișcă. Și valuri, valuri, nesfârșite șiruri treceau mereu peste ziduri. Iar orizontul de jur împrejur era tot mai roșu, ca un cerc viu de foc ce cotropea cetatea". Wilhelm Temerarul singur, profitând de îmbulzeala ultimului asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se adresează tinerilor din Sud-Estul Europei. La capătul a patru săptămâni trebuie să prezinți un documentar de 20 de minute. Două săptămâni am avut cursuri cu regizoarea Janifer Fox. Am făcut exerciții prin care să observăm tot ce se petrece împrejur, să fim atenți la sunete, la imagini, lumină etc., lucru pe care nu-l faci în mod obișnuit. Apoi ne-a trimis cu camera pe stradă și ne-a dat scurte exerciții, mărunțișuri. Scopul era să exersăm contactul cu realitatea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
interval istoric de scurtă întindere de o democrație formală și incompletă. Așadar, o istorie sinuoasă și comprimată în care societatea românească a reprodus atât formele și instituțiile demo-liberale ocidentale, cât și pe cele comunist-sovietice și apoi, printr-o mișcare la stânga împrejur, din nou pe cele demo-liberale occidentale. Consecințele acestor tranziții succesive, rapide și contradictorii nu s-au lăsat așteptate. Am în vedere deficitul de cultură politică și responsabilitate civică în rândurile populației, penuria de oameni politici competenți și onești și, în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
până la adevăratul nivel al șoselei, iar gunoaiele ce rezultă să le transporte la Bistrița; 2. Să prunduiască strada Ocolul Vitelor, dându-i scurgerea necesară; 3. Să împrejmuiască locul închiriat de la comună și să-l niveleze, să planteze acolo, de jur împrejur, esențele următoare: salcâm, castani, tei - la opt metri distanță; 4. Toate construcțiile ce se vor face în acel loc vor rămâne proprietatea comunei la expirarea contractului”. Rețeaua stradală a orașului a cunoscut o dezvoltare lentă, principalul salt în evoluția numerică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a fi blestemate. Hanul Ciorilor, ca și cel de la Moara cu noroc, sunt astfel de așezări. Și unul și celălalt sunt ridicate în pustietăți. "Locurile rele" sunt semnalate de la început de narator prin surprinderea peisajului sinistru: Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre culme, iară la vale (...) afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos de podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult (...) pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
80 De chedru și de tuia ce se taie Ușor, în vatră-arzînd, mireasmă dulce Împrăștiau departe-n tot ostrovul. La stative, lucrînd o pînzetură, Țesea zeița-n casă c-o suveică 85 De aur și cînta cu-atîta farmec. Iar peștera-mprejur era cu totul împădurită. Înfloreau puternici Arinii, plopii, chiparoșii negri, Mirositori. Și-acolo zburătoare 90 Se cuibăreau, ba huhurezi, ba ulii, Ba ciori limboase ce trăiesc pe mare. Iar mai încolo podidea în jurul Boltitei peșteri spornică-n putere O vie-nstrugurită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aceleași la fiecare etaj, de la un capăt la altul al străzii drepte. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, 10/18, p. 15 (60) El ține, sub brațul drept, un pachet învelit în hîrtie maronie, ceva ca o cutie de pantofi legată împrejur cu o sfoară albă, fără-ndoială în formă de cruce: se vede doar capătul de sfoară întins pe lungime, celălalt, dacă există, e ascunsă de mîneca mantalei. Pe mînecă, la cot, are cîteva dungi de culoare închisă ce ar putea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la temelia lui, sub-Temă-titlu 1 un pătrat pd (2) ASM. Comp. pd (2) PROPR care înfățișa un templu de carton pd (3) PROPR pd (3) PART cu albastru portice, colonade (și) statuete pd (4) SIT. Loc pd (4) PROPR jur împrejur... de stuc pd (5) SIT.Meto împodobite cu stele pd(6) PROPR de hîrtie pd(7) PROPR aurită; 1. Ch. de Troyes, Yvain, le Chevalier au lion, v. 286-311, Éditions Mario Roques. 2. Despre complexitatea operației de reformulare a se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în a opta zi asemenea Tăierii împrejur a pruncilor din Vechiul Testament? Și scriitorul bisericesc Tertulian amintește că unii creștini au lansat o asemenea întrebare<footnote Tertulian, Despre botez, 18, P. L. I, col. 1221. footnote>. Aceasta a dat ocazie Sfântului Ciprian - episcopul Cartaginei - să convoace un
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că nu trebuie botezați mai înainte de a doua sau a treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu fie botezat și sfințit înainte de ziua a opta. Sinodul nostru a hotărât în cu totul alt fel. Punctul tău de vedere n-a fost aprobat de nimeni
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
neamânarea botezului copiilor<footnote În Omilia a XL-a la cartea Facerii, Sfântul Ioan, printre altele, vorbește în cuvinte encomiastice despre patriarhul paradigmatic Avraam, care a împlinit îndată ce i s-a poruncit Și a pus semnul poruncit de Dumnezeu, tăierea împrejur adică, lui Ismail (fiul său), tuturor celor născuți în casa sa Și celor cumpărați cu bani, precum i-a poruncit Dumnezeu (Fac. 17, 23). Și s-a tăiat Și el împrejur (Fac. 17, 23). Și Avraam era de nouăzeci Și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
poruncit Și a pus semnul poruncit de Dumnezeu, tăierea împrejur adică, lui Ismail (fiul său), tuturor celor născuți în casa sa Și celor cumpărați cu bani, precum i-a poruncit Dumnezeu (Fac. 17, 23). Și s-a tăiat Și el împrejur (Fac. 17, 23). Și Avraam era de nouăzeci Și nouă de ani când Și-a tăiat împrejur marginea trupului, iar Ismail era de treisprezece ani (Fac. 17, 24-25). „Să nu socotești - continuă Sfântul Ioan Gură de Aur - că fără rost
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
născuți în casa sa Și celor cumpărați cu bani, precum i-a poruncit Dumnezeu (Fac. 17, 23). Și s-a tăiat Și el împrejur (Fac. 17, 23). Și Avraam era de nouăzeci Și nouă de ani când Și-a tăiat împrejur marginea trupului, iar Ismail era de treisprezece ani (Fac. 17, 24-25). „Să nu socotești - continuă Sfântul Ioan Gură de Aur - că fără rost ne-a însemnat nouă Scriptura numărul anilor, ci ca să cunoști de aici multa ascultare a dreptului, că
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
rost ne-a însemnat nouă Scriptura numărul anilor, ci ca să cunoști de aici multa ascultare a dreptului, că la adânci bătrânețe a îndurat în liniște durere pentru porunca lui Dumnezeu. De asta Scriptura face numărătoarea anilor. Și s-a tăiat împrejur nu numai el, ci Și Ismail Și toți cei din casa lui. Nu-i puțin lucru, iubite, să-Ți tai un trup sănătos Și să-l faci să sufere! Și doctorii taie un mădular bolnav, dar durerea nu e la
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Ai văzut câtă putere are un om virtuos? Îi învață să meargă pe urmele lui pe toți cei din casa sa. Și ceea ce vă spuneam ieri, aceea vă spun iarăși Și acum. Pentru aceea a poruncit Dumnezeu ca să se taie împrejur copiii când sunt mici de tot, pentru ca să nu simtă durerea, când li se taie trupul”. Apoi Sfântul Ioan îndeamnă la o comparație între cele ce s-au întâmplat atunci, la tăierea împrejur și la cele ce se întâmplă astăzi, la
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Pentru aceea a poruncit Dumnezeu ca să se taie împrejur copiii când sunt mici de tot, pentru ca să nu simtă durerea, când li se taie trupul”. Apoi Sfântul Ioan îndeamnă la o comparație între cele ce s-au întâmplat atunci, la tăierea împrejur și la cele ce se întâmplă astăzi, la botezul creștin, punând în lumină iubirea de oameni a lui Dumnezeu Și binefacerea nespusă ce ne-a dat-o nouă. Acolo era durere Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
întâmplă astăzi, la botezul creștin, punând în lumină iubirea de oameni a lui Dumnezeu Și binefacerea nespusă ce ne-a dat-o nouă. Acolo era durere Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu era alt folos de pe urma tăierii împrejur decât că prin semnul acesta îi făcea cunoscuți Și-i despărțea de celelalte neamuri. Tăierea noastră împrejur, harul botezului adică, vindecă fără de durere, ne este pricinuitor a mii de bunătăți Și ne umple pe toți cu harul Duhului. Apoi, Sfântul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ce ne-a dat-o nouă. Acolo era durere Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu era alt folos de pe urma tăierii împrejur decât că prin semnul acesta îi făcea cunoscuți Și-i despărțea de celelalte neamuri. Tăierea noastră împrejur, harul botezului adică, vindecă fără de durere, ne este pricinuitor a mii de bunătăți Și ne umple pe toți cu harul Duhului. Apoi, Sfântul Ioan face o mențiune prețioasă pentru tema dezbătută aici și spune că „nu este un timp anumit
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de bunătăți Și ne umple pe toți cu harul Duhului. Apoi, Sfântul Ioan face o mențiune prețioasă pentru tema dezbătută aici și spune că „nu este un timp anumit când îl putem primi (botezul adică - n. n.), ca dincolo; această tăiere împrejur nefăcută de mână omenească, o putem primi Și când suntem mici de tot Și când am crescut mari Și când suntem bătrâni. În această tăiere împrejur nu-i vorba de durere, ci de lepădarea poverii de păcate Și de dobândirea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
un timp anumit când îl putem primi (botezul adică - n. n.), ca dincolo; această tăiere împrejur nefăcută de mână omenească, o putem primi Și când suntem mici de tot Și când am crescut mari Și când suntem bătrâni. În această tăiere împrejur nu-i vorba de durere, ci de lepădarea poverii de păcate Și de dobândirea iertării greșelilor săvârșite în toată viața noastră. Iubitorul de oameni Dumnezeu a văzut covârșitoarea noastră slăbiciune, a văzut că avem nevoie de doctorie puternică, pentru că bolile
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
adică spre cununa chemării de sus. Căci oprirea pe calea virtuții este începutul păcatului, deoarece mintea se ocupă atunci pătimaș cu vreunul dintre lucrurile materiale care stau pe amândouă părțile drumului și face chipul și gândul cel curat, și tăiat împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]